Pădurea și lemnul, 10 ținte în orizontul 2030

Date:

„Cum ar putea arăta sectorul pădure-lemn, în orizont 2030, dacă ar fi susținut prin investiții” este întrebarea în jurul căreia a gravitat reuniunea științifică «Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic. Viziune 2030», organizată de Academia Română – Secția de științe agricole și silvice, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Secția de Silvicultură, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Profesioniști în silvicultură au evidențiat stringența investițiilor în domeniu, punând în fața decidenților un program în acest sens: «Viziunea 2030 – 10 ținte pentru sectorul pădure-lemn»”.

1. Pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei

România are un fond forestier unanim apreciat la nivel european pentru biodiversitate, stabilitatea pădurilor, structurile identic naturale. Suprafața pădurilor României, stocul de masă lemnoasă pe picior, starea de sănătate a pădurilor sunt pe un trend pozitiv. Susținerea unui management durabil al pădurilor prin programe de finanțare este redusă, România alocând sub 1% din Planul Național Strategic pentru domeniul pădurilor față de o medie europeană de 5%. Gradul de acoperire cu păduri, de 29%, este departe de optim.

Oportunitate imediată: creșterea suprafeței fondului forestier prin programe de incluziune a celor 500.000 ha de pășuni împădurite, în curs de regenerare naturală. În decurs de 20 de ani, acestea ar putea ajunge la gradul de biodiversitate al pădurilor naturale dacă ar fi protejate prin includerea în fond forestier.

 

2. O mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă

Creșterea pădurilor și a stocului de lemn pe picior din pădurile României este pe o pantă ascendentă, datorită structurii pe clase de vârstă cu excedent de arborete în clasele a III-a și a IV-a de vârstă conducând la o creștere a stocului fixat de CO2. Evoluția structurii pădurii pe clase de vârstă, accesibilizarea fondului forestier, efectuarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, o silvotehnică îmbunătățită, cercetarea și inovarea pot conduce la o așezare pe un trend ascendent al recoltei sustenabile a masei lemnoase, către o valoare de de cel puțin 22 milioane m3 anual în orizont 2030.

3. Susținerea creșterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat și sănătos

În prezent, domeniul pădurilor și industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 7,1 miliarde de euro, cu o pondere în PIB-ul României de 3,5% și exporturi în valoare de 3,5 miliarde de euro anual. Prin creșterea valorii adăugate și diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcții și creșterea gradului de reciclare al lemnului, volumul și valoarea produselor din lemn poate fi dublată, așa cum s-a întâmplat și în perioada 2005-2020.

4. Susținerea comunităților locale, a economiei zonei rurale, locuri de munca sigure și atractive, legătura între zonele rurale și urbane

Economia bazată pe păduri și resursa de lemn este un angajator atractiv, oferind locuri de muncă interesante, legate cu activități de cercetare, inovare și dezvoltare, atât în mediul rural cât și în mediul urban. Aceste locuri de muncă dezvoltă capabilitățile lucrătorilor și managerilor din aceste domenii. Sectorul pădure-lemn asigură 150.000 locuri de muncă directe, sau 300.000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală. Din punct de vedere social este importantă asigurarea securității energetice pentru cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu biomasă (lemn de foc).

5. Mediu sănătos, impact vital în combaterea schimbărilor climatice. Bilanțul gazelor cu efect de seră

Impactul de mediu al domeniului pădurilor al domeniului pădure – lemn poate fi cuantificat pe două direcții:

Contribuția pădurii prin furnizarea de servicii ecosistemice: de suport (conservarea biodiversității, protecția apelor și a solurilor), de aprovizionare (hrană, materiale, energie), de reglare (atenuarea efectului toxic al deșeurilor și noxelor, prevenirea eroziunii și a evenimentelor extreme, reglarea debitelor de apă, starea carbonului, controlul compoziției atmosferice etc.) și culturale (interacțiuni sociale, spirituale și simbolice cu mediul, interacțiuni fizice și intelectuale cu mediul etc.).

Contribuția pădurii în combaterea schimbărilor climatice: bilanțul gazelor cu efect de seră.

