Milenialii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani reprezintă aproximativ un sfert din întreaga populație a Europei. Dar liderii Europei ascultă vocile lor și răspund nevoilor lor? Le cunosc speranțele și visele pentru viitor? Încurajează liderii această generație să își exercite puterea politică, care este în creștere?
Acest ultim raport al Millennial Dialogue oferă o privire din interior pentru a oferi răspuns acestor întrebări și pentru a împlini promisiunea și potențialul acestei generații. Este unul dintre cele mai cuprinzătoare proiecte de cercetare finalizate vreodată cu privire la milenialii din Europa, cu peste 10.000 de participanți la sondaj și 72 de persoane implicate în grupuri focus din 10 state membre ale UE.
Rezultatele acestei cercetări extraordinare surprind opiniile milenialilor cu privire la provocările mari cu care se confruntă Europa într-un moment decisiv pentru proiectul european.
În pragul alegerilor europene din 2019, mișcările eurosceptice și populiste au câștigat teren în Uniune. Alegerile au fost, de asemenea, primele după votul privind ieșirea din UE a Marii Britanii, ceea ce lasă 27 de locuri libere pentru completarea Parlamentului European. Cu toate acestea, milenialii veneau cu un istoric de a nu se prezenta la urne. În 2014, doar 27% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au votat pentru un membru al Parlamentului European. Unii cred că această apatie în ceea ce privește votul se datorează lipsei de încredere a milenialilor în instituțiile politice și sentimentul răspândit la scară largă că UE este prea departe de viața de zi cu zi a oamenilor. Prin millennial Dialogue sperăm să inversăm aceste tendințe. Împuternicim milenialii să construiască și să formeze instituțiile democratice ale Europei. Cercetarea de față se dorește a fi un pod între factorii de decizie politică și tinerii care trebuie să lucreze împreună pentru a decide viitorul Europei. Acest raport prezintă patru ferestre diferite către opiniile și credințele generației milenialilor. Priviți prin ele. Și descoperiți ferestrele de oportunitate de implicare pe parcursul „anului schimbării” care urmează.
Ferestre către opiniile Milenialilor
În general, milenialii doresc în mod clar să se simtă mai conectați la UE, iar vocile lor sa fie auzite și respectate. Acest raport oferă liderilor europeni o privire din interior care îi va ajuta să facă acest lucru, oferind patru „ferestre” către opiniile milenialilor privind provocările politice europene majore.
- Fereastră către democrație
- Fereastră către integrare
- Fereastră către societate
- Fereastră către lume
Există o scindare în gândirea milenialilor. Ei susțin cu tărie Uniunea Europeană ca proiect. Dar, de asemenea, cred că există posibilitatea ca mai multe țări să părăsească Uniunea în viitor. Milenialii au solicitat o mai mare solidaritate economică între statele membre ale UE pentru a sprijini financiar țările europene care trec printr-o criză economică. Dat fiind faptul că au crescut în timpul ultimei crize economice globale, nu ar trebui să ne surprindă faptul că milenialii vor să consolideze bunăstarea socială. Aceștia susțin cu entuziasm stabilirea unui salariu minim european și a unui ajutor de șomaj finanțate de UE pentru toți angajații.
Întrucât milenialii sunt principalii beneficiari ai programului de schimb Erasmus al UE pentru studenții universitari, este în mod predictibil popular printre aceștia. Totuși, ei sunt împărțiți în privința măsurii în care programul trebuie extins dincolo de clasa tradițională, astfel încât să ofere formare profesională pentru angajații tineri.
În timp ce milenialii sunt adesea descriși ca apatici, cercetările noastre arată că reacționează la problemele globale majore. Ei doresc ca liderii să lupte mai agresiv împotriva schimbărilor climatice și să dezvolte soluții mai bune pentru criza refugiaților. Aceștia susțin opțiunea de a acorda o mai mare putere Uniunii Europene, astfel încât aceasta să reprezinte Europa pe scena mondială.
Ferestre către cele mai mari provocări ale Europei
- Fereastră către democrație
Chiar dacă ei cred în proiectul european, milenialii sunt de acord că instituțiile UE nu se implică suficient și nu încurajează tinerii în procesele de luare a deciziilor. În ceea ce privește politica economică, ei văd nevoia cetățenilor de a exercita mai multă influență. O majoritate covârșitoare a arătat sprijin pentru acordarea de puteri mai mari instituțiilor UE pentru a contesta statele membre care sfidează legislația UE.
– 80% au opinii favorabile în privința UE.
– 85% doresc ca UE să implice și să împuternicească mai mulți tineri în cadrul proceselor de luare a deciziilor.
