CE și mai ales CÂT ne bagă agricultura în pungă?

Date:

Care este contribuția agriculturii în PIB-ul României? Ușor de aflat, dacă ne uităm la datele statistice de care dispunem la nivel oficial. Dar care este însă potențialul real al agriculturii de creștere a PIB-ului? Cum anume trebuie privită, gândită și mai ales derulată activitatea economică în sectorul agricol și în industriile și sectoarele conexe astfel încât să putem discuta de o reală dezvoltare a acestuia, de o contribuție semnificativă în realizarea produsului intern național, de o reală creștere economică bazată (și) pe acest sector și de o semnificativă dezvoltare a spațiului rural românesc? Cum anume trebuie să se regăsească agricultura și sectoarele și industriile direct relaționate cu aceasta în ceea ce ar trebui să fie MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC AL URMĂTORILOR 10 ANI? Personal, cred că marea provocare a României va fi să găsească mijlocul prin care majoritatea locuitorilor din spațiul rural să treacă de la economia (agricultura) de subzistență la statutul de antreprenori rurali, de fermieri sau de patroni ai unor entități profitabile cu activitate în mediul rural. Prezentăm în susținerea acestui punct de vedere un studiu complex realizat și prezentat public în acest an de către PriceWaterhouseCooper (PWC), în speranța că va fi doar un exemplu de gândire analitică și strategică cu privire la contribuția agriculturii românești la dezvoltarea în ansamblu a economiei naționale.

Analiza Situației actuale a agriculturii în România

Microsoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_final

Microsoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_finalMicrosoft PowerPoint - Raport_agriculturav12_final

Măsuri propuse pentru dezvoltarea sectorului agricol din România extrase din studiul „Potențialul dezvoltării sectorului agricol din România” realizat de PWC

1. Optimizarea dimensiunii exploatațiilor agricole
1.1) Înregistrarea proprietăților agricole în sistemul național de cadastru,
1.2) Optimizarea modului de acordare a subvențiilor pentru exploatații mici,
1.3) Facilitarea asocierii fermierilor,
1.4) Introducerea unei dimensiuni minime comerciale,
1.5) Implementarea măsurilor fiscale.

2. Creșterea gradului de capitalizare a exploatațiilor agricole
2.1) Facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol,
2.2) Stimularea utilizării sistemelor de irigații și modernizarea acestora,
2.3) Facilitarea accesului la fonduri europene și naționale relevante.

3. Creșterea gradului de pregătire profesională a fermierilor
3.1) Modernizarea și promovarea învățământului profesional și tehnic agricol,
3.2) Creșterea gradului de implicare a tinerilor în agricultură prin implementarea unor scheme de susținere a acestora (sau facilitarea accesului la fonduri europene relevante),
3.3) Oferirea de servicii adecvate de consultanță și formare profesională.

4. Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol
4.1) Licențierea depozitarilor de cereale,
4.2) Optimizarea taxării în sectorul agricol,
4.3) Măsuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale.

5. Dezvoltare rurală durabilă prin adoptarea ultimelor inovații din țări europene
5.1) Dezvoltarea rurală durabilă prin integrare verticală și orizontală a activităților exploatațiilor și formarea de clustere rurale,
5.2) Promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus și generare de energie sustenabilă,
5.3) Promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a crește valoarea adăugată în agricultură, prin metodologii de rotație sau diversificare a recoltelor, dar și prin aplicații de IT sau de robotică,
5.4) Promovarea inovării prin colaborare între universități, entități publice și private.

