Radu Ghețea: „Vrem să ne menținem cota de piață de peste 7%”

Date:

Interviu cu Radu Ghețea, președintele CEC Bank (Foto), despre situația sistemului bancar românesc și perspectivele de dezvoltare a CEC Bank în 2017

 

Cum ați caracteriza evoluția din ultima perioadă a pieței bancare din România?
Sistemul bancar românesc a avut o evoluție foarte bună chiar și în perioada crizei, lucru recunoscut de altfel de către toată lumea. În tot acest timp, România n-a fost ocolită de investitori, inclusiv în domeniul bancar. Sigur că în timpul crizei s-a observat o reducere a turației motoarelor, dar nu s-a întâmplat ca în alte țări să ne confruntăm cu ieșiri masive de capital din sistemul bancar. În România, cei care au investit în bănci sunt convinși că există oportunități de afaceri și bineînțeles că aceste afaceri trebuie susținute de un sistem bancar sănătos și viabil.

Totuși, băncile au înregistrat o creștere a creditelor neperformante ca urmare a crizei. Acest fenomen nu a afectat activitatea de finanțare?
Creditele neperformante au fost o consecință inevitabilă a crizei și s-au consemnat peste tot în lume, nu doar la noi. De remarcat că în România au fost gestionate într-o manieră care nu a presupus intervenția statului, așa cum s-a întâmplat în țări cu tradiție, cum ar fi Anglia, Olanda, Spania, Portugalia, Irlanda sau Grecia. Practic, toate țările europene, cu excepția României, au contribuit cu fonduri publice la susținerea sistemelor bancare locale. La noi, creditele neperformante nu au evoluat diferit, ca volum, sau ca tipologie, de ceea ce s-a întâmplat în alte țări. Singura diferență a fost că externalizarea creditelor neperformante s-a făcut cu un decalaj mai mare în timp față de celelalte state. Curățarea bilanțurilor băncilor, care la noi a pornit cu mare avânt în 2015 și 2016, în alte țări s-a făcut cu mai mare rapiditate.
Aici sunt avantaje și dezavantaje. Dacă vinzi în plină criză, vinzi foarte ieftin. Dacă ai puterea să aștepți să se ridice piața la niște valori acceptabile, poți avea avantaje.

 

Cât de mult au afectat modificările legislative din ultimul an activitatea băncilor?
Așa cum am menționat sistemul bancar de la noi este stabil. Fuziunile și achizițiile din ultima perioadă au condus la o consolidare a pieței. Și, mai ales, nu au fost falimente, ceea ce este un aspect foarte pozitiv. 2016 a fost un an mai dificil pentru că ne-am confruntat cu anumite legi și inițiative legislative care au creat anumite greutăți în funcționarea sistemului bancar. Dar cel mai important aspect este că băncile au în prezent deschiderea pentru a discuta cu fiecare client în parte atunci când imprevizibilul s-a materializat. Mă refer la legea dării în plată și convertirea creditelor în franci elvețieni. Eu cred că au fost niște lecții din care toată lumea a avut de învățat, inclusiv noi, bancherii. CEC-ul nu a fost afectat pentru că noi nu am dat credite în franci elvețieni, iar în general creditele le-am acordat în moneda națională. Pe legea dării în plată am avut câteva cazuri, dar nu de natură de a ne afecta notabil din punct de vedere financiar.

 

În ultimul timp se vorbește de posibilitatea declanșării unei noi crize la nivel european. Cât de probabil este acest scenariu?
Mă abțin să comentez la nivel de sistem bancar. Dar la nivelul economiei europene sunt tot felul de studii și păreri. Unii spun că inevitabil va fi o criză. Alții consideră că au fost trase învățămintele din ultima criză care a afectat economia globală și că va continua trendul ascendent, așa cum de exemplu economia românească cunoaște o dezvoltare accentuată. Părerea mea este că în România sunt suficiente lucruri care se pot face atât pe timp de criză, cât și de relaxare pe piețe. Să nu uităm că suntem în perioada în care Comisia Europeană a alocat României până în 2020 fonduri de aproximativ 40 miliarde euro, pe care noi trebuie să le accesăm, indiferent dacă este criză sau nu. Asta nu înseamnă că dacă izbucnește criza în Europa noi ne vom continua marșul triumfal.