– 82% cred că cetățenii ar trebui aibă mai multe de spus despre modul în care UE gestionează economia.
– 66% doresc să împuternicească UE pentru sancționarea membrelor care încalcă legile. - Fereastră către integrare
Majoritatea milenialilor sunt de părere că mai multe țări ar putea părăsi Uniunea în viitor. Un număr semnificativ susțin o mai mare solidaritate economică între statele membre. Opiniile acestora sunt aproape împărțite la întrebarea dacă UE se îndreaptă în direcția bună sau greșită. Aceștia au subliniat nevoia de acțiuni mai coerente și eficiente în raport cu prioritățile esențiale, cum ar fi reducerea inegalității.
– 47% consideră că reducerea diferențelor între femei și bărbați la salarii și pensii este una dintre cele mai bune metode de a combate inegalitățile de gen în Europa.
– 55% susțin crearea unei singure armate europene. - Fereastră către societate
Milenialii sprijină în mod covârșitor o implicare mai mare a UE în problemele de bunăstare socială. Marea majoritate susțin ideea unui salariu minim și a unui ajutor de șomaj pentru toți angajații din Uniune. Ei sunt împărțiti când vine vorba despre cele mai bune acțiuni politice pentru reducerea diferențelor dintre sexe. Și sunt, de asemenea, împărțiți cu privire la măsura în care ar trebui extins popularul program Erasmus cu traininguri profesionale pentru angajații tineri. A apărut un consens clar în ceea ce privește oferirea unui ajutor financiar mai mare copiilor, prin finanțare de la UE.
– 83% consideră că UE ar trebui să asigure un salariu minim pentru toți angajații.
– 81% doresc mai mult ajutor financiar al UE pentru copii.
– 58% consideră că mai multe țări vor părăsi UE în viitor.
– 52% consideră că abordarea sărăciei și reducerea inegalităților sociale și economice ar trebui să fie una dintre principalele priorități ale UE.
– Doar 10% au declarat că nu este necesară o integrare suplimentară.
– 62% dintre cei din Ungaria doresc extinderea Erasmus cu traininguri profesionale pentru tinerii angajați vs 59% din Grecia care doresc să păstreze accentul pe studenți și pe cei în pregătire. - Fereastră către lume
UE ar trebui să aibă puteri mai mari pentru a reprezenta Europa cu o singură voce pe scena mondială, consideră o majoritate restrânsă a milenialilor. În ceea ce privește schimbările climatice, ei doresc ca Europa să întreprindă acțiuni mai puternice la nivel global. Aproape două treimi din mileniali doresc ca Europa să facă mai mult pentru protejarea frontierelor sale externe. O majoritate restrânsă susține unirea forțelor armate ale UE într-o singură armată.
– 1 din 10 persoane din Polonia și Ungaria dorește ca UE să faciliteze venirea refugiaților în Europa, comparativ cu peste 50% în Spania și Portugalia.
– 60% doresc ca UE să facă mai mult pentru a rezolva criza refugiaților și a proteja frontierele externe.
– 56% consideră că UE ar trebui să aibă mai multe puteri pentru a reprezenta Europa cu o singură voce pe scena mondială.
Cine sunt Milenialii?
Ei sunt prima generație care îmbătrânește în noul mileniu, având vârste cuprinse între 18 și 35 de ani în cadrul acestei cercetări. Părerile lor sunt modelate de experiențele lor de viață unice, inclusiv: recesiunea economică , atacurile teroriste, transformările digitale, oportunitatea oferită de social media, globalizarea, diversitatea rasială și etnică, extinderea educațională
Fiind prima generație care îmbătrânește în noul mileniu, opiniile lor sunt modelate de experiențe de viață unice. Mai întâi trebuie să înțelegem evenimentele care au modelat viețile milenialilor pentru a le înțelege părerile.
MARCAȚI DE CRIZĂ
Milenialii din Europa au trecut printr-o criză economică începută în 2008, care le-a marcat viziunea asupra politicii și societății. Dificultățile lor financiare și luptele pentru obținerea unui loc de muncă au contribuit la un sentiment generațional de incertitudine și la subminarea încrederii în autorități.
Seria de atacuri teroriste de acasă și din străinătate, începând cu 11 septembrie în Statele Unite, au exacerbat acest sentiment de insecuritate. În Europa luptele interne continue cu privire la criza refugiaților au contestat părerile convenționale despre stabilitatea UE și valorile acesteia.
AMÂNARE
Incertitudinea economică a Europei și schimbările sociale și tehnologice în curs au contribuit la un ciclu de viață în care milenialii amână multe dintre alegerile convenționale asociate cu vârsta adultă.