1. Optimizarea dimensiunii exploatațiilor agricole se poate realiza prin implementarea următoarelor măsuri:

1.1 Înregistrarea proprietăților agricole în sistemul de cadastru:
• Crearea unui cadru pentru acțiune concertată a factorilor responsabili din domeniu (ANCPI, Ministerul Justiției, MADR),
• Finalizarea Programului Național de Înregistrare Sistematică a Proprietăților în spațiul rural implementat de către ANCPI cu finanțare de la UE și din bugetul de stat (proiectul CEZAR); până în decembrie 2016 au fost deschise cărți funciare pentru 228.404 imobile, acoperind suprafața de 157.211 ha,
• Îmbunătățirea și dezvoltarea sistemului de cadastrare și carte funciară actual (e-Terra) din punct de vedere software, hardware și licențiere, pentru a susține volumul mai mare de proprietăți înregistrate; continuarea inițiativei Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole inițiată în 2016 și a Programului Național de Cadastru și Carte Funciară dezvoltat de ANCPI,
• Contractarea de servicii de asistență tehnică în zona tehnică (mapare, cadastrare) și legală (colectarea și analizarea titlurilor de proprietate),
• Scăderea costurilor cu prima înregistrare a unei proprietăți în sistemul de cadastru sau subvenționarea integrală a acestora,
• Creșterea gradului de conștientizare a populației privind beneficiile aduse de cadastrarea proprietăților prin campanii de comunicare orientate către mediul rural și comunitățile defavorizate.

1.2 Optimizarea modului de acordare al subvențiilor:
• Ridicarea cerințelor minime de suprafață de teren pentru plăți directe către fermieri via PAC,
• O sursă importantă de venit ar dispărea pentru ferme mici, îndemnând proprietarii să vândă terenurile. O astfel de măsură sensibilă ar trebui să introducă scheme alternative de suport pentru ferme mici, inclusiv facilitarea accesului la fonduri europene pentru dezvoltare (Măsura 4.1, 6.3 din PNDR).pexels-photo-206653

1.3 Stimularea asocierii proprietarilor:
• Stabilirea unui cadru clar, simplu și flexibil de organizare și funcționare a cooperativelor agricole,
• Oferirea de informații fermierilor privind beneficiile pe care le pot obține prin asociere și căi de finanțare disponibile (Măsura 9.1 PNDR),
• Suport tehnic pentru organizarea și monitorizarea funcționării unor
cooperative-pilot,
• Reducerea unor impozite/taxe pentru asociațiile de producători, după modelul altor state europene.

1.4 Introducerea unei dimensiuni minime comerciale

1.5 Implementarea măsurilor fiscale (de exemplu, reducerea taxelor la vânzări de teren agricol)

2. Creșterea gradului de tehnologizare a exploatațiilor agricole se poate realiza prin implementarea următoarelor măsuri:

2.1 Facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol și alte politici financiare:
• Înființarea fondurilor de garantare a creditului agricol. Susținerea asigurării culturilor agricole prin suportarea de la bugetul de stat a unei părți din costul primelor de asigurare. S-a încercat înființarea unui fond mutual de agricultură în 2015, dar acesta a eșuat. Există 400 mil. euro în PNDR pentru înființarea fondurilor pentru gestionarea riscurilor agricole;
• Creșterea numărului fermelor înregistrate ca persoane autorizate (Persoana Fizică Autorizată, Întreprindere Individuală, Întreprindere Familială), care, în accepțiune bancară, pot beneficia de credite de investiții sau pentru capital circulant, spre deosebire de agricultorii persoane fizice, care nu sunt eligibili pentru acestea;
• Plata diverselor forme de sprijin de stat pentru agricultori prin intermediul conturilor bancare, ceea ce ar permite băncilor evaluarea cash-flow-ului acestora și a posibilităților de îndatorare.

2.2 Stimularea utilizării sistemelor de irigații și modernizarea acestora:
• Analiza stării reale a sistemului de irigații existent, desemnarea sistemelor viabile, marginal viabile și neviabile; reabilitarea sistemelor de irigații funcționale și promovarea proiectelor de infrastructură în irigații viabile din punct de vedere economic,
• Punctele de mai sus vor fi cel puțin parțial adresate prin adoptarea HG 793/2016 privind înființarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România, care va analiza stare irigațiilor existente și va reamenaja cel puțin 80 amenajări de irigații din toată țară în decursul a celor 3 etape ale Programului,
• Monitorizarea funcționării sistemelor de irigații și introducerea unei metodologii unitare de calcul al tarifelor (va fi efectuat de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare în cadrul Programului Național menționat mai sus),
• Organizarea de campanii de conștientizare în scopul informării fermierilor individuali despre viitorul agriculturii irigate și opțiunile lor, precum și pentru stimularea cooperării dintre aceștia,
• Implementarea de mecanisme pentru stimularea utilizării sistemelor de irigații existente (de exemplu beneficiarii din zonele cu sisteme de irigații viabile să nu fie eligibili pentru despăgubiri datorate secetei),
• Promovarea proiectelor inovative în domeniul tehnologiilor de irigații, de exemplu utilizarea sistemelor mobile; facilitarea accesului la fonduri europene.
2.3 Facilitarea accesului la fonduri europene și naționale relevante pentru entități publice, ONG-uri și fermieri

