Economia privată orbecăie în lipsa investițiilor publice

Date:

De la căderea economică brutală survenită în 2008 și până astăzi am auzit adesea cel puțin două teorii diferite menite să conducă la redresarea economică. Prima teorie, a pieței lăsate liber să reacționeze, cerea statului să nu intervină sau să intervină cât mai puțin în reglajele și ajustările pe care economia reală le face singură pentru revenirea ei pe creștere. Dar a doua teorie a fost mai bine primită și chiar pusă în practică, mai ales în spațiul economic european: economia reală are nevoie de comenzi ale statului ca factor direct de redresare și creștere economică.

Nu întâmplător a apărut Planul Junker la nivel european. Și deloc întâmplător auzim și că mediul de afaceri cere politici publice care să provoace creșterea sectorului privat. Economia privată cere statului să deruleze programe de investiții publice și să transmită astfel comenzi de lucru economiei reale. Tema revine în actualitate în raportul dat publicității la început de an de către Banca Mondială, în contextul intern în care și programul de guvernare PSD-ALDE al cabinetului Grindeanu menționează măsuri clare de investiții publice care să conducă la creșterea sectorului privat.

Guvernul Grindeanu pregătește deja două coduri importante, Codul Economic, care să cuprindă în formă simplificată Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea Evaziunii Fiscale și Codul Administrativ, care va cuprinde legislația națională care se referă atât la administrația publică centrală, cât și la administrația publică locală. Potrivit programului guvernului, România va înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați. Potrivit estimărilor oficiale (sursa: programul de guvernare PSD) circa 10 miliarde euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI.

Astăzi, economia României este a 17-a în UE. PIB-ul României este estimat la circa 168 miliarde euro în 2016. Prognoza de creștere a economiei naționale prezentă în programul de guvernare stipulează că PIB va ajunge la peste 225 miliarde euro în 2020, luând ca presupunere un ritm de creștere economică medie de circa 5,5% pe an pentru fiecare din următorii patru ani. Ținta ar fi ca România să ajungă a șaptea economie europeană (urcând astfel 10 poziții), din moment ce este a șaptea piață de desfacere ca mărime în Uniunea Europeană. Potrivit programului PSD-ALDE, acest lucru implică și „trecerea de la o economie bazată pe eficiență la o economie bazată pe inovație, dar și depășirea pragului de 70% din media UE privind PIB pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare”. Potrivit documentului citat, doar în următorii patru ani FSDI ar aduce în România investiții de 10 miliarde euro și va conduce la apariția unor unități de producție noi, atât în sectorul industrial, cât și în sectorul agricol.

Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate (prin construcția unui spital republican și a opt spitale regionale), valoarea totală finanțată din FSDI fiind estimată de programul de guvernare la 3,5 miliarde euro. Alte trei miliarde euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI, împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, ar urma să dezvolte în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 de ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra. Sunt cinci autostrăzi care „s-ar califica” din punctul de vedere al justificării economice: Pitești-Craiova, prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Iar celelalte patru ar fi: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș-Iași), o a doua autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara-București), a treia, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic-Brașov), și o a patra care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași-București). O altă industrie prevăzută a fi dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente.

Antreprenorii tineri vor fi susținuți prin intermediul programului Start-up Nation – și nu numai – prin finanțarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanțare. Programul conține date exacte: 10.000 de start-up-uri finanțate anual, costuri zero pentru înființarea acestora, durata de înființare – o zi, dar și accesarea programului doar online cu aflarea rezultatului în aceeași zi. Costurile anuale ale acestui program vor fi de două miliarde lei, „dar prin efectele de multiplicare, ca urmare a creării a peste 100.000 de noi locuri de muncă, doar prin aceste start-up-uri, dar și a economiei în ansamblul ei, peste 30% din cele două miliarde lei se vor reîntoarce la stat, sub formă de taxe și impozite”, susține același program de guvernare.
Contextul intern

