Array

Oamenii se simt în nesiguranță în UE din cauza globalizării

Date:

Interviu cu Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.

Dle Gunther Krichbaum, sunteți un vechi prieten al României și totodată un bun cunoscător al țării noastre încă dinainte de a fi membră a UE. Cum vedeți acum România, la 10 ani de la momentul aderării la UE?

Este adevărat că România este membră a UE de 10 ani, dar știți, așadar, foarte bine că mai sunt foarte multe lucruri care trebuie dezvoltate în continuare, însă nu trebuie să uităm de la ce nivel a pornit România. Nu cred că o altă țară din Europa a suferit mai mult decât România sub regimul comunist. De aceea e bine uneori să ne uităm la fotografii și nu la întregul film. Pentru că dacă mă uit la poze, văd România în anul 2016 și o compar cu cea din 2006, 1996, 1986 și astfel se vede mai bine contrastul și din acest punct de vedere spun că mai sunt multe lucruri care trebuie făcute fără nicio discuție sau îndoială. Dar pe de altă parte trebuie să fim încrezători, deoarece multe companii investesc în România. Și nicio companie nu investește într-o țară dacă nu este sigură că investiția merită, este profitabilă. Uitați-vă la companiile germane care au venit aici, marile branduri care au investit sume mari în România. Așa că sunt optimist cu privire la dezvoltarea viitoare a țării.

2016 a fost un an greu pentru UE, marcat de Brexit și de un vot, nu anti-UE, dar un vot de blam pentru guvernul Italian, pro-european. Ce ne va aduce 2017?

Este dificil de prezis cum va evolua UE în 2017. Dar o chestiune este clară. Oamenii se simt din ce în ce mai în nesiguranță în UE din cauza efectelor globalizării. Globalizarea care are nu doar un impact economic, dar și unul politic. Aceasta înseamnă că avem din ce în ce mai multe crize, războaie la granițele UE. Luați, de exemplu, agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, când a anexat peninsula Crimeea și a destabilizat partea estică a țării. Puteți lua războiul din Siria, care durează de peste cinci ani și jumătate și a făcut peste 400.000 de victime. Oamenii fug din țara devastată de război, devin refugiați care ajung în Europa și în mare număr în Germania. Și putem să luăm și alte crize dimprejurul țărilor noastre. Acestea sunt motivele pentru care din ce în ce mai mulți oameni se simt în nesiguranță, pentru că nu știu dacă bunăstarea pe care o credeau stabilă va continua și acestea provoacă neliniște în rândul populației. Astfel se explică ascensiunea partidelor populiste, deoarece oamenii cred că dacă se închid frontierele se rezolvă toate problemele. Dar contrariul este adevărat, pentru că Germania a câștigat prosperitate prin deschiderea piețelor și dezvoltarea în interiorul Uniunii Europene. Deoarece, ca și România, am beneficiat de deschiderea granițelor în sens economic, dar nu numai. De cealaltă parte, întrebarea este ce pot face politicienii pentru a da asigurări cetățenilor europeni că lucrurile se îndreaptă. Este responsabilitatea noastră, a clasei politice, să facem o analiză clară a problemelor cu care se confruntă oamenii și să luăm și măsurile pentru a le rezolva.

Luați de exemplu criza refugiaților din Germania de anul trecut, când ne-am confruntat cu un aflux de aproape un milion de azilanți. Prima dată trebuie făcută separarea între cei care au șanse să capete drept de azil în Germania și cei care sunt imigranți economici, care au motive să vină în Europa, dar vor trebui să se întoarcă în țările lor de origine. Al doilea pas este să-i integrăm, deoarece nu avem de unde să știm cât va mai dura războiul din Siria. Dar până la un punct vor putea rămâne la noi. Când va fi pace în țara lor, vor trebui să se întoarcă pentru a reconstrui orașele distruse. Dacă proprii cetățeni nu vor reconstrui Siria, atunci cine? Bineînțeles cu ajutorul Germaniei, al UE. Oamenii vor să vadă că politicienii le pot rezolva problemele. În problema imigrației am reușit să reducem numărul refugiaților la 300.000 în acest an, dar trebuie ținut cont că doar în luna ianuarie din 2016 am avut 100.000 refugiați. Numărul a continuat să scadă până la 15.000 pe lună în prezent. Este necesar să ținem aceste probleme sub control și să luăm măsurile dorite de electorat, pentru că altfel sunt partidele populiste care vor câștiga în alegeri. Ca AfD în Germania, Frontul Național în Franța, FPÖ în Austria, Jobbik în Ungaria sau Mișcarea de cinci stele în Italia.