3. Creșterea gradului de pregătire a fermierilor se poate realiza prin implementarea următoarelor măsuri:

3.1 Modernizarea și promovarea învățământului profesional și tehnic agricol:
• Modernizarea învățământului primar, secundar/profesional și superior agricol prin adaptarea curriculei la scopurile definite ale agriculturii și instruirea personalului formator,
• Oferirea de programe de instruire care să crească nivelul de conștientizare a fermierilor privind provocările agriculturii moderne și să ofere elementele necesare îmbunătățirii managementului exploatațiilor agricole (elemente de instruire tehnică, juridică, economică și de tehnologia informației),
• Promovarea învățământului profesional și tehnic agricol prin creșterea atractivității școlilor profesionale și tehnice din agricultură și domeniile conexe în urma unor campanii de informare în mediul rural, adecvarea curriculei la nevoile reale ale sectorului agricol, accent crescut pe pregătirea practică etc.,
• Definirea statutului profesional al agricultorului și asocierea sa cu învățământul tehnic,
• Susținerea entităților în accesarea fondurilor disponibile prin PNDR pentru dezvoltarea serviciilor de formare în zone rurale (Submăsura 1.1 „Sprijin pentru formare profesională și dobândirea de competențe”), prin Programul Operațional Regional (POR) pentru zone urbane (Axa 10) sau prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) (Axa 6).

wheat-25506313.2 Sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agriculturii:
• Măsuri menite să îmbunătățească accesul la finanțare al fermierilor tineri (granturi pentru dezvoltarea afacerii în agricultură, oferirea de ajutoare suplimentare pentru investiții, susținere în accesare de fonduri europene, de exemplu Măsura 6.1 din PNDR – „sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri),
• Încurajarea transferului de active agricole între generații prin identificarea și promovarea de opțiuni viabile și echitabile pentru agricultorii care părăsesc sectorul (de exemplu, noua PAC prevede acordarea unui sprijin financiar pentru micii fermieri care au activat cel puțin 1 an și care se acordă pe o perioadă de 5 ani de la cedarea exploatației agricole),
• Constituirea de organizații pentru tinerii fermieri și asigurarea unui cadru funcțional pentru colaborarea cu alți actori la nivel local și regional,
• Stabilirea între organizații a unor programe de schimb de experiență pentru facilitarea transferului de cunoștințe și diseminarea celor mai bune practici în domeniu, precum și pentru constituirea unor structuri care să reprezinte interesele tinerilor fermierii în contextul politicii europene,
• Utilizarea de către autoritățile publice a unei varietăți de canale de informare pentru a atinge populația tânără, precum soluții web și soluții de socializare Online.

3.3 Oferirea de servicii adecvate de consultanță și formare profesională:
• Consolidarea serviciilor publice de consultanță și formare profesională pentru agricultori și adaptarea acestora la nevoile reale ale sectorului, pentru a include aspecte legate de tehnologia de producție agricolă, planificare de afaceri și marketing, coduri de bune practici agricole, energii regenerabile etc.

gozha-net-85

4. Implementarea măsurilor de reducere a evaziunii fiscale în sectorul agricol trebuie să continue

4.1 Licențierea depozitarilor și emiterea certificatelor de depozit către fermier:
• Implementarea unor mecanisme funcționale de licențiere a depozitarilor de produse agricole și de emitere a certificatelor de depozit către agricultori îmbunătățește gradul de lichiditate pentru agricultori, crește accesului acestora la finanțare și reduce evaziunea fiscală;
• O măsură privind licențierea depozitarilor a fost introdusă în 2009, însă interesul pentru această facilitate a fost scăzut. Ca urmare, în iulie 2014 a fost adoptată o nouă lege. Pentru ca această măsură să își atingă obiectivele declarate însă ar fi necesară, în paralel, sprijinirea construcției de noi silozuri, care să asigure necesarul de spații de depozitare;
• Asigurarea de spații de depozitare suficiente pentru producția de cereale va conduce la evitarea vânzărilor imediat după recoltă, cu plata cash la marginea câmpului, ce nu sunt înregistrate de intermediari în evidențele contabile și nu sunt fiscalizate.

4.2 Optimizarea taxării sectorul agricol:
• Continuarea măsurilor de reducere a TVA în sectorul agricol prin reducere efectivă a ratei sau prin alte forme de compensație. De exemplu, din 1 ianuarie 2017 a fost introdus regimul special pentru agricultori care le permite acestora sa beneficieze de o compensație în cota forfetară pentru taxa aferentă achizițiilor;
• Returnarea unei părți din TVA către producător, pentru dezvoltarea exploatației, ceea ce ar reprezenta un stimulent ca producătorul să își vândă marfa cu factură. O asemenea măsură însă nu ar putea fi implementată decât pe o perioadă limitată, cu acordul Uniunii Europene;
• Continuarea taxării inverse prin care beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii devine persoană obligată la plata TVA, prin excepție de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul. Specialiștii în domeniu estimează că această măsură a condus la reducerea evaziunii fiscale la cereale de la aproximativ 70% la 40%. Această măsură a fost eliminată în 2014, dar reintrodusă în Codul Fiscal în 2016 – măsura rămâne în vigoare până în 2018, dar va trebui reînnoită.

4.3 Modificarea cadrului reglementar din sectorul agricol:
• Înființarea unei burse pentru tranzacționarea cerealelor, în care tranzacțiile să se facă în partide mari, în condiții transparente;
• Limitarea plăților în numerar în agricultură, de exemplu prin obligativitatea ca fermierii să încaseze contravaloarea recoltei prin intermediul sistemului bancar, iar plățile către angajați să fie de asemenea făcute prin intermediul băncilor (fezabilitate limitată momentan);
• Definirea clară a intermediarilor din agricultură din punct de vedere fiscal și controlul riguros al acestora de către autoritățile fiscale.

5. Promovarea dezvoltării rurale durabile poate amplifica potențialul agriculturii din România
Se recomandă implementarea unui set de măsuri care va promova Dezvoltarea Rurală Durabilă prin adoptarea inovațiilor europene de ultimă generație din domeniu. Pentru fiecare dintre măsurile propuse există fonduri alocate din surse europene și naționale (în cadrul PNDR, PAC, POR, POCU, sau alte programe) care pot fi accesate de către agricultori, ONG-uri sau de către autorități relevante.stijn-te-strake-316914

5.1 Dezvoltarea rurală durabilă prin integrare verticală și orizontală a activităților exploatațiilor și formarea de clustere*
Repoziționarea în lanțul valoric al exploatațiilor agricole (dezvoltarea „lanțului scurt alimentar”**) – încurajarea agricultorilor să își vândă direct produsele în mod legal chiar în comuna, orașul sau județul lor. Aceasta se poate întâmpla prin organizarea de târguri, piețe și plasarea directă a produselor agricole locale în magazinele alimentare din zonă. Momentan, majoritatea fermierilor vând la negru sau către firme mari de procesare/ambalare/distribuție la prețuri mici. Prin vânzarea directă către consumatorii finali sau magazine, fermierii pot sări trepte în lanțul valoric, eliminând necesitatea firmelor intermediare și obținând un preț mai bun pentru produse.
Fermierii pot în același timp să investească în activități sau capabilități care îi repoziționează în lanțul valoric și elimină necesitatea vânzărilor către firme intermediare. De exemplu, o crescătorie de porci poate investi în capabilități de procesare a cărnii de porc și producție de mezeluri artizanale – care apoi pot fi vândute la un preț mai mare, direct către distribuitor. Producătorul ar putea în timp să integreze și activități de distribuție, sărind încă o treaptă în lanțul valoric și crescând profitabilitatea exploatației.
Formarea de clustere rurale poate crește randamentul agricultural din zonă, dar este în principal o măsură de dezvoltare a economiei locale – deoarece aceste clustere nu vor conține exclusiv activități agricole. De exemplu, dacă într-un perimetru restrâns există o fermă care cultivă grâu și o firmă de procesare grâu, colaborarea între aceste două entități va crește profitabilitatea ambelor entități prin proximitate și dezvoltarea în timp a sinergiilor și a proceselor comune. În timp, stimulat de condiții favorabile oferite de autoritățile locale în cadrul cluster-ului, un distribuitor își poate deschide un punct de lucru în același perimetru pentru a beneficia de condițiile oferite de autorități și pentru a dezvolta la rândul lor sinergii cu firmele deja prezente. Când cluster-ul are un număr mare de angajați, vor fi atrase și firme din activități neagricole care vor dezvolta și mai mult zona (magazine, restaurante, spații comerciale etc.)

