Leonardo Badea (BNR): De la cauză la efect, deficitele gemene și povara datoriei

Date:

România a avut pe ansamblul ultimilor 10 ani o evoluție economică pozitivă din perspectiva dinamicii produsului intern brut. O perspectivă asupra acestei dinamici ne-o oferă datele publicate de Eurostat, care indică o creștere a produsului intern brut exprimat în euro la prețuri curente de piață de la circa 131,8 miliarde de euro în 2011 până la aproximativ 240,2 miliarde de euro în 2021, adică peste 82%, comparativ cu aproximativ 27% la nivel agregat pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și respectiv, 25% pentru cele 19 state membre ale zonei euro. În același interval de timp, economiile statelor din zonă au avut la rândul lor rate semnificative de creștere, dar mai reduse prin comparație cu România: circa 51% în Ungaria și Polonia, 64% în Bulgaria și 45% în Cehia. Chiar și în anii de criză 2020 și 2021, economia românească s-a dovedit surprinzător de rezistentă în raport cu așteptările și în comparație cu evoluțiile la nivel regional.

Acest parcurs favorabil a fost însă umbrit de o serie de dezechilibre structurale cronice care s-au deteriorat în timp, iar în ultimii doi ani au fost amplificate suplimentar de șocuri externe, în special de pandemia de coronavirus și de impactul tensiunilor geopolitice asupra piețelor de materii prime și energie. Sunt pe deplin justificate îngrijorările și discuțiile ample privind nivelul ridicat al deficitului bugetar și al soldului negativ al contului curent.

Începând cu anul 2015, România s-a evidențiat negativ în
regiune printr-o amplificare persistentă a deficitului de cont curent
în condițiile în care în perioada 2015-2019 celelalte state cu care ne
comparăm în mod uzual au consemnat excedente
de cont curent sau în cel mai rău caz solduri negative de amploare
redusă, în jurul a 1% (Figura 1, primul din cele trei grafice
suprapuse). În cazul României, deficitul contului curent a atins
aproximativ 2% în 2016 și apoi a accelerat progresiv până la circa
4,8% în 2019, an în care Polonia, Cehia și Bulgaria au consemnat
excedente, iar Ungaria a avut un deficit de sub 1%. Chiar și în primul
an al pandemiei, când deficitul de cont curent al României s-a adâncit
la aproape 5% din PIB, Polonia, Cehia și Bulgaria
au continuat să consemneze excedente, iar deficitul de cont curent al
Ungariei a continuat să se plaseze în jurul valorii de 1%. Anul trecut,
pe fondul șocurilor presiunii în creștere de pe piețele materiilor prime
și energiei, din eșantionul de țări amintit
doar Ungaria a consemnat o deteriorare mai semnificativă a soldului
contului curent, în vreme ce pentru România deficitul acestuia a urcat
la aproximativ 7%.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Leonardo Badea
Leonardo Badea
Leonardo Badea este Viceguvernator BNR.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Rezervările pentru sezonul de iarnă sunt încă sub nivelul de dinaintea pandemiei în Europa 

Abia întorși din vacanța de Ziua Națională a României,...

Relațiile bune cu colegii, al doilea cel mai important motiv pentru a rămâne conectat la job pentru aproape 60% dintre angajați

Reconectarea cu echipa și valorile companiei, după provocările...

Garanții de stat și credite cu dobândă subvenționată acordate de EximBank

EximBank anunță că de la 15 decembrie 2022, companiile...