Aceștia se vor căsători, vor avea copii și își vor cumpăra o casă mai târziu în comparație cu generațiile anterioare.
DIVERSE
Globalizarea și libera circulație a oamenilor din UE au făcut ca Europa să fie astăzi cea mai diversă din punct de vedere rasial și etnic din toată istoria sa. Milenialii au crescut în acest creuzet de culturi și limbi în care granițele nu reprezintă bariere.
URBAN
Majoritatea milenialilor aleg să trăiască în zone urbane, în detrimentul suburbiilor sau comunităților rurale. Orașele din Europa au apărut ca centre de energie și vitalitate economică, adesea conduse de întreprinderi și inițiative mileniale. Pe măsură ce încep să aibă familii, dovezile arată că mulți pleacă în suburbii pentru un trai mai liniștit și locuințe mai ieftine.
EDUCAȚIE
Milenialii sunt generația cea mai educată din istorie: 4 din 10 persoane din Europa cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au terminat studii universitare. Această tendință este și mai accentuată în rândul femeilor. Realizările educaționale ale milenialilor sunt atât o reflectare a economiei europene bazate pe cunoaștere, cât și un răspuns la un nivel ridicat de șomaj.
DIGITAL
Milenialii au crescut odată cu internetul și telefoanele mobile. Inovațiile lor au transformat modul în care lumea trăiește, lucrează și joacă. Uneori numiți „Generația Facebook”, milenialii au redefinit modul în care comunicăm cu media digitală și socială. Milenialii au creat expresii complet noi pentru acțiunea politică. Cu „likes/aprecieri” și „shares/partajări”, au creat primele campanii „virale” și au condus proteste digitale care s-au revărsat ocazional cu furie pe străzi.
SOLIDARITATEA ECONOMICĂ ÎNTRE ȚĂRILE EUROPENE
39% – Țările europene aflate într-o situație economică mai bună contribuie suficient pentru a sprijini financiar țările europene care trec printr-o criză economică
61% – Țările europene aflate în situații de optimizare ar trebui să contribuie mai mult la sprijinirea financiară a țărilor europene care trec printr-o criză economică
ȘOMAJ
Șomajul tinerilor din zona euro a fost blocat între 19% și 25% de aproape un deceniu. În Spania și Grecia este aproape de 40%. Pentru mulți mileniali, ajutoarele de șomaj au devenit un scop al vieții în timpul acestor timpuri economice dure. Dar nu toate statele membre își pot permite același nivel de cheltuieli, creând inegalități între beneficiile asigurate la nivel european. Având în vedere ratele șomajului care se mențin ridicate în Europa, interesul politic pentru stabilirea unui standard comun pentru beneficii a crescut.
Majoritatea milenialilor intervievați susțin această inițiativă a UE. Aproape 60% doresc ca UE să asigure și să contribuie la beneficii corecte de șomaj pentru toți europenii. În grupurile focus, participanții și-au explicat sprijinul entuziast.
Timpul trece
Milenialii pot face parte din anul schimbării Europei sau pot continua să stea pe tușă. În mod ironic, milenialii și generațiile care urmează au cel mai mult de câștigat sau de pierdut din deciziile luate de liderii UE în 2019. Toate părțile pot fi de acord că milenialii ar trebui să aibă o voce la masa decizională, uniți în jurul unui adevăr central: democrația funcționează cel mai bine când participă toți oamenii.
Ferestrele către viitor prezintă oportunități de angajare. Timpul pentru obținerea acestora trece.
Ocupația este decisivă. Milenialii care sunt angajați, deși încă mai favorizează integrarea europeană, sunt mai puțin înclinați în comparație cu studenții și șomerii. Desigur, milenialii cu locuri de muncă au o experiență mai puțin recentă în ceea ce privește ajutoarele de șomaj. Și poate este mai puțin probabil să înțeleagă eșecurile politicilor naționale. Cu toate acestea, acest lucru nu explică în totalitate ezitarea lor de a adopta un standard european. În timp ce majoritatea țărilor din UE au scheme de salarii și venituri minime, milenialii din focus grupurile noastre s-au grăbit să descrie eșecurile lor. După ce au crescut în recenta criză economică globală, milenialii știu prea bine că a avea un loc de muncă nu reprezintă o protecție suficientă împotriva sărăciei. Cunoscuți drept „săracii care lucrează”, peste 8% dintre angajații europeni trăiesc cu salarii care îi mențin sub pragul sărăciei.
În calitate de tineri muncitori, milenialii au mai multe șanse să-și asume locuri de muncă cu salarii minime la nivelul de începător.