*Un cluster reprezintă o aglomerare de firme într-un spațiu geografic restrâns care cooperează, transferă cunoștințe, dezvoltă sinergii și economii de scară. Clusterele rurale propuse vor conține și entități cu activitate neagricolă.
**O definiție oficială a „lanțului scurt alimentar” poate fi găsită pe pagina MDRAP la: http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT29.pdf

5.2 Promovarea fermelor care pun accent pe impact ecologic redus și generare de energie sustenabilă
• Implementarea tehnologiilor de reducere a impactului asupra mediului și de generare a energiei electrice și termice regenerabile nu ține doar de fonduri disponibile. Dacă un fermier din România are acces la capital suficient este probabil că nu va investi din propria inițiativă în panouri solare sau tehnologii similare, deci progresul către implementarea acestor măsuri și satisfacerea cerințelor programului Europe 2020 trebuie stimulat și prin schimbări reglementare.
• Redefinirea standardelor din Normele de Ecocondiționalitate (Ordin MADR 352/2015) și limitarea accesului la subvenții sau fonduri europene pentru exploatațiile care nu respectă normele.
• Creșterea numărului de controale și inspecții ANPM în zone agricole.
• Campanii de informare despre beneficiile financiare ale activităților cu impact ecologic redus (în afară de avantajele oferite de autorități sau UE).
• Utilizarea Agențiilor de Dezvoltare Regională și a Camerelor Agricole, în parteneriate cu experți din domeniul privat pentru a crea proiecte pentru fonduri UE pentru implementarea tehnologiei generatoare de energie regenerabilă și a facilita accesul la fonduri pentru agricultori.

5.3 Dezvoltarea și implementarea sistemelor de management modern pentru gestionarea fermelor
• Implementarea tehnicilor de ultimă generație de gestionare a recoltelor – rotația recoltelor și regenerarea terenului, diversificarea recoltelor pentru a obține valoarea adăugată maximă din portofoliul de recolte crescute etc.
• Implementarea tehnicilor de ultimă generație de monitorizare și organizare a recoltelor și a angajaților, folosind aplicații IT de ultimă generație și sisteme automatizate.
• Facilitarea accesului fermierilor la fonduri europene pentru achiziționarea acestor tehnologii sau implementarea sistemelor de management al recoltelor, dar și obținerea de finanțare europeană sau națională (de exemplu prin Articolul 31 din Directiva Achiziții Publice) pentru consultanță expertă din domeniul privat care să ajute la implementarea acestor sisteme și la educarea agricultorilor în utilizarea eficientă a acestora.

