*** CONAF propune Guvernului să acorde sectorului privat un stimul în cuantum de 5500 lei (câștigul salarial mediul brut) pe perioada stării de urgență pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni.
*** CONAF propune eliminarea șomajului tehnic și alternanța muncii clasice cu cea de acasă.
Economia la turație mică, scoasă din viteză dar continuând să funcționeze chiar și moderat în condițiile date, reprezintă soluția depășirii perioadei de criză în condiții care să ne permită ulterior o revenire economică, fără pierderi substanțiale. Este momentul să ne concentrăm pe acțiuni care se vor propaga în evoluția viitoare a economiei. Suntem conștienți că imediat după criza actuală, o altă criză iminentă, cea economică, va izbucni, iar pentru a nu fi afectați în proporție covârșitoare, trebuie să acționăm acum pentru un viitor independent de măsurile de reducere și prevenție a îmbolnăvirii cu coronavirus și a crizei din sănătate prin care trec toate statele lumii.
România trebuie să se reinventeze și să acorde o atenție sporită sectorului privat, singurul capabil să susțină economic revenirea din criză prin subvenții de la guvern în cuantumul câștigului salarial mediu brut (5500 lei brut) pe perioada stării de urgență, pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni. Astfel spus, în loc să stimulăm creșterea ratei șomajului, fie chiar și a celui tehnic, stimulăm păstrarea locurilor de muncă, plata contribuțiilor salariale la bugetul de stat și siguranța locului de muncă pentru angajat.
Distanțarea socială se dovedește a fi o măsură bună în condițiile pandemiei, însă distanțarea de economia reală va crea pe viitor probleme greu de rezolvat. Pentru a echilibra măsurile de distanțare socială de cele de stimulare a antreprenorilor prin impulsionarea acestora să păstreze personalul lucrativ, aceștia din urmă ar putea presta munca de acasă alternativ cu cea clasică, astfel încât la nivelul societăților impactul crizei create de coronavirus se va diminua, iar angajatul va ieși din izolarea la domiciliu. Ușor, ușor, societatea trebuie să își continuie evoluția, iar măsurile de pandemie trebuie alternate cu cele de revenire a ciclului economic normal.
Eliminarea șomajului tehnic și înlocuirea lui cu măsuri de stimulare a companiilor private în cuantumul salariului mediu brut, va elimina și inechitatea dintre sectorul public și cel privat.
În prezent angajații din aparatul bugetar nu simt presiunea pierderii locului de muncă și nici diminuarea nivelului de trai, în timp ce cei din sectorul privat „tremură” de teama pierderii serviciului și implicit a inchiderii afacerilor din sectoarele afectate.
Măsura, pe langă impactul benefic în economie, o rată a șomajului mult mai mică, are și un impact emoțional: recâștigarea încrederii celor care susțin economia românească.
Fără stimulente acordate mediului privat, rata șomajului ar putea depăși 10% la nivel mondial, iar experiența crizelor anterioare ne-a învățat că, cu cât este mai tardivă redresarea companiilor cu atât se va prelungi asistența socială a angajaților disponibilizați, iar consumul va avea de suferit, creându-se astfel dezechilibre fundamentale în economie.
Cristina Chiriac, președintele CONAF, explică: „Această măsură ar poziționa economia românească „la relanti” în timpul pandemiei de COVID -19. Subvenționarea salariilor de la stat este menită să păstreze locurile de muncă, iar perioada de activitate lucrativă ar putea alterna cu cea de lucru la domiciliu a angajaților. Criza creată de coronavirus a scos în evidență numeroase provocări pentru economie, mai ales în țările cu venituri mici, așa cum este și cazul României. În prezent, trebuie luate măsuri decisive și coorodonate pentru a minimiza impactul uman și economic viitor. Prin aceste măsuri ne dorim menținerea stabilității financiare, reducerea la minimum a pierderii locurilor de muncă și cel mai important, menținerea afacerilor în stare de funcționare. „
CONAF amintește de modelul matematic găsit de Israel prin care economia va reporni după criza creată de coronavirus. Modelul se bazează pe închidere intermitentă a activității sociale și economice.
„Acest model îmbină cele două crize: cea epidemiologică, de distanțare socială și cea de continuare a activității economice, deși la parametri reduși”, a explicat președintele CONAF.
„De cele mai multe ori soluția e în fața noastră, nu trebuie să inventăm nimic ci să adaptăm economia reală la soluții și modele care deja există și au fost testate. S-a dovedit științific că, o strategie de muncă de cinci zile și zece zile oprite, va fi mult mai suportabilă pentru economie și va reduce impactul creat de coronavirus, împiedicând astfel prăbușirea multor sectoare și aruncând oamenii în șomaj și sărăcie”, a concluzionat Cristina Chiriac, Președinte CONAF.