Despre Italia, majoritatea specialiștilor spun că este veriga slabă a Zonei Euro. Credeți că este posibilă o nouă criză financiară declanșată de căderea sistemului bancar italian?

Criza economică și financiară nu este rezolvată încă. Nu în totalitate. Adevărul este că am fost capabili ca în Europa și în Zona Euro să facem băncile mult mai imune față de astfel de crize. Dar sunt și situații foarte dificile cum este cazul băncii Monte dei Paschi di Siena, pentru a da un singur exemplu. Dar, în general, situația s-a îmbunătățit enorm. Însă ratele foarte mici ale dobânzilor, aflate la minime istorice, promovate de Banca Centrală Europeană, cât și de restul băncilor centrale, reprezintă o problemă majoră pentru relansarea economiei. Pe de o parte dobânzile mici sunt un avantaj pentru companiile care fac investiții, se dezvoltă, precum și pentru persoanele fizice care-și cumpără case. Dar de cealaltă parte dezavantajează societățile de asigurări și de asemenea pentru bănci care nu pot avea profit din împrumuturile pe care le acordă mai ales dacă nu au divizii de investiții pe piețele de capital sau instrumente derivate. Deci este dificil de prezis acum care va fi evoluția viitoare a Uniunii Europene. Dar un lucru este sigur, Comisia Europeană ca și Banca Centrală Europeană sau alte instituții europene încearcă să stabilizeze situația. Am făcut progrese enorme, dar trebuie să recunoaștem că nu am depășit complet criza, mai ales când ne uităm la țări precum Grecia și posibil și altele.

”I think Romania should prepare for adopting the euro. And for the future, I think the government should know that in this case they have advantages, for sure, but they have also challenges, and one of these challenges is that they will have to compete with other nations”.

„Cred că România trebuie să se pregătescă pentru adoptarea euro. Şi pentru viitor, guvernul trebuie să ştie că în acest caz există avantaje, cu siguranţă, dar va avea parte şi de provocări, iar una dintre aceste provocări este că vor trebui să concureze cu alte state”.

Cum vedeți viitorul relațiilor UE-SUA în perspectiva unei noi administrații la Casa Albă condusă de Donald Trump?

În primul rând trebuie să respectăm votul poporului american, iar de cealaltă parte nu pot înțelege îngrijorările, deoarece, din nou, nu avem cunoștință de probleme ale relațiilor dintre SUA și Europa. Noi am fost mereu în favoarea încheierii Acordului de liber schimb cu SUA – TTIP – dar știu că în campania electorală Trump s-a pronunțat împotriva lui. Așa că trebuie să așteptăm să vedem ce se va întâmpla după 20 ianuarie 2017. Sper ca Senatul și Congresul să fie suficient de mature ca să evite ceea ce ar putea fi mai rău. Avem nevoie de relații stabile între SUA și Europa pentru a ne asigura securitatea și apărarea. Statele Unite sunt partenerul principal în NATO și, în mod special, stabilitatea Pactului Nord-Atlantic este deosebit de importantă pentru a face față la provocările pe care le face Rusia.

România se află la granița răsăriteană a UE, foarte aproape de Rusia. Când și cum vedeți posibilă o normalizare a relațiilor și, de ce nu, o reluare a cooperării economice și politice cu Moscova, mai ales după ce Donald Trump s-a arătat dispus să înceapă negocieri cu președintele Vladimir Putin?