5.4 Promovarea inovării prin colaborare între universități și entități publice sau private
• Finanțarea programelor de doctorat în agricultură la universități importante, care să includă elemente practice și proiecte care implică implementarea unor proiecte în ferme subdezvoltate;
• Finanțarea parteneriatelor inovative (public-private, de exemplu între un expert din sectorul public și o agenție de dezvoltare regională sau între o universitate și o autoritate publică) pentru implementarea bunelor practici agricole menționate în secțiunile precedente;
• Finanțarea inițiativelor de acest gen se poate face prin diverse programe europene sau naționale. Autoritățile naționale pot forma parteneriate inovative cu firme private, universități sau ONG-uni prin Articolul 13 din Directiva de Achiziții Publice.
Strategie + Finanțare + Operațiuni + Guvernanță
Exemple de măsuri pentru dezvoltarea conceptului de Dezvoltare Rurală Durabilă:
• Înființarea unui Program Național pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă, finanțat din bugetul MDRAP, pentru definirea unei viziuni concrete de dezvoltare rurală durabilă și susținerea fermierilor și a altor entități în accesarea fondurilor europene relevante; integrarea acestor măsuri în strategii de dezvoltare naționale, regionale și locale, inclusiv Strategia pentru Dezvoltarea Sectorului Agroalimentar pe termen scurt, mediu și lung;
• Simplificarea proceselor birocratice din cadrul PNDR pentru a facilita accesul mai simplu și rapid la fondurile disponibile. Au fost implementate deja câteva simplificări ale procesului (HG 226/2015, modificări procedurale la AFIR etc.), dar rata de depunere a proiectelor și accesare a fondurilor este încă scăzută;
• Introducerea în sarcinile Agențiilor de Dezvoltare Regionale și Locale a promovării acestor tipuri de proiecte și a atragerii de fonduri europene pentru a dezvolta capabilitățile Agențiilor de planificare și implementare (Submăsura 19.1 din PNDR);
• Dezvoltarea capabilităților Camerelor Agricole și a cooperării dintre acestea și autorități publice locale, regionale și naționale;
• Investirea în câteva proiecte pilot de ferme inovative sau ecosisteme rurale de tip cluster prin finanțare de la bugetul de stat pentru a dovedi viabilitatea conceptelor și a promova beneficiile unei dezvoltări concertate care poate propulsa sectorul agricol către standarde europene de eficiență;
• Colaborarea cu parteneri experți din domeniul privat care pot susține autorități publice, exploatații agricole sau ONG-uri în toate etapele descrise mai sus (Strategie, Finanțare, Operaționalizare, Guvernanță) – inclusiv prin Articolul 31 Directiva Achiziții Publice care permite parteneriate inovatoare între autorități și domeniul privat.
Impactul potențial al măsurilor propuse:
Volumul producției de cereale din România ar putea crește semnificativ dacă randamentul producției ar atinge media UE sau randamentul maxim teoretic al terenului.
Decalajul dintre producția efectivă de cereale și producția potențială (milioane tone):
Pentru a determina potențialul producției de cereale din România, trebuie ajustat randamentul producției (principalul factor limitator al producției). Graficul de mai sus arată producția teoretică dacă România ar atinge randamentul mediu pe hectar al Uniunii Europene, aproximativ 5.5 tone pe hectar între 2010-2015.
În plus, este estimată și producția teoretică la randamentul teoretic al terenului agricol din România. Sursele experte plasează acest randament teoretic la 7t/ha. Acest randament este realist, deoarece mai multe țări din UE au depășit randamente de 7 tone pe hectar în ultimii ani (printre ele se numără Franța, Germania, Regatul Unit, Irlanda).
Pentru a crește randamentul real al României în următorii ani, trebuie adresate problemele centrale ce limitează randamentul: capitalizarea și tehnologizarea exploatațiilor, nivelul de instruire a fermierilor și mărimea medie a unei ferme, printre altele probleme evidențiate în secțiunile precedente din raport.*
Creșterea volumului de producție de cereale ar putea plasa România printre cei mai importanți exportatori din lume.

Comentarii

Creșterea producției de cereale conform scenariului 1 (România atinge randamentul de cereale mediu în UE – de 5.5 t/ha) sau conform scenariului 2 (România atinge randamentului maxim teoretic al suprafeței agricole – de 7 t/ha) s-ar concretiza într-o producție semnificativ mai mare și deci într-un nivel al exportului mai mare.**
Efectele creșterii randamentului în agricultură și creșterii volumul exporturilor vor avea un impact asupra PIB-ului și a bugetului de stat.

*Producția realizată 2014 este calculată folosind randamentul mediu 2010-2014, pentru a elimina fluctuații de la an la an cauzate de factori externi.

**Pentru calculul acestor scenarii s-a presupus că ponderea porumbului și a grâului din totalul producției agricole va rămâne neschimbată și că toată producția suplimentară de cereale va fi exportată (România este deja în principal autosuficientă la grâu și porumb la nivelul actual de producție).

Studiu realizat de PricewaterhouseCoopers

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...