Forța din piața forței de muncă. Omul sau robotul?

Date:

Cine poate spune cum va arăta viitorul forței de muncă? O imagine dificil de realizat în prezent. Deși este adevărat deja că forța umană va fi înlocuită în multe situații de Inteligența Artificială, tendința actuală de automatizare sugerează însă că elementul uman rămâne o parte de neînlocuit în cadrul forței de muncă. A patra revoluție industrială (4.0) e deja în curs, nici un dubiu. Sunt însă și voci care atrag atenția că impactul asupra forței globale de muncă este mai curând hiper-dramatizat decât privit cu realism. Cunoscutul economist John Maynard Keynes spunea că atitudinea noastră de a aborda inteligența artificială trebuie nici să refuze ideea că piața forței de muncă se va schimba dramatic, dar nici să presupună că asta va sfârși lumea așa cum o știm azi. Keynes miza pe un echilibru ce se instalează natural. Iar guvernele și legiuitorii trebuie să devină mult mai pro-activi în eforturile de a asigura acest echilibru. Dacă mașinile autonome (fără conducători auto) vor arunca în șomaj șoferii, atunci, investind în educație și reconversie profesională, șoferii pot fi redirecționați către alte job-uri. Bill Gates sugera chiar că banii pentru astfel de programe pot veni din taxarea productivității roboților exact așa cum impozităm astăzi forța umană. Ceea ce ar însemna că atât timp cât asigurăm un echilibru socio-economic nu este nici un motiv de panică. Oamenii sunt mereu adaptabili, iar empatia rămâne singurul ingredient pe care noi îl furnizăm la pachet cu serviciile noastre. Iar Inteligența Artificială nu poate concura cu asta. (Sau nu încă, cel puțin).
Dar, deși pentru unii distorsionarea pieței forței de muncă sună mai mult a scenariu SF, pentru cei care au deja la îndemână cele mai avansate tehnologii de inteligență artificială amenințarea este mult mai prezentă. Ei spun că revoluția industrială 4.0 ne va lovi chiar dacă ne place sau nu, cel puțin în sensul în care inteligența artificială (IA) înseamnă utilizarea soft-urilor în optimizarea livrării serviciilor umane. Elon Musk însuși spunea la un moment dat că „IA este un risc existențial fundamental pentru civilizația umană, iar oamenii nu înțeleg pe deplin acest lucru. (…) Este cea mai înfricoșătoare problemă…” În trecut, forța umană a fost implicată mai ales în producția de masă de materii prime și de bunuri, dar astăzi este în proporție de 70% implicată în furnizarea de servicii. Tocmai acest sector este cel amenințat de IA. Munca în industria auto, chimie, agricultură, IT, media, finanțe sau asigurări este deja dominată de prezența robotizării și automatizării. Algoritmii și aplicațiile de computer deja influențează puternic universul muncii.


Problema se va manifesta cu impact acut mai ales în economiile unde forța de muncă nu este guvernată de politici publice care să țină de amenințările la adresa factorului uman. Revenind la România, riscul este și mai acut. Demografia și emigrarea afectează oferta de forță de muncă de pe piață. Populația a scăzut semnificativ față de 2008, iar distribuția în cadrul grupelor de vârstă a evoluat nefavorabil. În plus, în jur de 3,4 milioane de români lucrează și locuiesc în străinătate. Evoluția demografică negativă și emigrarea ar putea afecta creșterea economică și convergența veniturilor. Cu toate că populația în vârstă de muncă este în scădere, există o rezervă importantă de mână de lucru încă neexploatată. Rata de participare la forța de muncă a populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, în ciuda îmbunătățirilor recente (72,5 % în trimestrul 3 din 2017, potrivit CE). Capacitatea limitată de previzionare a nevoilor în materie de competențe ar putea afecta și mai mult oferta de forță de muncă. Totodată, România are o capacitate redusă de a anticipa viitoarele nevoi din perspectiva competențelor și de a estima impactul preconizat al noilor tehnologii, cum ar fi volumele mari de date, biotehnologiile, tehnologiile de reutilizare a deșeurilor, sistemele avansate de fabricație, precum și inovațiile din sectorul public, ș.a.m.d. CE estimează în raportul de țară că sistemul de previzionare a nevoilor de competențe profesionale dezvoltat în prezent de către serviciile publice de ocupare a forței de muncă este cel care va servi drept sursă de inspirație pentru elaborarea programelor de formare, inclusiv a celor finanțate din Fondul social european.
Capitalul uman nu pare să fie suficient adaptat nevoilor unei piețe a muncii competitive. În 2016, 23,6% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani avea cel mult studii corespunzătoare învățământului secundar inferior, față de media UE de 16,6%. Corelarea învățământului cu cerințele de pe piața forței de muncă rămâne precară, în ciuda măsurilor recente. Rata de absolvire a învățământului terțiar este una dintre cele mai mici din UE. Participarea adulților la învățare rămâne foarte scăzută, în special pentru persoanele slab calificate, în ciuda nevoii de actualizare a competențelor (1,2% în 2016, față de UE-28: 10,8%). Sistemul de învățare destinat adulților este fragmentat și nu dispune de un organism de coordonare, ceea ce are drept efect o capacitate limitată de transpunere în practică a documentelor strategice. Gestionarea slabă a competențelor, inclusiv în ceea ce privește urmărirea parcursului profesional al absolvenților, împiedică luarea unor decizii pe bază de date factuale. Calitatea și relevanța pentru piața forței de muncă a educației și formării profesionale (EFP) rămân în mare măsură insuficiente. Atractivitatea filierei educației și formării profesionale ca opțiune de carieră, și nu ca o „a doua opțiune”, așa cum este cazul în general, rămâne destul de limitată. Rata de ocupare în rândul absolvenților recenți de EFP continuă să fie mai mică decât media UE (63,3% față de 75% în 2016). Deși se fac ceva eforturi de continuare a reformelor, în special în ceea ce privește sistemul dual de educație și formare profesională, persistă probleme care nu au fost încă abordate. Nu a fost încă instituit un sistem integrat și robust de feedback din partea angajatorilor cu privire la relevanța calificărilor.
Lipsa de pregătire a politicilor publice pentru viitorul tehnologic agravează drama prezentă a forței de muncă din România.

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

PORR România – partener principal în cadrul EBcon 2024, prima conferința internațională de Employer Branding din România  

EBcon, prima conferinţă internaţională de Employer Branding din România,...

SeedBlink devine o platformă all-in-one pentru investiții și equity management, transformând deținerea de acțiuni în sectorul tehnologic european

SeedBlink, companie specializată în investiții în domeniul tehnologic european,...

Clifford Chance Badea a asistat Premier Energy la listarea pe Bursa de Valori București, o tranzacție de aproape 700 milioane lei 

O echipă multijurisdicțională de avocați Clifford Chance din București,...