Echilibrul poate fi profitabil

Date:

Noi provocări și noi mize apar cu rapiditate pe scena globală. Recunoaștem că energia a devenit un factor strategic în politica globală datorită rolului substanțial pe care îl are în dezvoltarea societății. A șaptea parte din consumul mondial de energie îi revine Europei, iar aceasta din urmă este din ce în ce mai dependentă de resursele energetice, acoperind din importuri mai mult de jumătate din necesar.

Resursele energetice tot mai limitate, în condițiile unei cereri crescânde, asociate cu o evoluție puternic ascendentă a prețurilor din ultimii ani pentru petrol și gaze naturale clasifică energia drept un bun profitabil și o plasează totodată în centrul unor lupte interne și internaționale. Drept urmare, aspectele de ordin strategic și cele comerciale ale sectorului energetic se completează și se suprapun. Energia susține, intensifică și echilibrează activitățile curente ale omenirii. Caracterul multivalent al energiei presupune, pe de o parte, abordarea acesteia ca o marfă care necesită o piață liberă, iar dacă o plasăm în categoria bunurilor strategice, atunci atrage după sine un grad de protecție și implicare guvernamentală. Sub presiunea globalizării, ca reacție la dinamica socio-economică, unii dintre noi am fi îndreptățiți să afirmăm ca instrumentele de politică folosite la noi în țară nu se mai potrivesc contextului economic actual. Cine are dreptul să decidă și cine e cu adevărat cel care câștigă? Actul de guvernare evoluează spre noi reguli de legitimare care antrenează raporturi diferite între expertiză și politici publice.

acoperind din importuri mai mult de jumătate din necesar.
Resursele energetice tot mai limitate, în condițiile unei cereri crescânde, asociate cu o evoluție puternic ascendentă a prețurilor din ultimii ani pentru petrol și gaze naturale clasifică energia drept un bun profitabil și o plasează totodată în centrul unor lupte interne și internaționale. Drept urmare, aspectele de ordin strategic și cele comerciale ale sectorului energetic se completează și se suprapun. Energia susține, intensifică și echilibrează activitățile curente ale omenirii. Caracterul multivalent al energiei presupune, pe de o parte, abordarea acesteia ca o marfă care necesită o piață liberă, iar dacă o plasăm în categoria bunurilor strategice, atunci atrage după sine un grad de protecție și implicare guvernamentală. Sub presiunea globalizării, ca reacție la dinamica socio-economică, unii dintre noi am fi îndreptățiți să afirmăm ca instrumentele de politică folosite la noi în țară nu se mai potrivesc contextului economic actual. Cine are dreptul să decidă și cine e cu adevărat cel care câștigă? Actul de guvernare evoluează spre noi reguli de legitimare care antrenează raporturi diferite între expertiză și politici publice.

Statul poate asigura existența unor bunuri publice. Tot statul dispune de un avantaj major asupra actorilor privați, acela al coerciției legitime. El utilizează în special impozitul pentru finanțarea bunurilor colective, precum apărarea, securitatea, educația. Dacă ne raportăm la industria de petrol și gaze, există aici un proces laborios care debutează cu etapa de explorare, exploatare, urmând apoi procesarea și transportul, pentru ca, în final, să fie asigurate livrarea, rafinarea și distribuția produselor finite către consumatori. La nivel mondial, remarcăm diversitatea sistemelor de impozitare specifice sectorului upstream al petrolului și gazelor naturale, privită ca deziderat pentru stabilirea unui echilibru cât mai echitabil între interesele statului și cele ale investitorilor. Tendința sistemelor de impozitare este aceea de a se îndrepta cât mai mult spre elemente de impozitare pe baze de profitabilitate, în detrimentul elementelor de impozitare fixă.

Din analiza ratelor de impozitare efective la nivelul european, România are cea mai ridicată rată efectivă de impozitare specifică producției de gaze naturale, calculată ca procent din veniturile upstream din gaze naturale, atât în 2017 (19,4%), cât și în 2018 (25,3%), situându-se la un nivel aproape triplu față de media celorlalte state incluse în analiză (7,0% în anul 2017, respectiv 7,6% în 2018), după cum este ilustrat într-o lucrare elaborată în acest an, ”Starea sistemului de impozitare specific sectorului upstream de gaze naturale din România”.

Un cadru instituțional complex și puternic fragmentat descrie starea de facto a țării noastre, fapt care a generat deficiențe majore de înțelegere și comunicare între instituțiile responsabile și ceilalți actori implicați. Frecventele schimbări instituționale, reorganizările, înființările și desființările de instituții și direcții au condus la o fluctuație imensă de proiecte și abordări, care s-au tradus în ultimii șapte ani în nu mai puțin de 18 acte normative cu impact major asupra sectorului upstream al gazelor naturale.

Așa cum este prezentat în studiul semnat de echipa de consultanță Biriș Goran „Starea sistemului de impozitare specific sectorului upstream de gaze naturale din România”, în 2018, deși totalul impozitelor și redevențelor aferente sectorului upstream al gazelor naturale a crescut semnificativ, cu 41% față de veniturile realizate în 2017, veniturile înregistrate din activitatea upstream a gazelor naturale au înregistrat o creștere de numai 8% față de 2017. Mai mult, în valori absolute, aproape întreaga creștere de 538 milioane RON a vânzărilor/veniturilor din această activitate a fost „anulată” de o creștere a impozitării cu suma de 524 milioane RON. Având în vedere modul de percepere și calcul al impozitelor și taxelor specifice sectorului upstream al gazelor naturale, se observă că acestea înregistrează o evoluție disproporționată față de veniturile efectiv înregistrate din această activitate.

Guvernanța multilaterală are ca obiectiv principal depășirea provocărilor legate de interdependențele de pe piața energetică, prin aplicarea unor reguli echitabile și printr-un proces liber de resurse și investiții moderate de mecanismele pieței, împreună cu o puternică implicare a companiilor private.

Cumpărătorul este interesat de concurență la nivelul ofertei pentru a menține prețurile la niveluri scăzute, iar furnizorul este interesat de concurență în segmentul cererii pentru a ridica prețurile. Din această perspectivă, fluctuațiile rapide ale prețurilor la energie constituie o provocare din cauza efectului ridicat de distribuire, propagare, având în vedere faptul că prețul energiei este inclus în costul majorității produselor și serviciilor.

Deși partea de contribuție a sectorului energetic la formarea bugetului este ridicată, multe state sunt reținute în a-și deschide cu adevărat piața investițiilor străine, deoarece investitorii solicită existența unor standarde în materie de piață, reforme economice și stabilitate politică în zonele în care investesc. România deține în prezent un sistem bine pus la punct de strategii, politici, planuri de măsuri pentru administrarea resurselor naturale ale țării, dar provocarea cea mai mare și cât se poate de reală apare atunci când toate acestea trebuie să conlucreze pentru a fi puse în practică.

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Studiu EY: politici și controverse fiscale – ce ar trebui să aibă în vedere companiile în acest an? 

Reformele fiscale globale implementate de guvernele din întreaga lume...

Rottaprint, investiții de peste 60 milioane euro în 33 de ani de activitate

Compania Rottaprint, prima tipografie flexografică cu acționat 100% românesc,...

Analiză iBanFirst asupra unor eventuale devalorizări competitive în Asia

O analiză făcută de fintech-ul iBanFirst relevă preocupările pieței...

VELUX a consumat în 2023 energie electrică obținută 100% din surse regenerabile 

Producătorul de ferestre de mansardă VELUX Group a lansat...