Priorități ale domeniului silvic,  ale gospodăririi fondului forestier proprietate publica a statului, într-un dialog cu ing. Daniel Nicolăescu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva: 

Domnule director general, cum se prefigurează implementarea de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a măsurilor prevăzute în Strategia Naționala pentru Păduri 2030, adoptată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor?

Singura referire directă la administratorul pădurilor statului în cadrul Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 (SNP30) privește solicitarea de elaborare, în cel mai scurt timp și printr-un proces participativ transparent, a unei Strategii de Dezvoltare a Romsilva. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva trebuie să fie un pilon în implementarea strategiei, fiind menționată în planul de acțiune al Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 ca participant pe toate ariile de implementare. Prin SNP30, Romsilva va arăta că este un model de profesionalism, care promovează și încurajează performanța, descurajează lipsa de competență și practicile non-conforme sau ne-deontologice. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva își va asumă implementarea celor mai bune practici în gestionarea pădurilor pentru a obține păduri stabile, menite să furnizeze servicii ecosistemice la nivelul cerut de societate. 

Pe această bază, ce particularități vor caracteriza strategia de dezvoltare a Romsilva?

Strategia de dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva trebuie elaborată pe parcursul anului 2023 și presupune transpunerea mai multor puncte prevăzute în SNP30, iar acestea vizează provocările privind punerea în valoare și comercializarea masei lemnoase, cu accent asupra primei puneri pe piață, definirii normelor tehnice și a ghidurilor de bună practică, precum și asupra pazei pădurilor, dezvoltării rețelei de drumuri forestiere, monitorizării indicatorilor referitor la starea pădurilor etc. Pentru toate acestea, va trebui să furnizăm puncte de vedere coerente și bine argumentate, astfel încât să fie transpuse în legislație și, ulterior, în practică. Totodată, trebuie să depunem eforturi pentru a ne asigura că pădurile administrate de Regia Națională a Pădurilor vor produce, în continuare, lemn cu valorificare superioară, acesta fiind un atu important al silviculturii românești, sprijinindu-i în acest fel pe cei care aduc valoare adăugată economiei forestiere, precum producătorii de mobilă, de case din lemn etc. În continuare, va trebui să asigurăm lemnul de foc pentru populație, dar ne vom concentra asupra unei mai bune utilizări a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor, astfel încât să punem pe piață lemn de foc și, în același timp, să creștem valoarea arboretelor parcurse corespunzător cu aceste lucrări. Sperăm ca direcțiile de accesibilizare a fondului forestier și de constituire a infrastructurii necesare unei valorificări superioare a lemnului să și fie finanțate corespunzător. SNP30 adresează cerințe sociale și de mediu care vor avea un impact asupra activității noastre. Va trebui ca Romsilva să fie un actor cheie în procesul de definire a criteriilor și de identificare a pădurilor cu mare valoare de conservare care să contribuie la atingerea obiectivului de 10% păduri strict protejate asumate conform strategiei de biodiversitate. Să nu uităm că noul Cod Silvic face referire la definirea comunităților direct dependente de pădure, iar acest lucru ar trebui sa asigure un cadru legal mai clar privind modul de distribuire a masei lemnoase către aceste comunități cu impact asupra regulamentului de valorificare a masei lemnoase. Din nou, expertiza noastră este necesară, atât în formularea cadrului legislativ, cât și a criteriilor de identificare. Toate aceste provocări indică în mod evident că Romsilva trebuie să se implice activ în perioada următoare în procesele de formulare și implementare a politicii forestiere naționale și să nu fie doar un grup cu reacții întârziate. De aceea, îmi propun crearea și implementarea unei agende clare de lucru, prin care cât mai mulți silvicultori din Romsilva sa fie implicați în formularea de opinii pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Ne dorim ca astfel să asigurăm atât transparența decizională în interiorul organizației, cât și o relație mai transparentă cu ceilalți factori interesați.

Ce beneficii se anunță prin PNRR pentru păduri?

