FORȚA MAJORĂ – „CENUȘĂREASA” CLAUZELOR CONTRACTUALE

Date:

De multe ori ignorata sau tratata superficial, in contextul pandemiei COVID – 19 forta majora este astazi pe buzele tuturor si invocata deja ca si motiv pentru nexecutarea unor obligatii.

Desigur, in anumite cazuri aceasta este pe deplin aplicabila, in alte cazuri insa este exagerat invocata pentru a eluda obligatii pe care ai putea sa ti le indeplinesti chiar raportat la contextul social actual.

Nu mai putin important este faptul ca insusi legiuitorul a reglementat chiar situatii in care insasi partile in temeiul propriei vointe (sau chiar legea), pot inlatura aplicarea fortei majore – art. 1351 NCC Daca legea nu prevede atlfel sau partile nu convin contrariul, rapsunderea este inlaturata atunci cand prejudiciul este cauat de forta majora sau caz fortuit.

Forta majora, (fore majeure – fr; vis major – latin), este definitia pentru prima data in mod expres de legiuitor in Noul Cod Civil ca fiind orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil­art. 1351 alin. 2.

Practic, la nivel teoretic, daca executarea contractului devine temporar sau definitiv imposibila, intra in scena conceptul de forta majora.

Mai nou, conform Decretului emis pe data de 16 martie a.c., la art. 12 se prevede ca, „Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative.”

Pentru a beneficia de scutiri in realizarea obligatiilor contractuale, firmele trebuie să îşi notifice in scris partenerul cu privire la evenimentul de forţă majoră, urmând să prezinte acestuia certificatul de forta majora, eliberat conform Legii 335/2007, art. 4, litera j), de catre Camera de Comert si Industrie: „Camerele judeţene au următoarele atribuţii principale:….j) avizează existenţa cazurilor de forţă majoră şi influenţa acestora asupra executării obligaţiilor comercianţilor;…”

Mentionam ca, atributul Camerelor județene de comerţ, este de a analiza, la cererea comercianților și a aviza sau nu, existența forței majore – privită exclusiv din perspectiva efectelor și influenței acesteia asupra executării obligațiilor rezultate dintr-un contract comercial. 

Astfel, pentru a putea aviza existența forței majore, trebuie să existe un contract, ale cărui obligații nu pot fi îndeplinite din cauza obiectivă a intervenirii faptului definit ca forță majoră și care împiedică executarea obligațiilor contractuale.

Trecand de la nivelul teoretic la cel practic, se pot imagina o serie de situatii care pot justifica sa nu un caz de forta majora:

  • Sustinerea  unui angajator care ar incerca sa argumenteze cu privire la contracte de munca incheiate in  aceste zile, ca nu putea sa prevada o potentiala epidemie de Covid-19, in situatia in care aceasta este o chestiune pe ordinea de zi / in media / la stiri, ar putea fi pusa la indoiala.

Cu toate acestea este considerat ca un angajator care invoca forta majora ar trebui sa poata sa o dovedeasca prin sustinerea testului previzibilitatii cu privire la evenimentul in cauza.

Angajatorii care declara forta majora ar trebui sa tina cont si sa verifice daca:
 Evenimentul a fost constatat ca atare printr-un document public / Angajatorul poate dovedi ca evenimentul era imprevizibil / Epidemia invocata reprezinta un pericol specific pentru viata sau conditiile normale de viata pentru un grup de salariati /  contractul de munca contine o clauza de forta majora detaliata si aceasta include si orice tip de epidemii

  • O factură emisă privind o obligaţie la plată, care nu a fost efectuată ca urmare a existenţei cauzei de forţă majoră poate beneficia de acelaşi regim, legea nefăcând distincţie între tipul de obligaţii (în această ipoteză trebuie făcută dovada legăturii de cauzalitatea între imposibilitatea executării obligaţiei şi cazul de forţă majoră); 
  • Daca autoritatile vor decide inchiderea unor centre comerciale – cum de altfel se intampla deja, retailerii se vor vedea nevoiti sa invoce forta majora in relatia cu angajatii, posibil si in relatia cu proprietarul centrului comercial;
  • Un operator de transport aerian nu ar putea invoca forta majora in relatia cu personalul care asigura zborurile catre Italia / China, daca ii poate reloca pe acestia pe alte zboruri;
  • In masura in care executarea contractului ar deveni excesiv de oneroasa datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor avute in vedere la momentul incheierii sale, schimbare care ar face vadita injusta obligare a debitorului la executarea obligatiei, debitorii pot invoca impreviziunea iar nu forta majora, iar instanta poate sa dispuna adaptarea contractului pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile rezultate sau chiar incetarea contractului;
  • Intr-o Hotarare de speta, instanta a apreciat de exemplu ca, Situatia de forta majora trebuie sa fie reprezentata de un eveniment, o imprejurare de fapt determinata si precis identificabila. Un context socio-economic general, cum este cel determinat de declansarea unei crize economice, nu poate fi calificat drept o imprejurare de forta majora, in conditiile in care un astfel de context poate afecta in mod diferit participantii la viata economica, fie ei si din acelasi domeniu de activitate, raportat si la diligenta, prudenta de care dau dovada in desfasurarea propriei activitati.

Intrebarea de pe buzele tuturor, Este pandemia de COVID – 19 caz de forta majora ?, trebuie sa treaca testul conditiilor existentei forte majore prevazute de legiutor, raportat si la faptul ca, conditiile curente in care se desfasora activitatile de comert impun o abordare mai relaxata in aprecierea cauzelor care presupun scutierea de la executarea chiar si temporara a obligatiilor, tocmai pentru a garanta un nivel decent de stabilite in raporturile contractuale.

Astfel:

  • Evenimentul este cu certitudine unul extern de vointa partilor;
  • Imprevizibilitatea trebuie verificata in raport de cazul concret invocat, astfel desi s-ar putea invoca faptul ca pericolul raspandirii virusului se prefigura deja la sfarsitul anului trecut, realitatea este ca in Europa acesta isi face simtite efectele abia de cateva saptamani, perioada care coincide si cu declararea de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii a infectiei cu COVID – 19 ca fiind pandemie;
  • Conditia ca pandemia sa fie de neinlaturat, ceea ce din pacate, pana in prezent se verifica, autoritatile facand deocamdata eforturi pentru limitarea raspandirii virusului, cu perspective mai mult decat vizibile ca cel putin in urmatoarele 30 de zile sa nu poata fi inlaturata.

Istoria ne-a aratat insa ca, in majoritatea situatiilor de criza majora, starea de panica a creat mai multe pagube decat criza in sine, teama de necunoscut avand natura de a ne determina sa exageram in mod nejustificat si irational efectele potentiale ale acelor situatii, astfel incat deciziile nu mai sunt dictate de ratiuni, ci de instinct si emotie.

20 martie 2020

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...