 

Să ne întoarcem la activitatea CEC Bank. Cum v-ați revenit după criză?
Am avut un an în care am făcut foarte multe în ceea ce privește finalizarea creditelor neperformante. Nu pot să spun deocamdată valoarea nominală a acestora. Dar în 2015 am redus creditele neperformante cu 8% și cu încă șase puncte procentuale în 2016. Încă din 2007 banca a fost profitabilă în fiecare an. O parte din acest profit, 122 milioane euro, acționarul majoritar, ministerul Finanțelor, a fost de acord să-l investească pentru majorarea capitalului social și a rămas la dispoziția CEC Bank. Noi suntem o bancă care cochetăm cu un raport de adecvare a capitalului de 14-16.
Transformarea CEC-ului dintr-o casă de economii într-o bancă universală s-a finalizat în 2011. Cât de competitivă este banca în prezent?
Procesul s-a terminat încă din prima fază 2007-2011. Dar e un proces despre care nu se poate spune că s-a finalizat definitiv. Proiectul a făcut ca din 2011 să devenim o bancă comercială universală, competitivă. Cât de competitivi eram în 2011 și cât de competitivi suntem acum în 2017 este o altă întrebare. Atunci eram competitivi pe anumite nișe. Ne puteam lăuda cu cele mai multe credite-punte pentru agricultură. După aceea am început să devenim interesanți și pentru creditele pentru IMM-uri. Am devenit destul de competitivi și pe zona de cofinanțare pentru accesare de fonduri europene, unde acum suntem printre primele bănci din sistem. CEC Bank creditează de la primării foarte mici, până la orașe foarte mari precum Cluj-Napoca, sau sectoare ale municipiului București, cu sume importante. Ultima licitație pe care am câștigat-o este acordarea unui credit de 408 milioane lei sectorului 4 din București.
Toate aceste lucruri au intrat în portofoliul nostru după 2011. Până în acel an nu știam decât să dăm credite la persoane fizice. Între timp a evoluat foarte mult gama de servici și produse de creditare, dar și de servicii bancare moderne, cum ar fi serviciul de carduri, cu una dintre cele mai sigure și extinse rețele la nivel național sau Internet banking. Începând cu 2012 am intrat pe piața marilor corporații, unde până atunci nu eram deloc prezenți . Sunt destul antreprenori locali și chiar multinaționale care lucrează în prezent cu noi. Deci acest proces de transformare, procesul de consolidare, continuă.

 

Care sunt obiectivele pe care vi le-ați propus pentru 2017?
Pentru 2017 ne-am propus cam aceleași lucruri ca în 2016 și care cuprind creșterea activității de creditare pe toate segmentele, atât pentru persoane fizice, cât și pentru cele juridice, cu accesare sau fără accesare de fonduri europene. De asemenea, vrem să înlocuim acele credite care au fost scoase din bilanț cu ocazia externalizării creditelor neperformante și să ne menținem cota de piață de peste 7% pe care o avem în prezent, și să ocupăm în continuare locul 6 sau 5 în topul băncilor prezente pe piața românească. Am fost la un moment dat și în top 3, dar după fuziunile din ultimul timp și a cumpărării de portofolii, locurile pe care le-am pierdut în ierarhie nu le mai putem recupera. Nu ne putem propune o urcare în top, pentru că această ecuație are o necunoscută și anume, cu cât este dispus acționarul majoritar dispus să participe la majorarea de capital social fără de care nu se pot acorda volume mai mari de împrumuturi.

În afară de criza financiară cu ce probleme v-ați mai confruntat în ultima vreme?
Între 2013 și 2016 banca s-a confruntat cu anumite intenții manifestate de acționarul majoritar, de multe ori exprimate în spațiul public, precum ar fi schimbarea strategiei sau a conducerii băncii, cu efecte negative asupra desfășurării activității. Anunțuri precum: „Vrem să facem din CEC Bank banca IMM-urilor; vrem să facem din CEC Bank banca agriculturii; vrem să facem din CEC Bank banca exportatorilor sau ultima variantă, vrem să facem din CEC Bank o bancă de dezvoltare. Toate aceste lucruri exprimate în spațiul public și niciuna finalizată, nu au fost de bun augur pentru noi. În primul rând, salariații au simțit o anumită nesiguranță. Clienții au reacționat și ei. De exemplu, o mare corporație s-ar întreba de ce să rămână la CEC dacă banca se transformă într-una pentru IMM-uri. Nu mai spun că discuțiile referitoare la schimbarea conducerii are de asemenea efecte nedorite. Dar cu toate acestea banca a evoluat pozitiv și sper să fie păstrată ca bancă universală.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

7 avantaje ale job-urilor sezoniere

de IOANA PETREA, Managing Partner al agenției Rightfit Job-urile sezoniere...

Promelek XXI mizează pe un avans cu 25% al business-ului pe segmentul soluțiilor de energie regenerabilă

În contextul unui interes global crescut pentru soluții de...

Alfa Software: venituri cu 30,7% mai mari în 2023, profitul net crește cu 43,3% 

Alfa Software, unul dintre furnizorii de sisteme informatice de...

Studiu BCG: Procentul românilor care caută activ de lucru în străinătate scade semnificativ

Doar 8% dintre români căuta activ un loc de...