  • 24 milioane tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn
  • 14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare
  • minimum 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor
  • 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili

Impactul sectorului pădure-produse din lemn pe linie de combatere a schimbărilor climatice prin stoc de CO2 în păduri și produse din lemn, efect de substituție ale produselor din lemn și biomasă lemnoasă în energie totalizează 50 milioane tone CO2, care la prețul de piață de 80 de euro/certificat de carbon înseamnă o valoare de piață de 4 miliarde de euro anual. Acest impact poate fi crescut cu minim 30% prin creșterea eficienței energetice a utilizării resursei de lemn, cu oportunitate imediată de înlocuire cu biomasă în CET-urile care funcționează pe cărbune, utilizarea resursei de lemn în cascadă și creșterea volumului utilizat în produse din lemn.

6. Materiale de construcții regenerabile pentru o viață mai sănătoasă

Lemnul, cel mai utilizat material de construcții regenerabil la nivel global, are un viitor strălucit. Până în 2040, este previzionată o triplare a cotei de piață în construcțiile din Europa comparativ cu anul 2015. Avantajele sale: este reutilizabil, biodegradabil, sănătos, cu o amprentă de carbon mică pentru obținerea produselor finite, cu utilizări inovative, de la construcții modulare la mobilă multifuncțională. Fiecare metru cub de lemn stochează o tonă de CO2 în structura sa pentru minimum 35 de ani. La sfârșitul perioadei de viață a construcției, lemnul poate fi ușor reciclat, în utilizări energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar, concomitent, prin utilizarea lemnului evităm folosirea unui metru cub de beton, pentru a cărui producere (ciment, transport etc.) literatura de specialitate a evaluat că vor exista emisii de aproape o tonă de CO2. Din această cauză, lemnul în construcții se consideră că are factor de substituție de 2 tone CO2/m3 utilizat. Dacă se folosește lemnul și pentru elementele de structură și se înlocuiește astfel și fierul, factorul de substituție ajunge la 2,8 tone CO2/m3 utilizat! Pentru o casă de lemn este necesar în medie un volum de 30 m3 cherestea. Anual în România se construiesc în medie 40.000 case. Practic, cu un volum de 1,2 milioane m3 cherestea anual, toate casele din România ar putea fi construite din lemn. În prezent, această cherestea se exportă și susține construcțiile din lemn în țări care au politici de susținere a utilizării lemnului în construcții!

Obiectiv tangibil: promovarea utilizării lemnului în construcții publice, criterii de sustenabilitate ale construcțiilor din lemn, cu rezultat în construcția din lemn a cel puțin 50% din casele noi din România.

7. Energie regenerabilă pentru societate

Utilizarea biomasei agricole și forestiere este o uriașă oportunitate de decarbonare și de reducere a costurilor în acest segment de activitate, oportunitate și mai pregnantă în contextul crizei de aprovizionare cu gaze și petrol. În prezent, biomasa furnizează 60% din energia regenerabilă produsă în România, dublu față de Hidroelectrica! În Europa, dar și în România, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se folosește în sectorul rezidențial, pentru încălzire și răcire, în principal în gospodăriile populației. În România, aproape jumătate din gospodării sunt încălzite cu lemne. Indiferent de resursa energetică folosită (cărbune, gaz, biomasă, nuclear), dacă se folosește exclusiv pentru producția de energie electrică, randamentul este de doar 30%. Energia termică rezultată, restul de 70%, se irosește. Pur și simplu se aruncă în aer prin mari rezervoare de răcire sau, în cazul energiei nucleare, prin sistemul de răcire cu apă. Din această cauză în toate directivele europene se încurajează centralele în cogenerare, cu producție concomitentă de energie termică și electrică, care au randament total termic + electric de peste 80%. Distrugerea, în România, a sistemelor de încălzire centralizată, bazate pe CET-uri în cogenerare de înaltă eficiență, este o mare pierdere, cu costuri economice și de mediu, un trend care trebuie inversat. Iar marea oportunitate de energie regenerabilă, verde, este biomasa forestieră și agricolă, evaluată în studiile naționale la un potențial de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricolă. Energia din biomasă, la costurile actuale ale gazului pe piață, este de 3-4 ori mai ieftină decât energia din gaz, cu beneficii uriașe adiacente prin efect de substituție și evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.

