Rata de renovare a clădirilor din România rămâne foarte redusă, în ciuda necesarului uriaș de creștere a performanței energetice a acestora. În România, 8 din 10 clădiri (77%) au nevoie de renovare energetică, fiind construite înainte de 1980, în absența standardelor de eficiență energetică pentru anvelopa clădirii. Printre barierele în calea renovării aprofundate se numără informațiile limitate despre stocul de clădiri, lipsa de înțelegere privind consumul de energie și potențialele economii, dar și deficitul de pe piața muncii. Totodată, provocările țin de lipsa stimulentelor pentru renovarea energetică, accesul dificil la produse de finanțare, precum și de mobilizarea redusă a finanțării private.

„Trebuie neapărat ca pe termen lung să intrăm în acea zonă de participare a pieței și a zonei private în investițiile de renovare a clădirilor, altminteri nu avem nicio șansă să ne realizăm țintele de renovare. Aceasta este adevărata provocare pe termen lung și mai avem mult de lucru”, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.

„Angajamentul nostru față de eficiența energetică este esențial, pentru că vedem un potențial enorm în ceea ce privește eficiența energetică în clădirile din România. Accentul pe care îl punem este pe școli”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului România Eficientă. 

Sectorul clădirilor din România acoperă aproximativ 45% din consumul total de energie. Pentru atingerea obiectivelor și țintelor de eficiență energetică stabilite prin documentele de strategie națională și UE, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanță energetică sporită, după cum arată EPG, într-un studiu publicat recent.

În sectorul rezidențial, majoritatea clădirilor au fost construite între 1961 și 1980, în absența standardelor de eficiență energetică pentru anvelopa clădirii. Aproximativ 53% din clădirile rezidențiale au fost construite înainte de 1970 și peste 90%, înainte de 1989, cu o performanță energetică între 150 și 400 kWh/m2/an. Totodată, în România, una din șapte familii se confruntă cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calității proaste a pereților, podelelor și ramelor ferestrelor, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Administrația publică, clădirile de învățământ și cele comerciale reprezintă circa 75% din consumul de energie nerezidențial, fiecare cu 20-25% din total. Școlile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, conform aceluiași studiu.

La nivel național, 77% dintre clădiri au nevoie de renovare, conform datelor prezentate de E3G, un think tank european independent. „Avem nevoie de îmbunătățirea eficienței energetice în România”, a declarat Adeline Rochet, Senior Policy Advisor la E3G.

Totuși, doar 1,3% dintre clădirile rezidențiale beneficiază anual de renovare medie, ce conduc la economii în consumul de energie cuprinse între 30 și 60%, în timp ce rata de renovare aprofundată, ce conduce la economii de peste 60%, este de doar 0,1%. Pe segmentul non-rezidențial, rata anuală de renovare medie este de 1,9% iar cea de renovare aprofundată este de 0,4%, potrivit cifrelor prezentate de Renovate Europe, bazate pe datele Comisiei Europene. 

„E nevoie de dezvoltarea unei strategii de finanțare pe termen lung, care să se refere nu doar la finanțarea unor măsuri de investiții specifice, ci să facă legătura cu alte finanțări publice, fie ele la nivel european sau național. Și, de asemenea, să atragă fonduri private destul de devreme, pentru că nu vrem să se ajungă în 2026 într-o situație în care fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență se epuizează și toate aceste investiții sunt lăsate în aer, fără să fie pași ulteriori de făcut”, a atras atenția Caroline Simpson, Campaign Manager la Renovate Europe. 

Un alt aspect extrem de important este că renovarea clădirilor trebuie să aducă în prim plan, de asemenea, impactul asupra sănătății și stării de bine a oamenilor.
„Ar trebui să includem cât mai curând, în toate metodologiile noastre la nivel guvernamental în privința eficienței energetice a clădirilor, inclusiv componenta de stare de bine, de impact asupra sănătății. Putem extinde discuția și la calitatea aerului interior, lumina naturală etc.”, a declarat Mihai Moia, Director Executiv al asociației ROENEF.

Ca o concluzie: industria este pregătită să furnizeze soluțiile tehnologice și e nevoie de o colaborare a tuturor actorilor implicați, inclusiv autorități centrale, autorități locale – care trebuie să joace un rol mult mai activ – și asociații neguvernamentale, fiindcă numai lucrând împreună vom reuși într-un timp relativ scurt să ne atingem obiectivele de renovare a clădirilor.

Declarațiile au fost făcute la cea de-a treia ediție a Forumului România Eficientă, ce a avut ca temă centrală rolul clădirilor în pachetul Comisiei Europene de propuneri legislative Fit for 55, care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. 

DISTRIBUIȚI