În primul rând suntem interesați în relații bune și constructive cu Rusia. Și când spun noi, mă refer la Uniunea Europeană ca întreg, dar și la Germania și România și restul statelor membre. Dar să nu uităm că relațiile cu Rusia s-au deteriorat din cauza politicii promovate de Rusia împotriva Kievului. Ucraina este un stat suveran, iar fostul președinte Yanukovici a vrut să semneze acordul de asociere dintre Ucraina și UE. Acesta însemna crearea unei zone de liber schimb și posibilitatea ca Ucraina să se apropie și să adopte valorile europene, nu ca să devină membră cu drepturi depline în UE. În final președintele Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de Asociere la insistențele Moscovei. Acesta a fost motivul declanșării protestelor de la Kiev cunoscute ca Euromaidan.

Și acesta a fost punctul de pornire. Și când spun că Ucraina este un stat suveran, înseamnă că Rusia trebuie să-i respecte independența și suveranitatea. Acestea sunt motivele pentru care aceste sancțiuni erau necesare, pentru că războiul nu este un instrument politic în secolul al 21-lea și niciodată nu vom permite așa ceva. Aceste sancțiuni nu afectează doar economia Rusiei, ci și pe a noastră. Germania de exemplu nu poate exporta în Rusia echipamente de foraj, ceea ce înseamnă pierderi și pentru companiile germane.
Însă sancțiunile sunt necesare până când va îndeplini toate condițiile din Acordul de la Minsk. Până atunci, Germania nu va fi de acord cu eliminarea sancțiunilor.

În România sunt dezbateri referitoare la momentul adoptării monedei unice. Când considerați că ar fi momentul pentru România să adopte euro?

Știu despre aceste discuții și chiar președintele Klaus Iohannis a spus recent că 2019 este prea devreme pentru România. Trebuie să fim onești, să recunoaștem că trebuie îndeplinite criteriile de convergență și înscrierea în așa numitul ERM 2, (Exchange Rate Mechanism 2). Așadar, când România va îndeplini criteriile, cred că în acele condiții va fi o atmosferă favorabilă și din partea populației pentru a trece la euro. Suedia, de exemplu, îndeplinește de mult criteriile pentru a adopta euro. În mod normal, o țară după ce îndeplinește criteriile este obligată să treacă la euro, doar dacă nu a formulat expres faptul că nu vor includerea în Zona Euro. Este cazul Danemarcei și Marii Britanii care au optat să-și păstreze monedele naționale. Suedia nu a notificat nimic Comisiei Europene și, conform Tratatului, ar trebui adusă în fața Curții Europene. În condițiile actuale tensionate din interiorul UE, nu se pune vorba de așa ceva, dar voiam să arăt necesitatea ca populația să-și dorească adoptarea euro.

În afara oricăror discuții, euro este un avantaj enorm pentru economie. Dar orice țară trebuie să fie atentă că trebuie să se comporte diferit. Exemplul Greciei. Imediat după adoptarea euro, dobânda la care se împrumuta statul a scăzut drastic. Avantajul că se puteau împrumuta ieftin nu a fost investit în economie. În schimb, s-au împrumutat pentru a crește pensiile, salariile funcționarilor și au crescut mult cheltuielile de achiziții de la buget. Astfel, au scăzut masiv la capitolul competitivitate. În mod normal, acest lucru îl corectau prin devalorizarea monedei, lucru care acum nu-l mai pot face. Moneda unică nu aduce doar avantaje, ci și provocări foarte mari. Sunt lucruri care trebuie bine cântărite de către guvern când se va angaja pe calea adoptării euro.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Universitatea Româno-Americană: parteneriat cu mediul de afaceri și o nouă metodă de admitere

Universitatea Româno-Americană continuă să se distingă prin angajamentul său...

Abonamentele Netflix bazate pe reclame sunt profitabile

Netflix este incontestabil numărul unu în sectorul divertismentului. Cele...