_________________

E .S. Dl. Han Chunlin
Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar
al Republicii Populare Chineze în România

Sunt în funcția de Ambasador al Chinei în România de jumătate de an. De la preluarea mandatului, am avut parte de contacte ample cu oameni din toate categoriile sociale și am efectuat, de asemenea, vizite și cercetări aprofundate în unele județe și orașe locale. Călătoresc frecvent făcând naveta între orașul București și județul Ilfov, traversând autostrăzile late A2 și A3, dar m-am plimbat și pe traseele montane întortocheate și pline de serpentine. În timpul acestui proces, mi-am format câteva noi idei asupra condițiilor naționale ale României și a relațiilor China-România. Simt profund că construcția infrastructurii României are un potențial mare și există spațiu imens pentru cooperarea în domeniul infrastructurii dintre China și România.

Experiența internațională arată că construcția infrastructurii poate accelera creșterea economică. Banca Mondială a comparat relația dintre construcția infrastructurii și dezvoltarea economică în țările în curs de dezvoltare între 2001-2005 și 1991-1995, constatând că odată cu îmbunătățirea infrastructurii, rata de creștere economică a țărilor în curs de dezvoltare poate fi mai mare cu 1,6% pe an. China acordă o mare importanță construcției infrastructurii. Dezvoltarea economică rapidă a Chinei de la reformă și deschidere a beneficiat, de asemenea, de infrastructură pe scară largă. Până la sfârșitul anului 2021, lungimea totală a liniilor de cablu optic din China a ajuns la 54,81 milioane de kilometri, rețeaua de autostrăzi a depășit 160.000 de kilometri, lungimea rețelei de funcționare a căilor ferate a depășit 150.000 de kilometri, iar kilometrajul de funcționare al căilor ferate de mare viteză a depășit 40.000 de kilometri, situându-se pe primul loc în lume. Capacitatea instalată de generare de energie fotovoltaică, generare de energie nouă, generare de energie regenerabilă și generare de energie curată se află pe primul loc în lume. China deține 8 și respectiv 7 din primele 10 porturi în ceea ce privește debitul de mărfuri și debitul containerelor. Dintre cele mai înalte 10 poduri din lume, 8 se află în China. Investițiile în infrastructură ale Chinei au crescut de la 30 de miliarde de dolari în anii 1980 la aproximativ 2,19 trilioane de dolari în 2019, o creștere de 72 de ori, în aceeași perioadă, PIB-ul Chinei a crescut de aproape 75 de ori.

Construcția infrastructurii poate eradica eficient sărăcia. Chinezii spun adesea: „Pentru a te îmbogăți, mai întâi construiește drumuri”. China consideră construirea de infrastructură precum transportul, electricitatea și internetul drept o condiție prealabilă pentru eradicarea sărăciei și un transportator important pentru integrarea zonelor sărace în procesul de modernizare. Cei peste 40 de ani de la reformă și deschidere au fost o perioadă de mare dezvoltare a infrastructurii Chinei și cea mai rapidă perioadă de reducere a sărăciei din China. Până la sfârșitul anului 2020, China a eliminat sărăcia absolută într-un mod global, a scos aproape 800 de milioane de oameni din sărăcie și a atins obiectivele Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite cu 10 ani înainte de termen. „Pe unde trece drumul, toate industriile prosperă”. În orășelul Aizhai din Jishou, prefectura autonomă Xiangxi Tujia și Miao, provincia Hunan, munții sunt abrupți, iar transportul este incomod. În martie 2012, după ce Podul suspendat Aizhai a fost deschis traficului, acesta a conectat rețeaua de autostrăzi a provinciilor și orașelor din jur, iar produsele agricole, cum ar fi orezul de Baiyun, ceaiul auriu Xiangxi și slănina au putut fi expediate în toate colțurile țării. Podul a devenit rapid o destinație de interes de pe internet. Populația de acolo prin a face broderii Miao, a deschide hoteluri, a reușit să se îmbogățească la ușile lor. În aprilie 2018, orașul Jishou a realizat reducerea generală a sărăciei.

După ani de practică, China a explorat un set de experiențe de succes în domeniul construcției de infrastructură. Prima premisă este de a încuraja participarea tuturor părților. Trebuie promovată participarea diferitelor entități precum autoritățile locale, întreprinderile, instituțiile financiare și chiar capitalul străin, astfel încât părțile interesate să poată împărtăși responsabilități și beneficii. A doua premisă este de a inova mecanismul de investiții și finanțare. Trebuie să lărgim canalele de finanțare prin creșterea aportului financiar, emiterea obligațiunilor locale și crearea parteneriatelor publice-private. În ceea ce privește construcția de autostrăzi, China a adoptat modelul „creditelor pentru construcția drumurilor și al taxelor pentru rambursarea creditului” pentru a rezolva problema finanțării. A treia premisă este de a formula științific planuri de dezvoltare pe termen mediu și lung. Trebuie să luăm în considerare pe deplin mediul ecologic, beneficiile economice, mijloacele de trai ale oamenilor și alți factori, să organizăm în mod rezonabil conținutul construcției și aspectul spațial al proiectelor de infrastructură, să echilibrăm scara, ritmul și structura investițiilor. A patra premisă este de a promova integrarea profundă a transporturilor și industriei. Trebuie să promovăm în mod viguros dezvoltarea coordonată a transporturilor, agriculturii moderne, turismului, circulației afacerilor și a altor industrii de-a lungul traseului, ceea ce nu numai că sporește vitalitatea economiei regionale, ci și oferă o bază materială pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii de transport.

În ultimii ani, China a obținut rezultate fructuoase în cooperarea internațională în infrastructură, de care beneficiază oamenii din întreaga lume. În 2013, noua secțiune de pod din partea de est a Podului San Francisco-Oakland Bay și Podul Alexander-Hamilton din Statele Unite, care au fost licitate la nivel global și întreprinse de companii chineze, au fost finalizate succesiv după depășirea „dificultăților de clasă mondială” , câștigând laude din partea tuturor părților. În luna aprilie a acestui an, unitatea K3 din Karachi din Pakistan, construită folosind tehnologia nucleară de a treia generație a Chinei, „Hualong One”, a fost finalizată și pusă în funcțiune. Împreună cu unitatea K2 construită anterior, această unitate poate furniza aproape 20 de miliarde de KWh de electricitate pură pe an, care poate satisface producția anuală și cererea internă de energie electrică a unei populații de 2 milioane, ceea ce este echivalent cu reducerea consumului standard de cărbune cu 6,24 milioane de tone și reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 16,32 milioane de tone pe an. Podul Peljesac din Croația, care a fost deschis traficului în iulie anul acesta, este un proiect major finanțat de Uniunea Europeană, a fost adoptat conform standardelor UE, a participat la licitație globală, iar China a câștigat licitația. Astfel, a fost conectat cu succes nordul și sudul țării, iar călătoria inițială de trei ore a fost scurtată la două sau trei minute, ceea ce a devenit un model de cooperare între China, Croația și Europa.

Cel de-al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, organizat nu cu mult timp în urmă, a propus construirea unui sistem modern de infrastructură. În acest scop, pe de o parte, China va accelera construcția de noi infrastructuri bazate pe rețele de informații și condusă de inovația tehnologică și va îmbunătăți în mod viguros nivelul infrastructurii tradiționale; pe de altă parte, va consolida cooperarea internațională în infrastructură, va transforma cererea de conectivitate regională în proiecte de infrastructură, cum ar fi drumuri, căi ferate, poduri, porturi, aeroporturi, electricitate și comunicații și va crea mai multă valoare economică și efecte sociale pentru China și țările gazdă.

Guvernul României acordă o mare importanță construcției infrastructurii și a formulat planuri clare în multe domenii precum căile ferate, autostrăzile, transportul pe apă, telecomunicațiile și electricitatea. China este dispusă să împărtășească cu România experiența de succes în domeniul construcției infrastructurii, să împărtășească pe deplin propriile avantaje, să susțină principiul consultării extinse, al construcției comune și al beneficiilor comune, să exploateze potențialul cooperării reciproc avantajoase, să creeze rezultate mai concrete prin cooperare bilaterală sau tripartită, făcând drumul prieteniei tradiționale dintre China și România din ce în ce mai larg.

DISTRIBUIȚI