Strategia „România competitivă” lansată pe data de 5 iulie în dezbatere publică se dorește a fi un proiect de țară care să transforme economia și societatea românească până la începutul viitorului deceniu. În principal, acest program prevede susținerea cu prioritate a factorilor care măresc PIB-ul potențial și încurajarea producției industriale și agricole în detrimentul consumului. În document se precizează că o creștere sănătoasă nu se mai poate face prin politici monetare, fiscale sau salariale care încurajează consumul, ci doar prin stimularea producției oriunde în România. Impactul bugetar estimat pentru atingerea tuturor obiectivelor fiind de 16,9 miliarde euro în următorii cinci ani (circa 10,5% din PIB pentru o perioadă de cinci ani).

„România este astăzi o economie stabilă care are șansa să se transforme într-o țară de linia întâi în rândul comunității europene printr-un nou proiect economic care să canalizeze toate energiile factorilor de decizie către o dezvoltare economică sustenabilă”, se precizează în proiectul supus dezbaterilor publice. Aceasta ar putea duce România la un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard la un echivalent de aproximativ 70% din media UE în anul 2020 (luând în calcul un nivel de creștere de 2% anual la nivelul Uniunii Europene).

„Trebuie urmărită, în primul rând, o cât mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB-ului potențial – capital, forță de muncă, productivitate (inclusiv capital natural) – ca singura cale de a stimula în mod sustenabil o creștere economică de la 3% la 5% anual“, notează autorii strategiei. În acest scop, au fost căutate ariile prioritare care susțin realizarea obiectivului central de creștere economică și sunt orientate spre stimularea productivității (agricultura sau sectoarele creative), a  capitalului (investițiile străine și exporturile, fondurile europene, piață de capital) și a altor elemente care creează condițiile pentru dezvoltarea producției autohtone și au impact direct asupra forței de muncă și calității vieții (educația, sănătatea, infrastructura, debirocratizarea etc).

Viziunea autorilor este concretizată în 16 domenii, care la rândul lor cuprind 41 de priorități, respectiv 90 de măsuri cu un orizont de realizare până în 2020 care adresează provocările curente pentru cei trei factori menționați, precum scăderea natalității sau migrația (în cazul forței de muncă), sau reducerea substanțială a investițiilor străine post-criză (în cazul capitalului). Acestea „adresează provocările curente ca scăderea natalității sau migrația (în cazul forței de muncă), sau reducerea substanțială a investițiilor străine post-criză (în cazul capitalului)”.

Ce factori compun PIB-ul potențial 

Educația. Unul dintre cele mai importante obiective este chiar reducerea distanței dintre cerere și ofertă prin crearea cadrului legislativ și normativ optim pentru învățământul profesional dual.

Sănătatea.  Este esențială pentru productivitatea economică, de aceea măsurile din prezentul document țintesc îmbunătățirea actului medical, prevenția și adresarea bolilor cu rată de mortalitate cea mai des întâlnită și reducerea mortalității infantile.

Natalitatea.  Măsurile luate în vedere își propun îmbunătățirea serviciilor publice destinate creșterii copilului și stimularea angajatorilor în vederea înființării de grădinițe și creșe pentru copiii salariaților.

Diaspora. Măsurile au în vedere programe care vizează promovarea migrației de întoarcere, canalizarea remiterilor de bani către economisire și realizarea de investiții și flexibilizarea procesului de admisie pentru cetățenii din state terțe în vederea atragerii de personal înalt calificat, în special pentru domeniile de activitate în care România duce lipsă de forță de muncă.

Agricultura.  Măsurile pentru stimularea agriculturii prevăd dezvoltarea sistemului de irigații, creșterea structurilor asociative în rândul fermierilor și revigorarea învățământului agricol. În același timp, trebuie stimulate sectoarele de nișă, precum agricultura ecologică, unde România are un bun potențial de avantaj competitiv într-o ramură ce întregistrează o creștere rapidă la nivel internațional.

Tehnologia informației și industriile creative.  Obiectivele pentru aceste sectoare sunt definirea cadrului de funcționare și stimularea creșterii prin calificarea forței umane și adaptarea sistemului educațional la cerințele pieței și un cadru fiscal favorabil dezvoltării.

Fondurile europene.  Prioritățile sunt creșterea capacității instituționale de elaborare a politicilor publice, dialogul și colaborarea interministerială pentru corelarea politicilor și obiectivelor și simplificarea procedurilor de depunere și implementare a proiectelor finanțate.

Piața de capital.  Măsurile pentru dezvoltarea pieței de capital vizează simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini, creșterea gradului de conștientizare pentru companiile cu capital românesc a beneficiilor adoptării standardelor de guvernanță corporativă și accelerarea  privatizărilor întreprinderilor de stat.

Investițiile directe. Prioritățile vizate sunt simplificarea procedurilor de autorizare în diferite domenii, accelerarea eficientizării acordării ajutorului de stat și a criteriilor de alocare a acestuia și îmbunătățirea relației dintre autoritățile publice și investitori.

