Ne petrecem aproape 90% din timp în interiorul clădirilor, așa că modul în care acestea ne influențează sănătatea și starea de bine, câtă energie consumă pe tot ciclul de viață și cât de mult afectează mediul înconjurător capătă tot mai multă atenție publică. Creșterea calității vieții prin îmbunătățirea spațiilor în care muncim și trăim, reducerea risipei de energie și, implicit, a poluării sunt direct legate de creșterea eficienței energetice în clădiri. Un subiect în jurul căruia a fost construit proiectul România Eficientă, cel mai mare proiect privat de promovare a eficienței energetice în clădiri la nivel național, derulat de Energy Policy Group (EPG) cu sprijinul OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului.
Fiind cel mai mare consumator de energie din Uniunea Europeană și unul dintre cei mai mari poluatori, sectorul clădirilor are un rol esențial pentru atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. În acest demers, eficiența energetică reprezintă un pilon central al politicilor energetice și climatice europene.
Misiunea programului România Eficientă a fost, de la început, să sprijine atingerea țintelor României pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii performanței energetice a clădirilor.
Reglementările europene tot mai ambițioase în privința decarbonării, pandemia de COVID-19, îngrijorările sociale cauzate de creșterea prețurilor la energie au accentuat interesul pentru clădiri eficiente și sănătoase. În continuare e însă nevoie de multă educație în acest sens, iar din acest punct de vedere, România Eficientă a devenit un program de referință la nivel național când vorbim despre eficiența energetică a clădirilor.
Direcțiile strategice ale proiectului
Demarat de către EPG cu sprijinul OMV Petrom, programul s-a transformat într-o veritabilă platformă la care s-au alăturat și alte companii și organizații private, autorități publice locale și centrale. Astfel, proiectul devine tot mai mult ceea ce și-a propus încă de la început: un model care, prin scalare, să conducă la o Românie eficientă.
Pentru a atinge acest obiectiv, una dintre cele două direcții strategice ale proiectului este informarea și educarea publicului, astfel încât să putem înțelege mai bine beneficiile eficienței energetice. Acest lucru se realizează printr-o comunicare susținută cu publicul larg, cu toate categoriile de consumatori (casnici, comerciali, administrație publică), cărora le sunt explicate aceste beneficii, prin sfaturi pentru un consum eficient de energie. Un segment important de public îl reprezintă tinerii, cărora România Eficientă li s-a adresat prin campanii de educare derulate în școli.
A doua direcție strategică este realizarea unor lucrări propriu-zise de eficientizare energetică a unor școli publice din România, la standarde nZEB, care să aibă un rol de referință la nivel național din punctul de vedere al standardelor de renovare. Practic, aceste renovări vor fi exemple de bune practici, necesare ca potențialul uriaș de creștere a eficienței energetice în clădiri să fie realizat.
Investiție de circa un milion de euro în
renovarea unei școli din Ploiești la standard nZEB
În august 2020, România Eficientă a demarat cel mai ambițios proiect pilot de renovare a unei școli publice din România, la corpul C10 al Liceului Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești.
Clădirea găzduiește atât săli de curs, la parter, cât și un cămin-internat, la etajele superioare. În urma acestei investiții de aproximativ un milion de euro, susținută de către OMV Petrom, profesorii și elevii vor studia într-o clădire sănătoasă, într-un mediu care conduce la creșterea atenției, a performanței școlare, dar și a sănătății. Circa 250 de elevi și 60 de cadre didactice vor beneficia de rezultatele acestei investiții.
Instalații solare termice și fotovoltaice, oferite de Electrica SA, vor acoperi o parte din necesarul de energie al acestei școli din surse regenerabile. Totodată, un accent foarte mare a fost pus pe calitatea luminii, pentru că e nevoie să creștem calitatea luminii în învățământ. În România nu s-au elaborat standarde de calitate a iluminatului în școli, deși acesta influențează performanțele școlare ale elevilor, sporindu-le atenția sau reducându-le oboseala. În acest sens, Signify a donat un sistem de iluminat ultramodern.
Amprenta comunismului asupra clădirilor din România
Eficiența energetică are un potențial enorm în România, care deține un fond imobiliar îmbătrânit. Cele mai multe dintre clădirile existente sunt construite înainte de ’90 și au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne.
Per ansamblu, sectorul clădirilor reprezintă aproximativ 45% din consumul total de energie la nivel național. „Pentru atingerea obiectivelor și țintelor de eficiență energetică stabilite prin documentele de strategie națională și UE, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanță energetică sporită. În ciuda existenței diferitelor fonduri europene și naționale care vizează renovările în eficiență energetică, investițiile în eficiența energetică rămân scăzute în România”, se menționează în raportul menționat.
Măsurile simple de eficiență energetică pot reduce cu până la 40% consumul de energie al unei clădiri, iar în cazul renovărilor aprofundate, economiile obținute depășesc 60%.
Referindu-ne strict la sectorul clădirilor rezidențiale, „peste 90% dintre acestea au fost construite înainte de 1989, cu o performanță energetică între 150 și 400 kWh/m2/an”, relevă raportul realizat de către EPG „Romania’s post-Covid recovery. Enabling a green transformation of the economy”, care abordează și sectorul construcțiilor.
Totodată, sărăcia energetică este strâns legată de calitatea deficitară a locuințelor. În România, „una din șapte familii se confruntă cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calității proaste a pereților, podelelor și ramelor ferestrelor”, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Eficiența energetică are un potențial enorm în România, care deține un fond imobiliar îmbătrânit. Cele mai multe dintre clădirile existente sunt construite înainte de ’90 și au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne.
Per ansamblu, sectorul clădirilor reprezintă aproximativ 45% din consumul total de energie la nivel național. „Pentru atingerea obiectivelor și țintelor de eficiență energetică stabilite prin documentele de strategie națională și UE, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanță energetică sporită. În ciuda existenței diferitelor fonduri europene și naționale care vizează renovările în eficiență energetică, investițiile în eficiența energetică rămân scăzute în România”, se menționează în raportul menționat.
Măsurile simple de eficiență energetică pot reduce cu până la 40% consumul de energie al unei clădiri, iar în cazul renovărilor aprofundate, economiile obținute depășesc 60%.
Referindu-ne strict la sectorul clădirilor rezidențiale, „peste 90% dintre acestea au fost construite înainte de 1989, cu o performanță energetică între 150 și 400 kWh/m2/an”, relevă raportul realizat de către EPG „Romania’s post-Covid recovery. Enabling a green transformation of the economy”, care abordează și sectorul construcțiilor.
Totodată, sărăcia energetică este strâns legată de calitatea deficitară a locuințelor. În România, „una din șapte familii se confruntă cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calității proaste a pereților, podelelor și ramelor ferestrelor”, conform datelor Institutului Național de Statistică.
secretar al Comisiei pentru industrii și servicii
„Avem nevoie, ca țară, de un program național de creștere a eficienței energetice în clădiri. Iar pentru a ne realiza acest obiectiv, un aspect important este schimbarea mentalității privind risipa de energie. De aceea, România Eficientă este un proiect bine-venit, pentru că prin ceea ce realizează este un model de inspirație și de bune practici, atât în ceea ce privește educarea și informarea, cât și renovarea la standarde nZEB. Astfel de proiecte sunt necesare pentru a ne atinge obiectivele naționale de decarbonare și eficiență energetică, iar noi, parlamentarii, trebuie să asigurăm sprijinul legislativ necesar pentru realizarea acestor ținte”.
Deputatul Oana Özmen,
secretar al Comisiei pentru industrii și servicii