Prognozele Băncii Mondiale arată că România va avea o creștere economică de 3,7%, după un avans de 4,7% în 2016. Acest spor al PIB se va realiza în condițiile în care la nivel regional, în Europa și Asia Centrală, este estimată o rată de 2,4%, stimulată de redresarea economiilor exportatoare de produse de bază, inclusiv de redresarea economică a Turciei, se arată în raportul privind Perspectivele Economiei Globale. Tot Banca Mondială prognozează creșteri de 3,4%, respectiv 3,2% ale economiei României în 2018 și 2019. Raportul citat arată că „în ciuda creșterii economice mai scăzute la nivelul partenerilor comerciali și creșterii prețurilor de import pentru produsele de bază, se preconizează că ritmul de creștere va rămâne constant în Europa Centrală. În cazul României, se estimează că producția va crește la o rată de 3,7% comparativ cu rata de creștere de 4,7% înregistrată anul trecut”. Comparativ, în Ungaria este așteptat un avans de 2,6%, în Polonia de 3,1%, Serbia 2,8% și Bulgaria 3,2%. Conform estimărilor, în regiunea Europa și Asia Centrală, creșterea economică s-a accelerat în 2016 la o rată de 1,2%, în principal ca urmare a îmblânzirii recesiunii economice din Rusia – care generează aproximativ 40% din PIB-ul regiunii – datorată stabilizării prețului petrolului. Cu excepția Rusiei, creșterea economică la nivel regional a scăzut la 2,4%, această situație fiind determinată atât de diminuarea ritmului de creștere economică în Turcia, dar și de nesiguranța politică. În partea de est a regiunii, după doi ani de recesiune profundă, activitatea economică din Ucraina a dat semne de creștere. În Republica Moldova, creșterea economică s-a consolidat, la o rată de 2,2%, iar contracția economică din Belarus a generat o scădere economică moderată de 2,5% – această situație fiind generată, parțial, de îmbunătățirea situației economice din Rusia și Ucraina. În partea de vest a regiunii (Bulgaria, Croația, Ungaria, Polonia, România, Albania, Bosnia și Herzegovina, Kosovo, FRI Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia), creșterea economică a continuat să fie puternică. Datorită nivelului ridicat al cererii interne, producția a crescut în Albania, Croația, România și Serbia. Cu toate acestea, pe parcursul anului trecut, ritmul de creștere economică a scăzut în Ungaria, Polonia și Turcia. În Turcia, trimestrul III al anului 2016 a fost caracterizat atât de o contracție a activităților economice – pentru prima dată din 2009 – dar și de o tentativă eșuată de lovitură de stat. Raportul Băncii Mondiale arată că în regiune creșterea economică se va accelera în 2017, la o rată de 2,4%, această situație fiind determinată de redresarea economică a țărilor exportatoare de produse de bază și de consolidarea nivelului de încredere în sistem. Potrivit raportului citat de Agerpress, „prognoza depinde de redresarea prețurilor pentru produsele de bază și de diminuarea incertitudinii politice. În cazul Rusiei, creșterea prognozată este de 1,5% pe parcursul anului, pe măsura finalizării procesului de ajustare la prețurile scăzute ale petrolului. Rata de creștere economică preconizată pentru Azerbaidjan este de 1,2%, iar pentru Kazahstan de 2,2%, ca rezultat al stabilizării prețurilor la produsele de bază și reducerii dezechilibrelor economice. Rata de creștere prognozată pentru Ucraina este de 2%”.

Prognoze economice apar și sub semnătura altor instituții financiare relevante pentru piața românească. De exemplu, Profit.ro citează grupul financiar italian Unicredit, care anticipează o încetinire a creșterii în 2017 până la 3,4%, în condițiile în care creșterea salariilor va stimula consumul în mai mică măsură, iar absorbția de fonduri europene va rămâne slabă, arată raportul trimestrial publicat pe 13 ianuarie. Potrivit News.ro, prognoza Unicredit privind creșterea economică din 2016 este printre cele mai pesimiste din piață, în timp ce, la nivel oficial, Comisia Națională de Prognoză (CNP) anticipează o creștere a produsului intern brut (PIB) de 4,8% în 2016, apropiată de cea a multor analiști din mediul bancar. În primele nouă luni din 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, arată datele revizuite publicate pe 13 ianuarie de Institutul Național de Statistică (INS).