Infrastructura de transport.  „România competitivă” propune prioritizarea sectoarelor critice și realizarea lor în afara cadrului existent. Niciun cetățean din România nu ar trebui să fie la o distanță mai mare de două ore de o autostradă.

Cadastrul. Obiectivele în acest domeniu sunt scăderea perioadei necesare finalizării unui contract de cadastru pentru o Unitate Administrativ Teritorială, eficientizarea procesului de atribuire a acordurilor cadru, prin clarificarea sau simplificarea legislației achizițiilor, modificarea procedurii de selecție a UAT-urilor și creșterea capacității de verificare în paralel a mai multor UAT-uri, de la două în prezent la patru care ar permite accelerarea finalizării procesului de cadastru.

Cercetarea și dezvoltarea.  Printre stimularea cercetării și dezvoltării, măsurile prevăd concentrarea și prioritizarea domeniilor și proiectelor CDI pentru finanțare (focus pe ELI Valley Măgurele), asigurarea stabilității și predictibilității, precum și a unei finanțări suficiente și crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa mediului privat, inclusiv pentru comercializarea inovării.

Debirocratizarea. Măsurile vizează debirocratizarea continuă și rapidă a tuturor instituțiilor publice și reducerea costurilor totale impuse oamenilor de afaceri și IMM-urilor prin taxe administrative, precum cele pentru obținerea unei autorizații. Debirocratizarea este un proces extrem de complex care trebuie armonizat și cu reforma administrației publice. Planul de reforme are la bază câteva principii fundamentale:  simplificarea, integrarea, transparentizarea și digitalizarea.

Achizițiile publice.  Măsurile din prezentul document sunt extrase cu prioritate din Strategia Națională în domeniul achizițiilor publice și își propun îmbunătățirea cadrului legislativ prin transpunerea Directivelor UE și soluționarea deficiențelor din implementare cu scopul de a sprijini pregătirea și implementarea viitoarelor contracte de achiziții publice.

Accesibilitatea și interconectarea sunt două principii care transcend planul de reforme. Accesibilitatea se traduce nu doar în accesul la infrastructură (de transport, de utilități, de comunicații, de educație, de sănătate, de mediu sau cultural), dar și în reducerea distanțelor dintre stat și cetățean prin e-government și măsuri digitale de administrare a afacerii sau platforme de conținut pentru comunitatea IMM-urilor, oportunități pentru diaspora etc.

Ce spun despre proiectul „România competitivă”:
Klaus Iohannis, președintele României
„România puternică pe care dorim să o construim presupune valorificarea avantajelor competitive de care dispunem, iar aici nu este vorba doar despre economie, ci despre oportunitățile României ca țară în plan regional și european. În acest sens, solicit Guvernului să întregească strategiile și politicile economice cu dimensiunea europeană necesară actualului context(…) În plan economic avem nevoie de o viziune sănătoasă, una pe termen lung, care să aducă românilor prosperitate durabilă. Ceea ce construim trebuie să fie durabil”.
Președintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad
„De foarte multe ori sacrificăm, când apar diverse probleme, banii pe care îi alocăm la Educație, la Cercetare, la Sănătate. Această politică nu poate să continue. Dacă vrem să fim o societate a cunoașterii, trebuie să ajungem cu finanțarea cercetării și a păstrării cercetătorilor noștri celor mai buni în țară. Numai în felul acesta trebuie să adăugăm valoare la ceea ce avem. Să nu uităm că, în momentul de față, e adevărat că avem o dinamică foarte bună a exporturilor, dar să nu uităm că totuși vindem lucrurile ieftin, fără valoare adăugată. Și că exploatăm cu mult mai mult decât exploatam înainte”.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României
„Experiența internațională și studiile de specialitate susțin pe deplin abordarea asigurării sustenabilității creșterii economice prin îmbunătățirea productivității multifactoriale și, implicit, a competitivității. Exemple relevante în acest sens sunt în anii ‚60-’70 Italia sau Japonia, apoi Spania în anii ‚80 și ‚90, Coreea de Sud chiar în aceeași perioadă și Taiwan cam în aceeași perioadă, țări care au parcurs decenii de eforturi de reformare a economiilor înainte de a reuși comprimarea substanțială a decalajelor care le despărțeau de țările dezvoltate. Toate acestea au în comun preocuparea pentru menținerea stabilității macroeconomice, acesta nu este un moft, și în ultimul rând o contribuție considerabilă a productivității multifactoriale la creșterea economică”.
Premierul Dacian Cioloș
„Ne dorim în primul rând un document final care să reflecte dorința și interesele românilor și României pe termen mediu și lung, un set de priorități asupra cărora să existe consens, astfel încât execuția lor să nu fie afectată de ciclurile electorale. Ceea ce este cert — avem nevoie de un acord politic pentru o strategie de competitivitate a României. Vă adresăm așadar, astăzi, invitația deschisă de a ne asuma împreună un drum, care, pe lângă creșterea competitivității economice, să ne crească în primul rând încrederea în propriile forțe, în potențialul României, să aducem România la adevăratul ei potențial de dezvoltare și să creăm România în care vrem să trăim”.
DISTRIBUIȚI