Planul Național de Redresare și Reziliență are o componentă solidă privind partea de păduri, de la împădurirea de noi suprafețe, investiții multiple, de la pepiniere silvice la corectare de torenți. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a semnat deja un contract de finanțare de 109,56 milioane de lei pentru lucrări de corectare a torenților, prin care vom reface 6 structuri deteriorate de reținere a aluviunilor, vom edifica 30 de noi construcții aluvionare noi, cu scări de pești și debit ecologic, în același timp vom consolida 30 de kilometri de albii torențiale și vom împăduri patru hectare pe malurile acestor lucrări. Aceste lucrări de corectare a torenților vor prelua și vor disipa undele de viitură formate în zona montană, diminuând riscurile de inundații din aval. De asemenea, vom aplica și la proiecte de investiții în pepinierele silvice, pentru a le moderniza.

În ce ritm vor crește suprafețele împădurite?

Noi regenerăm natural sau artificial, prin lucrări de împăduriri, toate suprafețele de fond forestier administrat unde, conform amenajamentelor silvice, a fost recoltată masa lemnoasă. De asemenea, ne-am implicat și în extinderea suprafețelor împădurite, prin împădurirea unor terenuri degradate, prin înființarea de perdele forestiere, prin sprijinirea autorităților și organizațiilor implicate în împădurirea unor terenuri, oferindu-le anual gratuit sute de mii de puieți forestieri și asistență tehnică de specialitate. Planul Național de Redresare și Reziliență are un capitol generos dedicat creșterii suprafețelor împădurite, fiind alocate sume importante pentru acest obiectiv. Suntem optimiști că suprafața împădurită va crește, existând premise în acest sens. 

Care sunt principalele obstacole în procesul de împăduriri pe terenuri degradate și în procesul de realizare a perdelelor forestiere?

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a împădurit 20.869 hectare terenuri degradate între anii 2001 și 2015, terenuri preluate de la Agenția Domeniului Statului. Acum sunt păduri intrate în circuitul silvic, sunt păduri frumoase, iar aceste terenuri au fost redate circuitului silvic. Din păcate, în ultimii ani nu am mai primit suprafețe de terenuri pentru a le împăduri, dar am sprijinit autoritățile locale implicate în astfel de acțiuni. În privința perdelelor forestiere de protecție, programul este în derulare. Până acum, s-au finalizat procedurile de expropriere pentru aproape 297 de hectare, iar pe 208,5 hectare deja am înființat perdele forestiere, pe autostrada A2. În această toamnă vom înființa altele; pregătirile sunt în curs pentru alte circa 60 de hectare. Sunt unele dificultăți, în special privind partea de expropriere și de intabulare a dreptului de proprietate a statului pentru terenurile destinate perdelelor forestiere.    

Cum intenționează Romsilva să se implice în valorificarea pădurii ca resursă pentru bioeconomie?

Lemnul este o resursă importantă, regenerabilă, ecologică și există din ce în ce mai multă cerere, pentru a înlocui materialele poluante, în contextul acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice. Putem spune că suntem implicați de multă vreme în furnizarea lemnului ca resursă pentru bioeconomie. Evident, lemnul, exploatat sustenabil, este cea mai importantă componentă, însă furnizăm și alte produse, precum păstrăvi crescuți în păstrăvăriile proprii, fructe de pădure, plante medicinale și aromatice, trufe și ciuperci comestibile. 

În general, cum răspunde Romsilva cererii de lemn cu valorificare superioară?

Valorificarea sortimentelor superioare de lemn reprezintă o altă prioritate a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Am crescut, gradual, în fiecare an, ponderea valorificării lemnului fasonat, anul acesta am ajuns undeva la 39%, de anul viitor vom oferi cel puțin 50% din volumul total ca lemn fasonat, în conformitate cu prevederile Codului Silvic. În acest sens, am făcut numeroase investiții în utilaje moderne, am pregătit personalul de specialitate, am construit o platformă electronică pentru licitații, una transparentă, care asigură accesul echidistant al cumpărătorilor, am elaborat deja un catalog de prezentare a sortimentelor de lemn fasonat. Avem peste o mie de depozite de lemn și deschidem altele noi. Sunt mulți pași făcuți în ultima perioadă pentru a ne adapta cerințelor pieței și pentru a valorifica sortimentele superioare de lemn la nivelul Romsilva.  

Și pentru lemn de foc destinat populației? 

Aprovizionarea populației cu lemne pentru încălzirea locuințelor a fost mereu o prioritate a noastră, a Romsilva. Volumele au crescut an de an, livrăm direct populației în acest an circa două milioane de metri cubi, la prețuri competitive, accesibile. Ne-am și diversificat serviciile, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor oamenilor, sunt acum ocoale silvice care au achiziționat utilaje moderne, care asigură tăierea, despicarea, paletizarea, transportul până la domiciliu. Încercăm să ne adaptăm cererii, schimbărilor din societate. 

