Capitalul românesc beneficiază, pentru prima oară, de o reprezentare științifică, odată cu lansarea a două lucrări de cercetare datorate Patronatului Investitorilor Autohtoni – PIAROM: „Studiu privind analiza forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015”, realizat de PIAROM; „Descompunerea și recompunerea structurilor industriale din România. Repere de strategie”, autori Luminița Chivu, Constantin Ciutacu, George Georgescu, lucrare elaborată de Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, cu sprijinul PIAROM; datele au fost oferite de Institutul Național de Statistică, inspectoratele teritoriale de muncă, Eurostat. La un loc, studiile pot fi plasate între carte de identitate și semnal de alarmă. Își propun ca obiectiv central, subliniat de Cristian Pârvan, președintele PIAROM, „informarea publică referitoare la capacitatea antreprenorilor români, care în momentul de față este subestimată și subevaluată”. Pentru aceasta, au fost analizate angajarea și salarizarea pe domenii de activitate și ocupații în fiecare regiune de dezvoltare economico-socială, precum și starea la zi a industriei românești. Datele sunt multe, sistematizate, poate pe alocuri spectaculoase, dar sigur în ansamblu foarte utile decidenților în politici publice.

Calificare minimă, productivitate scăzută

În 2015, la noi erau înregistrate circa 4,9 milioane de contracte de muncă, la o populație ocupată civilă de 8.431.700 persoane; la scară europeană, România se află printre țările „cu cea mai mică acoperire a populației active cu contracte de muncă”. Cea mai dezvoltată piață a forței de muncă este în regiunea București-Ilfov: peste 1,3 milioane de contracte de muncă, reprezentând 26,36% din totalul contractelor la nivel național. Regiunea următoare ca pondere, Nord-Vest, se află la jumătate ca număr: ceva peste 642.000. Cele mai puține contracte de muncă sunt înregistrate în regiunea Sud-Vest: 349.961, adică 7,08% din totalul pe țară. După ocupații, regiunea București-Ilfov deține cele mai multe contracte în toate domeniile, mai puțin agricultură, silvicultură și pescuit.

Industria prelucrătoare este sectorul cu cei mai mulți angajați (1.185.617 contracte de muncă), însă ei lucrează preponderent în domenii cu productivitate scăzută și cerințe mici de calificare (fabricarea articolelor de îmbrăcăminte –148.806 contracte de muncă, fabricarea de mobilă – 60.005, fabricarea articolelor de marochinărie și încălțăminte – 48.893 etc.). Între primele 10 industrii angajatoare de la noi, se află numai trei cu productivitate relativ ridicată în Uniunea Europeană: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a., fabricarea echipamentelor electrice. În schimb, se regăsesc patru din cele cinci sectoare cu productivitatea cea mai scăzută în UE: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, a mobilei, marochinăriei și încălțămintei, prelucrarea lemnului. Media națională de necalificați este de 14,12% din totalul forței de muncă. Sub medie sunt regiunile București-Ilfov și Sud-Vest. Nord-Vest este regiunea cu cei mai mulți lucrători necalificați. Dintre județe, dominante ca lipsă de calificare sunt Suceava, Olt, Covasna, Vrancea, Bihor. Cei mai mulți muncitori calificați sunt în județul Caraș-Severin – 21,80% din totalul angajaților.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament