Cea mai dureroasă discrepanță românească pe care societatea o cară în spate ca pe o povară imensă este cea dintre ritmul de creștere economică și nivelul de sărăcie. Ambele sunt record european, ambele se scriu cu cifre mari. Dar în timp ce ne lăudăm că rata mare de creștere economică la nivel european, uităm să vorbim despre rata încă și mai mare a sărăciei care lovește peste două-treimi din populație. Și astfel, deloc întâmplător, agenția Bloomberg titrează un recent articol: „Atunci când a avea cea mai rapidă creștere din UE nu te face mai bogat”. Avuția României (dată de raportul dintre activele și veniturile oamenilor) nu a sporit deloc în ultimii cinci ani, deși România a traversat 5 ani de „creșteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public și al reducerii taxelor”. România continuă să fie o țară cu cel mai scăzut nivel de trai din Uniunea Europeană, o țară în care majoritatea covârșitoare aruncă veniturile lunare în produsele zilnice esențiale zi-de-zi: alimente, haine, costul utilităților (apă caldă, căldură, electricitate, gaz metan). Potrivit economistului șef la BRD-GSG Florian Libocor (citat de Bloomberg), „cetățenii nu au acumulat bunăstare în ultimii ani – ei au acumulat datorii pe baza unor așteptări pozitive. Mulți oameni nici măcar nu au așteptat să vadă în ce măsură promisiunile se vor materializa și au consumat tot mai mult, acumulând, totodată, datorii. La un moment dat, o corecție este inevitabilă”. Potrivit Comisiei Europene, economia României va crește cu 4,4% în 2018, dar românii vor înfrunta anul acesta și primele constrângeri apărute la orizont. Și Banca Mondială a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești în 2018 până la 4,5%, de la 3,7% cât estima în luna iunie a anului trecut, se arată în raportul „Global Economic Prospects”. De asemenea, pentru 2019 estimează un avans economic de 4,1%, față de 3,5% – cât anticipa anul trecut. Creșterea ar urma să se atenueze în 2020, când economia României va înregistra un avans de 3,5%. La nivel global, Banca Mondială anticipează o creștere economică de 3,1% în 2018, 3,0% în 2019 și de 2,9% în 2020. Pentru regiunea Europa și Asia Centrală, din care face parte și România, instituția estimează că economia va avansa cu 2,9% în 2018 și cu câte 3,0% în anii 2019 și 2020.
De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creștere a PIB-ului de 6,4%, față de 4,4%, previzionată în iunie. Expansiunea ar urma să se atenueze în 2020, când economia României va înregistra un avans de 3,5%, se arată în raportul publicat de Banca Mondială. Instituția financiară internațională consideră că noi privatizări în Europa Centrală (unde sunt incluse România, Polonia, Ungaria și Bulgaria) reprezintă o oportunitate pentru sporirea productivității, în special dacă acestea sunt însoțite de îmbunătățirea managementului și a guvernanței corporatiste, de extinderea accesului la piețele internaționale și de buna funcționare a cadrului legal și instituțional. Pe lângă privatizări, există oportunități importante pentru întărirea guvernanței și, prin urmare, a productivității întreprinderilor de stat, ilustrate de eforturile făcute de România și Macedonia, se arată în raportul publicat de Banca Mondială. În România, mai multe întreprinderi de stat au fost depolitizate, iar Consiliile lor de Administrație au fost profesionalizate, în perioada 2013-2016. De asemenea, România a adoptat în 2016 Legea guvernanței întreprinderilor de stat, care îmbunătățește criteriile pentru selectarea și evaluarea șefilor întreprinderilor de stat și introduce monitorizarea performanței pentru alți directori. Totuși, implementarea legii este rămasă în urmă și rezistența la schimbări este semnificativă, avertizează Banca Mondială. Încetinirea graduală a expansiunii economiei UE va afecta avansul exporturilor în regiune, în special în Europa Centrală, unde PIB-ul ar urma să încetinească, de la 4,7%, previzionat pentru 2017, la 3,2% în 2020, pe fondul atenuării creșterii în Ungaria, Polonia și România.
Comisia Națională de Prognoză (CNP) a estimat că în 2018 România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei și o creștere economică de 5,5%. Iar Guvernul a construit bugetul de stat pe anul 2018 pornind de la această prognoză și de la necesitatea de a asigura un deficit bugetar de 2,9% din PIB. Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde de lei, cu 30,9 miliarde de lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 de miliarde de euro. Din cele 30,9 miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde de lei vor merge către bugetul sănătății, care va avea o creștere de 17% față de 2017, bugetul educației, care va avea o creștere de 16%, și bugetul alocat investițiilor, care va avea o creștere de 42%. Potrivit Comisiei Naționale de Prognoze, consumul final va crește în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investițiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%. Inflația ar urma să fie de 2,6% la sfârșitul anului 2018, cu o medie anuală de 3,1%, iar cursul de schimb va oscila în jurul mediei de 4,55 lei/euro, mai arată prognoza CNP. Numărul mediu de salariați ar urma să urce cu 4,2% față de 2017, la 5,13 milioane de persoane, iar salariul mediu pe economie va avansa cu 11%, până la 2.614 lei net lunar. Salariul real – câștigul net ajustat cu inflația – ar urma să crească cu 7,7%. Sectoarele cu cele mai mari creșteri în 2018 ar fi – potrivit prognozelor CNP – construcțiile (+7%), serviciile – care includ și comerțul, și transporturile (+6,2%) – și industria (+5,2%). Importurile vor crește cu 7,9% și exporturile cu doar 6,5%, ceea ce ar conduce la o scădere a exportului net cu 1,4%, acesta fiind singurul indicator care ar putea frâna creșterea economică în 2018. CNP a estimat un PIB potențial de 5,2% în 2018 (față de 4,6% în 2017) și un Venit Național Brut de 196,1 miliarde de euro în 2018 (față de 181 de miliarde de euro în 2017).
În luna noiembrie, și Comisia Europeană (CE) a majorat prognozele de creștere a economiei României pentru 2017, de la 4,3% la 5,7% și pentru 2018, de la 3,7% la 4,4%. Comisia prognozase, în primăvară, o creștere economică de 4,3% în 2017 și de 3,7% în 2018, pentru România. Potrivit previziunilor de toamnă, CE se așteaptă la menținerea creșterii economice atât în Zona Euro, cât și în Uniunea Europeană la 2,1% în 2018 și la 1,9 % în 2019. Potrivit raportului din primăvară, previziunile pentru 2018 erau de 1,8% în Zona Euro și 1,9% în Uniunea Europeană.
Revenind la România și la constrângerile la care va trebui să facem față, majoritatea economiștilor și analiștilor financiar-bancari se așteaptă la o inflație de peste 3% în 2018 și anticipează că Banca Națională a României (BNR) va lăsa leul să se deprecieze sau va mări dobânda-cheie pentru a atenua presiunea scumpirilor. „Inflația va ajunge la 3% în ianuarie 2018 și va urca spre 4% în vară, după care va reveni pe un trend de scădere, iar principalul factor al scumpirilor este cel fiscal – majorarea accizelor și a prețurilor la gaze și energie”, a declarat Dan Bucșa, economist-șef al băncii UniCredit, la o întâlnire cu presa. El anticipează că BNR va mări în 2018 dobânda-cheie la 2,5% (față de 1,75% în 2017). „Vor fi trei creșteri, până la 2,50%, astfel încât rata reală a dobânzii să fie zero. De fapt, BNR are în față două scenarii: să lase cursul liber, acesta ajungând în banda 4,6-4,7 lei/euro, sau să mărească dobânzile”, precizând că din punct de vedere social deprecierea leului e mai puțin costisitoare decât majorarea dobânzilor. Și Ionuț Dumitru, economist-șef al băncii Raiffeisen și președintele Consiliului Fiscal, a anticipat că inflația ar putea sări semnificativ de 3% în primul trimestru din 2018, plasând România în fruntea clasamentului din Europa. „Ca o materializare a unor presiuni din partea excesului de cerere, inflația a început să crească. După o perioadă destul de lungă în care inflația a stat în zona negativă din cauza reducerilor de TVA – dar, atenție, dacă excludem impactul reducerilor de TVA inflația nu a fost niciodată negativă în România –, în perioada următoare estimările arată că inflația va crește și probabil chiar din primul trimestru al anului va sări semnificativ de 3%. Este inevitabil, când ai creșteri de consum atât de rapide, să nu apară presiuni inflaționiste”, a spus Ionuț Dumitru, la o conferință pe teme macroeconomice. Asociația Analiștilor Financiar-Bancari (AAFBR) a publicat recent un sondaj intern din care reiese că majoritatea membrilor organizației se așteaptă ca inflația să urce la 3,3% în 2018. În acest context, majoritatea analiștilor se așteaptă ca nivelul mediu al dobânzii de politică monetară pentru finalul anului 2018 să ajungă la 2,25%.
Și BNR a revizuit prognoza de inflație. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, de la 3,1% anterior, iar pentru finalul primului semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,5%. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 3,4% la 4,4%, estimările privind evoluția economiei românești în 2018, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”. FMI a modificat și prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie). Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere estimările referitoare la rata șomajului în România, care în 2018 va fi de 5,2%, nivel similar cu nivelul previzionat în aprilie.
Mesaje de la Banca Centrală
Decizia de majorare la 2% a ratei dobânzii de politică monetară a BNR vine ca urmare a creșterii inflației și a incertitudinilor asociate acesteia, „în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri”, potrivit mesajelor din comunicatul băncii centrale, întărite de guvernatorul Mugur Isărescu în conferința sa de presă de luni. „Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, volatilitatea prețului internațional al petrolului și ritmul expansiunii economice a Zonei Euro și pe plan global, inclusiv în condițiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore”, spune comunicatul BNR. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ținut să precizeze că „nu avem noutăți în ceea ce privește politica fiscală. BNR insistă că nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Mai pe scurt spus, când ai o asemenea creștere economică, să ai deficitele în limita Uniunii Europene…” nu ar fi o opțiune câștigătoare. Banca Națională „insistă pe o structură mai bună a bugetului, nu doar pe mărimea deficitului. Pe structura cheltuielilor publice, BNR insistă să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiții în total cheltuieli bugetare. În acest fel, tot treptat, creșterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiții, și în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât va fi mai bine”, a mai spus Mugur Isărescu. Consiliul de administrație al BNR a decis majorarea ratei de dobândă de politică monetară la 2% de la 1,75% și îngustarea suplimentară a coridorului de dobânzi (între facilitățile de depozit, respectiv de credit de ultimă instanță oferite băncilor) la ±1% față de rata de politică monetară.
2018 la nivel global, viteză mai mare decât în 2017
Economia globală este așteptată să crească cu aproape 4% în 2018, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit estimărilor PwC cuprinse în raportul Global Economy Watch.
Principalele motoare de creștere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, țările emergente din Asia și Zona Euro – vor contribui cu aproape 70% la creșterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000. Economia Zonei Euro va crește cu peste 2% în 2018. PwC se așteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depășească pe cele din nucleu în ceea ce privește ritmul de creștere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de așteptat să înregistreze cea mai accelerată creștere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranța legată de Brexit va afecta ritmul de creștere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018. „Ne așteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creștere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro și Asia – raportând creșteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje și riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în țările cu economii puternice și tendințele protecționiste în câteva sectoare de nișă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC. „Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România. China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea crește cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenți, dar în linie cu așteptările. Printre cele 17 economii care vor crește mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia și Filipine, indicând o creștere mai mare venită dinspre economiile din Africa și Asia. Conform analiștilor PwC, în 2018, opt din zece țări cu cele mai mari creșteri vor fi din Africa. Cu cel mai rapid nivel de creștere de câțiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea și pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta, India și China vor consuma aproximativ 30% din total. În ciuda acestor creșteri, PwC se așteaptă ca prețul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC și aliații săi menținând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producției până la finalul anului viitor.
Alții factori care trebuie monitorizați în 2018 și sunt incluși în raportul PwC:
- Banca Centrală Europeană ar putea reduce achizițiile lunare de active în 2018, dar o schimbare dramatică a politicii monetare a Japoniei este puțin probabilă.
- În țările G7, rata șomajului este previzionată a ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători.
- Salariile vor înregistra o creștere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spațiu limitat de creștere, dar și așa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei.
- Populația globului va crește cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 și până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugați la populația lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizați fie în Africa, fie în Asia.