Cum se vede din perspectiva RNP Romsilva evoluția prețului pe piața lemnului? 

Suntem într-o economie de piață, prețul este format din cerere și ofertă și variază tot timpul. Uneori este mai scăzut, în alte perioade prețul crește, din cauza cererii mari. Noi oferim lemn pe piață, pe picior sau fasonat, prin licitații publice transparente, electronice. Am traversat recent astfel de perioade, cu suișuri și coborâșuri, dar ne-am adaptat mereu pieței. Recent am propus, iar Consiliul de Administrație a acceptat, majorarea volumului pus pe piață de Romsilva cu 500 de mii de metri cubi până la finalul anului și cu alte 500 de mii de metri cubi pentru anul viitor, pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute, mai ales din partea industriei. Pădurile de stat, administrate de Romsilva, reprezintă 48% din pădurile țării, restul sunt în alte forme de proprietate. Nu suntem singurii jucători pe această piață, suntem pe o piață europeană, sunt și numeroase importuri de buștean, materie primă care este prelucrată în România. Trebuie să reținem că evoluția prețului la lemn este în strânsă corelație cu alte domenii de activitate, precum energia și construcțiile, iar prețul este influențat și de evoluțiile externe. 

Câtă acoperire are în realitate afirmația frecventă că dispar suprafețe întinse de păduri, că se fac defrișări etc.?  

În 1990, România avea 6.249.735 hectare păduri, astăzi avem 6.449.417 hectare păduri, pe date oficiale, verificabile. Nu, nu dispar, suprafața împădurită chiar crește. O creștere mai lentă, dar avem un plus de câteva mii de hectare în fiecare an. Cam aceasta este tendința în toată Europa, nu numai în România, dar există, din păcate, foarte multă dezinformare pe această temă. Au fost prezentate insistent, în mediul online, tăieri rase, legale sau suprafețe afectate de doborâturi de vânt ca fiind „defrișări”, tăieri ilegale. Așa s-a format o impresie eronată, că pădurile „dispar” și acum este foarte greu ca adevărul să câștigăm această luptă cu dezinformarea îndelungată și sistematică din mediul online. Nu spun că nu sunt probleme punctuale, că nu avem tăieri ilegale, inclusiv în pădurile de stat, dar în niciun caz nu sunt la nivelul celor prezentate în spațiul public; în realitate sunt foarte mici. Se fac și niște confuzii: în primul rând, defrișarea înseamnă altceva, înseamnă că îndepărtezi vegetația forestieră, pădurea, definitiv, pentru a face loc construcției unei autostrăzi, unui baraj, unui alt obiectiv de importanță națională. Or, aceste defrișări există, sunt legale, se fac în special pentru construcția de autostrăzi, însă sunt minore, pe suprafețe insignifiante. Cât privește „dispariția” unor suprafețe de pădure, aceste informații nu sunt reale. Este vehiculat chiar și „un studiu”, de mulți ani, că dispar 3 hectare pe oră, dar nimeni nu a indicat unde „dispar” cele 3 hectare oră de oră, an de an. Chiar dacă se exploatează o suprafață, ea este regenerată automat, prin lucrări de împăduriri sau regenerări naturale. Romsilva plantează anual între 26 și 30 de milioane de puieți forestieri și regenerează mii de hectare pe cale naturală. Pădurile de stat, administrate de Romsilva, sunt certificate în proporție de 80% la cele mai înalte standarde ale managementului, sunt respectate strict niște standarde internaționale. Pădurile nu dispar, sunt exploatări legale, ca peste tot în lume, apoi suprafețele sunt regenerate, inclusiv după ce au loc tăieri rase. Adevărul este că avem unele dintre cele mai valoroase păduri din Uniunea Europeană. Pădurile din România adăpostesc cele mai mari populații de carnivore mari, semn de sănătate a ecosistemelor. Ar trebui să ne mândrim cu acest patrimoniu. În același timp, trebuie să înțelegem că pădurea nu are doar un rol de mediu, ci și unul social și economic, iar lemnul exploatat legal, sustenabil, este o resursă regenerabilă și permanentă.

Foto: Romsilva

DISTRIBUIȚI

1 COMENTARIU