Pentru 2017, Unicredit estimează o încetinire puternică a creșterii economice: „anticipăm o reducere graduală a creșterii economice în 2017 și 2018 la 3,4%, respectiv 3,3%. O absorbție mai mică de fonduri europene și o încetinire a ritmului anual de creștere a salariului real ar putea încetini creșterea cererii interne. Este puțin probabil ca exporturile să accelereze în absența proiectelor mari de investiții străine directe”, arată analiștii grupului financiar Unicredit. În privința sectorului finanțelor publice, analiștii citați estimează că „în 2017 și 2018, deficitul bugetar va fi menținut cu dificultate sub nivelul de 3% din PIB. Reducerea cotei TVA (cu 1 punct procentual) și eliminarea accizei suplimentare la carburanți (7 eurocenți/litru) implementate la 1 ianuarie 2017, dar și noile măsuri adoptate la începutul lunii ianuarie, ar putea duce deficitul bugetar peste nivelul de 4% din PIB anul acesta”.

Analiștii Unicredit avertizează că există riscul ca investițiile planificate în infrastructură și co-finanțarea pentru absorbția fondurilor europene să fie reduse anul acesta cu peste 1% din PIB, pentru a respecta ținta de deficit, iar raportul arată și că „relaxarea fiscală la vârful ciclului economic ar putea avea consecințe negative asupra creșterii economice după sfârșitul lui 2017: spațiul de majorare a investițiilor în 2018 și în anii următori rămâne redus, cu excepția scenariului în care taxele ar fi majorate”.

În același timp, Banca Națională a României se așteaptă la rândul ei la o încetinire a economiei în perioada următoare, după reducerea ritmului de creștere economică în trimestrul al treilea din 2016 și o accelerare în ultimul trimestru, potrivit minutei ședinței de politică monetară publicată în prima decadă a lunii ianuarie. Cererea din consum și investițiile au dus la o creștere economică mai rapidă în T4 2016, potrivit BNR, după ce în T3 ritmul de creștere a scăzut față de T2 de la 6% la 4,4% (4,3% după revizuirea de azi a Statisticii) în termeni anuali. Evoluția din ultimele trei luni ale anului trecut va fi urmată de „o oarecare încetinire”, potrivit conducerii BNR, ceea ce va duce la o expansiune mai lentă a gap-ului pozitiv al PIB și a presiunilor inflaționiste pe termen scurt.

Potrivit Profit.ro, o creștere economică mai mică este o veste proastă și pentru guvern, în condițiile în care și prognoza pe termen mediu aferentă anului 2017 arată o creștere de 4,3%, în timp ce proiectul de buget prezentat de PSD în campanie se bazează pe o creștere reală de 5,5%. Ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, declara, la preluarea mandatului, că programul de guvernare este fundamentat pe o creștere economică, în medie, de 5,5% pe an în următorii patru ani. Acest lucru implică – potrivit programului de guvernare – și trecerea de la o economie bazată pe eficiență la o economie bazată pe inovație, dar și depășirea pragului de 70% din media UE privind PIB pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare.

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea Parcului Fotovoltaic Teiuș: Investiție de 47 milioane euro pentru un viitor verde în Alba

Teiuș.Solar, parte a grupului Eurowind Energy, dezvoltator și operator...

Concept unic pe piața avocaturii de drept penal al afacerilor din România

Companiilor, precum și persoanelor fizice, le este adresată „o...

„vorbIMM despre: Regenerarea României”, eveniment dedicat dezvoltării economiei românești 

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din...