Având în vedere vulnerabilitățile lor, milenialii vor ca UE să ofere soluții pentru această provocare. Un procent copleșitor de 83% susține UE în stabilirea unui salariu minim pentru toți muncitorii. Cu învățarea automată și alte tehnologii care înlocuiesc forța de muncă umană, unii au susținut că este singura modalitate de a garanta oamenilor un nivel de trai decent.
Ideea de venit de bază câștigă în popularitate în Europa, cu unele sondaje care arată 68% susținere în rândul populației generale.
CONCLUZII
Cele patru ferestre prezentate în acest studiu de referință oferă mai mult decât simple ferestre pentru opiniile milenialilor. Ele reprezintă ferestre de oportunitate pentru angajare. Pentru dialog. Pentru o schimbare reală și de durată a relației milenialilor cu UE.
- Fereastră către democrație
Este un câștig pentru Europa faptul că 80% dintre mileniali cred în valoarea UE. Acum, liderii europeni trebuie să-și câștige încrederea, restabilind încrederea în legitimitatea și credibilitatea UE.
Milenialii nu mai vor rapoarte și discursuri. Mai ales nu atunci când unele state membre sfidează cu desăvârșire liderii și dreptul UE.
Milenialii vor să vadă acțiune. Acțiuni cu privire la problemele de care le pasă. Acțiuni tangibile și pe care le pot simții în propriile lor comunități. Aceștia sunt chiar dispuși să cedeze noua putere către UE, dacă înseamnă că aceasta va avea rezultate. Îmbunătățirea economiei este una dintre prioritățile „listei lor de activități” și doresc mai multe detalii despre modul în care „se face”. - Fereastră către integrare
Preambulul tratatului fondator al UE face ca „o uniune mai strânsă ca niciodată” să devină un obiectiv al UE.
Deși o majoritate surprinzătoare a milenialilor este dispusă să devină „mai strânsă ca niciodată” în ceea ce privește apărarea, prin construirea primei armate a UE, integrarea provoacă în continuare un scepticism semnificativ și anxietate.
Cu atât de multe istorii și culturi naționale diferite, mulți se întreabă dacă este posibilă sau chiar de dorit o integrare mai profundă. Un număr îngrijorător consideră că mai multe state membre vor părăsi UE în stilul Brexit în viitorul apropiat. Dacă UE poate îmbunătăți prosperitatea europeană – în TOATE, nu doar în unele țări – perspectiva unei „Uniuni mai strânse ca niciodată” arată mai bine din punctul lor de vedere. - Fereastră către societate
În timp ce statele membre și-au păstrat cu vigoare politicile sociale, milenialii par deschiși la ideea de autoritate mai mare din partea UE asupra acestei sfere râvnite a vieții publice. Întrucât șomajul cronic și economia digitală transformă clase întregi de locuri de muncă, propunerile pentru ajutoarele de șomaj la nivelul UE și un salariu minim au interesat milenialii. Dacă înseamnă îmbunătățirea egalității de gen, ei sunt chiar dispuși ca UE să se angajeze în politica privind salariile și pensiile… zonele sacrosancte pentru guvernele naționale. Răsturnând din nou convenția, favorizează extinderea Erasmus cu mai multe schimburi de muncitori, în loc de studenți și cursanți. - Fereastră către lume
Într-o lume din ce în ce mai instabilă și nesigură, milenialii par să susțină ideea că țările UE sunt „mai puternice împreună”. O majoritate clară dorește ca UE să aibă mai multă putere pentru a reprezenta Europa pe scena mondială. În ceea ce privește comerțul exterior, ei doresc ca UE să le apere interesele. În ceea ce privește mediul înconjurător, ei roagă UE să își intensifice acțiunile. Tot acest sprijin, chiar și atunci când liderii UE i-au frustrat și dezamăgit atât de mult, vine ca răspuns la criza migrației și a refugiaților. Milenialii par să dorească să ofere UE prezumția de nevinovăție. În loc să abandoneze proiectul european, cercetările noastre sugerează că ei doresc să vadă UE atingându-și potențialul.
Acest sondaj a fost realizat de Fundația pentru Studii Progresive Europene (FEPS) în cooperare cu Think
Young, cu sprijinul Stichting Gerrit Kreveld, Institutului Emile Vandervelde, BCW, Microsoft și Coca-Cola.
Millennial Dialogue al FEPS este un proiect de cercetare de pionierat pentru utilizarea tehnologiei „cercetării conectate” pentru a atrage și înțelege milenialii. Aflați mai multe pe MillennialDialogue.com.
