INACO cheamă Guvernul României să nu rămână decuplat de progresul tehnologic 4.0 și să adere la Declarația UE de Cooperare pentru Inteligența Artificială 

Date:

INACO semnala la începutul lunii februarie că UE oferă finanțări de 340 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain, ceea ce deschide oportunități excelente pentru companiile și specialiștii români de profil. Iată aici: https://www.agerpres.ro/economic/2018/02/13/inaco-uniunea-europeana-ofera-finantari-de-340-de-milioane-de-euro-pentru-dezvoltarea-tehnologiei-blockchain–53944
Tot în luna februarie vă spuneam că Uniunea Europeană anunța înființarea Blockchain Observatory and Forum, urmată în data de 10 aprilie de semnarea Declarației de Cooperare pentru Inteligența Artificială (IA). 24 de țări membre ale UE și Norvegia au semnat această declarație. Cu această ocazie, UE readuce in atenție că va investi peste 1 miliard de euro până în 2020 pentru susținerea proiectelor de IA și Blockchain. România este una dintre puținele țările care nu au aderat la această inițiativă. INACO cheamă Guvernul României să nu rămână decuplat de progresul tehnologic 4.0 și să adere la Declarația UE de Cooperare pentru Inteligența Artificială.
Uniunea Europeană oferă finanțare pentru dezvoltarea tehnologiei blockchain încă din 2013. România încă niciun leu. Comisia Europeană încurajează această nouă paradigmă și are ca obiectiv crearea unui mediu competitiv, cu noi modele de afaceri, dar și să dezvolte o abordare comună și unitară privind tehnologia Blockchain pentru UE pe plan internațional. Cercetarea și dezvoltarea AI în Europa este obligatorie pentru a ține pasul cu dezvoltările din SUA și China. Demersul converge cu Piața Unică Digitală inițiată în 2015 de Comisia Europeană, setând astfel fundamentele unei societăți digitale europene unice și durabile 4.0.
Scopul strategiei UE în AI și Blockchain este să se asigure că economia, industria și societatea europeană sunt aliniate la noua eră digitală, alături de soluții electronice, baze de date mari gestionate de supercomputere și servicii digitale transfrontaliere.

Care este miza și de ce nu este România semnatară a acestei Declarații? 

Miza este viitorul nostru ca indivizi și ca societate în ansamblu. Până în 2025, a patra revoluție industrială și tehnologică va aduce dezvoltări uimitoare prin inteligență artificială, robotică și transport autonom, ceea ce va transforma radical modul în care trăim și în care lucrăm. Se discută deja intens despre locuri de muncă ce vor dispărea și altele noi care vor apărea.
Un studiu realizat de Tractica prognozează că veniturile generate de aplicarea directă și indirectă a AI vor crește de la 643,7 milioane de dolari în 2016 la aproape 60 miliarde de dolari până în 2025, cu o creștere anuală medie de peste 50%. Un raport recent publicat de Forrester prevede că, până în 2027, inteligența artificială va face să dispară 24,7 milioane de locuri de muncă și va crea 14,9 milioane de noi locuri de muncă, multe dintre acestea în tehnologii noi.
Noile tehnologii vor genera noi nevoi și vor duce la crearea unor noi competențe, la care educația românească și formarea profesională continuă este chemată să răspundă repede.
Vă reamintim că, până în prezent, UE a alocat 83 de milioane de euro pentru finanțarea proiectelor bazate pe blockchain și se estimează că vor fi investite până la 340 milioane euro în perioada 2018-2020. Obiectivul Comisiei Europene este de a explora potențialul blockchain pentru îmbunătățirea serviciilor europene transfrontaliere. Încă din mai 2017, în raportul Digital Single Market, Comisia a recunoscut tehnologiile bazate pe tehnologia blockchain ca având un potențial enorm pentru administrațiile, întreprinderile și societatea noastră și a accelerat programele de finanțare
Horizon 2020 în acest sens.

Ce face România?

România este azi decuplată ca strategie publică de la tehnologiile digitale și se vor adânci decalajele față de UE (dacă nu se trezește) în crearea de ecosisteme digitale complexe și interconectate, cu mare potențial de a îmbunătăți condițiile și standardele de viață, cu uriaș potențial pentru eficientizarea administrațiilor publice și dezvoltarea de noi afaceri. Avem un potențial semnificativ de inovare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor informaționale în România, nu doar prin outsourcing. Neaderând la Declarația de Cooperare pentru Inteligență Artificială, România confirmă poziția de codașă europeană în digitalizare, și mai ales lipsa de viziune proactivă a oficialilor.
Potențialul economic este uriaș, atât prin dezvoltările AI, cât și prin tehnologiile blockchain. În România se derulează în prezent mai puțin de 0,8% din proiectele europene pe blockchain, iar interesul pentru integrarea AI există doar din partea companiilor private. Cadrul strategic național, reglementat prin Strategia pentru Agenda Digitală 2020, este, din păcate, complet neprietenos cu evoluția tehnologică. De altfel, cel mai acut dezavantaj competitiv semnalat în ultimul Raport Global al Competitivității, publicat de către Forumul Economic Mondial, ne arată că rămânem în topul rușinii globale la achizițiile publice de tehnologii noi, pe locul 133 în lume din 137 de țări analizate.
Organizațiile, fie ele publice sau private, care nu vor reuși să țină pasul cu transformarea digitală și să integreze tehnologiile AI cu activitatea lor vor pierde teren. În același timp, guvernele care refuză să susțină transformarea digitală și evoluția către AI vor suferi un eșec din punct de vedere al integrării propriilor cetățeni în tabloul european al drepturilor economice și sociale.
INACO consideră că Guvernul României trebuie să acorde o importanță majoră Declarației de Cooperare pentru Inteligență Artificială și Blockchain și să monitorizeze foarte atent punerea sa în execuție, prin valorificarea atuurilor românești. Nu ajunge să fim printre primii sau ultimii semnatari, dacă ratăm buna sa execuție.
Andreea Paul, președintele think-tank-ului INACO
Alexandra Cernian, membru INACO –
Inițiativa pentru Competitivitate și lect. univ. dr. la Universitatea Politehnică din București

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Studiu EY: politici și controverse fiscale – ce ar trebui să aibă în vedere companiile în acest an? 

Reformele fiscale globale implementate de guvernele din întreaga lume...

Rottaprint, investiții de peste 60 milioane euro în 33 de ani de activitate

Compania Rottaprint, prima tipografie flexografică cu acționat 100% românesc,...

Analiză iBanFirst asupra unor eventuale devalorizări competitive în Asia

O analiză făcută de fintech-ul iBanFirst relevă preocupările pieței...

VELUX a consumat în 2023 energie electrică obținută 100% din surse regenerabile 

Producătorul de ferestre de mansardă VELUX Group a lansat...