Concluzia simplă: este necesară utilizarea biomasei pentru încălzirea populației. Sectorul rezidențial este segmentul neglijat în strategia energetică a României, focalizată aproape exclusiv pe energie electrică, și în PNRR, cu oportunitatea imensă a folosirii biomasei agricole și forestiere în centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei și a reduce costurile, în loc să subvenționăm cu miliarde de euro anual industria energiei pe combustibili fosili, cu agravarea permanentă a problemelor și creșterea costurilor prin creșterea prețului certificatelor de carbon, deci a penalizărilor, oportunitatea imensă este biomasa agricolă și forestieră.

Oportunitatea imediată: cu 1 milion m3 biomasă lemnoasă se poate înlocui cărbunele în CET-urile din orașele mari din România, cu beneficii sociale, economice și de mediu imense! În orizont 2030, printr-un program național de creștere a eficienței energetice în sectorul rezidențial, prin promovarea termoșemineelor și a peleților și direcționarea resursei eliberate către centrale în cogenerare, se poate dubla cantitatea de energie obținută din același volum consumat actual de biomasă, cu eliminarea completă a cărbunelui și gazului. De altfel, dublarea cantității de energie din biomasă este și obiectivul asumat la nivel european până în 2050!

8. Mai multă valoare adăugată prin servicii ecosistemice,
altele decât lemnul

Noi modele economice, de integrare cros-sectorială a serviciilor ecosistemice ale pădurilor, pot fi implementate, exemple concrete fiind sectoarele apei, hranei și turismului, combaterea schimbărilor climatice, alte produse ale pădurii (ciuperci și fructe de pădure).

9. Către ZERO deșeuri: economie circulară

Până în 2040, rata de colectare a produselor pe bază de lemn poate atinge 90% față de 50% în prezent, contribuind cu 70% din reutilizarea tuturor materialelor reciclabile, în linie cu obiectivele europene. Această economie circulară fixează carbon și înlocuiește alte material mai intensive din punct de vedere energetic. Utilizând materiale inovative, biodegradabile, pe bază de celuloză lemnoasă putem scăpa de poluarea adusă de materialele din plastic.

10. Diversificarea tehnologiilor și logisticii de producție

O multitudine de utilizări, noi produse bazate pe lemn, disponibile ca produse finite sau integrate în alte lanțuri industriale, conduce la noi lanțuri de valorificare a lemnului. Pe lângă utilizările clasice ale lemnului în construcții, bioenergie, mobilă, decorațiuni interioare și exterioare, PAL, MDF, OSB, paleți, binale, au apărut foarte multe utilizări noi în industria ambalajelor biodegradabile care înlocuiesc plasticul, viscoza din celuloza de lemn care înlocuiește materialele textile sintetice, foarte mulți biocombustibili de generație nouă. Tehnologia gazului de sinteză (syngas, gaz verde obținut prin piroliza biomasei lemnoase) concomitent cu producția de biochar (îngrășământ organic) este deja matură în Europa. De asemenea, producția de bioenergie cu retenția emisiilor de carbon va avea un loc central în sectorul energiilor verzi. Dintre toate ramurile industriei lemnului, în România sunt mai puțin dezvoltate segmentul bioenergiei, al industriei celulozei și hârtiei unde avem o balanță comercială puternic negativă, al biocombustibililor și cvasitotalitatea industriilor inovative în utilizarea lemnului, cu valoare adăugată mare.

Obiectiv imediat: dezvoltarea de clustere pentru susținerea inovației și a produselor noi în utilizarea lemnului, programe de cercetare, transfer tehnologic și susținerea investițiilor.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Locuri de muncă vacante

Agenții economici din județul Ilfov anunță 2720 de locuri...

Finanțare de 19 milioane euro pentru Mitiska REIM cu asistență asigurată de PeliPartners

PeliPartners anunță că, printr-o echipă coordonată de Carmen Peli,...