În spațiul public a apărut în mod triumfător faptul că România a adoptat aceleași măsurile de criză propuse de UE înaintea acesteia (apărând voci care spuneau chiar că UE s-a inspirat din România).

O scurtă analiză a acestor măsuri:

1.Reducerea obligatorie a consumului de electricitate la vârf de consum – măsură propusă de UE

În OUG 119 /2022 nu există, nu există nici măcar un cuvânt rătăcit de genul „eficiență”, „reducerea consumului”, cu atât mai puțin o măsură în acest sens, care să fie cuprinsă în acest OUG. Totuși să observăm că politicile UE, dacă la gaze vorbesc de reducerea cu 15% a consumului față de consumul mediu a ultimilor 5 ani, indiferent de ora de consum, la energie electrică se vorbește exclusiv de  reducerea / aplatizarea consumului la vârf, atunci când este discrepanță mare între cerere și ofertă care determină explozia prețurilor pe piața de energie, prețuri care sunt ulterior preluate și de alte produse  care se tranzacționează pe piața de energie. (UE a solicitat opțional reducerea consumului anual de gaze cu 15% ca medie a ultimilor 5 ani. Statistic România, va avea anul acesta o reducere a consumului cu 15% față de media ultimilor 5 ani, astfel teoretic am îndeplinit cerința UE.) 

Încercarea de a explica, că s-a redus cantitatea plafonată cu 15% la consumatorii de energie electrică pentru casnici, care consumă între 100 – 300 kWh, la instituții și IMM, este lamentabilă deoarece acel 15% se referea la propunerea UE de a reduce consumul la gaze și nu la energie electrică. În al doilea rând să modifici un plafon general la toată lumea, fără să stabilești acest indicator pe: tip de consumatori, tip de industrii, pe regiuni geografie, pe intervale diferite de procent de reducere a plafonului pentru diferite grupe de consumatori etc., nu are cum să aducă reducerea consumului de energie (un consumator care folosește energia electrică pentru încălzire și are un consum mediu de 700 kWh ce rost are să facă economie cu 15% pentru că oricum nu are cum sp atingă pragul de 255 kWh decât dacă stă în frig. Tocmai de aceea dacă intenția OUG era să facă economie de energie se venea cu trepte de reducere a consumului). OUG a găsit doar un mod de justifica cum statul poate să mai încaseze niște bani la bugetul de stat, sub un slogan frumos –  reducerea consumului – fără nici măcar nu este precizat în OUG.

Cert este că OUG trebuie modificat pentru a cuprinde OBLIGAȚIA pe care UE o va impune. Metode de impunere a acestei obligații sunt similare cu cele folosite înainte de 1989:

  • Modificarea programului societăților comerciale, astfel încât să se modifice profilul de consum
  • Introducerea unor bonusuri / taxe pe tranzacțiile realizate pe energia electrică livrată în orele de vârf de consum (posibil doar la cei cu contoare inteligente)
  • Întreruperea livrării energiei la vârf de consum, după modelul existent înainte de 1989 în România (puțin probabilă)

2.Reglementarea Marjei Comerciale la producatorii de energie cu costuri reduse (energie regenerabila) care fac profituri mari, exceptie fiind profiturile care vor fi reinvestite

OUG 119/2022 nu are o măsură de reducere a marjei comerciale la producătorilor de energie regenerabilă. OUG a reglementat prețul la producători la un singur nivel (chiar dacă costurile de producție sunt foarte diferite, adică cu marje diferite), a reglementat modul de stabilire a prețului de vânzare la consumator, stabilind un CAP Price de compensare și a plafonat prețul la consumatori. Măsurile propuse de UE nu se intersectează deloc cu măsurile din OUG 119. Dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu OUG trebuie modificată.

3. Supraimpozitarea companiilor de petrol și gaz pentru susținerea companiilor și gospodăriilor.

România a aplicat această metodă pentru producătorii de gaze naturale încă din anul 2013, fără să se întâmple o reală protecție a consumatorilor vulnerabili, banii fiind folosiți în alte scopuri. România supraimpozitează și producătorii de energie electrică, furnizorii și traderii de gaz și energie electrică. Aspect care nu este prevăzut de măsurile UE. Din nou dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu OUG trebuie modificată cu revenirea doar la supraimpozitarea producătorilor de gaze și a celor pe petrol.

4. Asigurarea de surse financiare (cel mai probabil garanții guvernamentale) care să asigure sprijinul necesar companiilor de furnizare și trading, astfel încât acestea să continue tranzacționarea futures, să își respecte contractelor forward, să mențină lichiditatea crescută a piețelor de energie și gaze naturale, evitând astfel blocajele piețelor.

Măsurile din OUG 119/2022 sunt radical opuse acestei măsuri. România tocmai a elaborate un plan de măsuri care adâncește riscul de blocaj financiar și descurajează furnizorii și traderii să tranzacționeze în România. Filozofia OUG este de a reduce rolul traderilor, de ai scoate de pe piață, de a se reduce tranzacțiile în piață etc. Implementarea acestei măsuri de fapt determină anularea OUG 119.

5. Plafonarea prețului gazelor rusești

În OUG 119/2022 nu a existat o astfel de măsură. Dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu OUG trebuie modificată cu cuprinderea acestor măsuri. Această decizie va aduce România în situația în care probabil nu va mai beneficia de gaze din import (conform declarațiilor președintelui rus) cu impact asupra asigurării cu gaze pe tot parcursul iernii, la nivelul tuturor consumatorilor, în orice moment.

În concluzie Măsurile din OUG 119/2022 nu se regăsesc din Măsurile UE (excepție face supraimpozitarea producătorilor de gaze, dar care se realizează din 2013), ceea ce determină anularea OUG recent aprobată și realizarea unei alteia, crescând haosul de pe piața de gaze și energie electrică. Consumatorii, instituțiile, producători, furnizori etc., după ce s-au apuca să schimbe software, proceduri, instrucțiuni se vor trezi în situația ca peste câteva zile să o ia de la capăt.

DISTRIBUIȚI
Dumitru Chisăliţă este preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă.