România, încotro? Comisia Europeană face recomandări României privind programul său de dezvoltare

Date:

Când președintele Comisiei Europene Jean-Claude Junker anunța 5 posibile scenarii de dezvoltare a Uniunii Europene, toată lumea cădea tacit de acord că de fapt Europa nu prea mai știe cine sau ce este și încotro se duce. Voci de economiști celebri sau de politicieni cu notorietate europeană începeau să se facă auzite dezvoltând fiecare scenariu în parte.
La București, lucrurile se petrec oarecum invers: toată lumea nu prea mai pricepe încotro va merge România, în contextul în care atât coaliția de guvernare, cât și Guvernul trec printr-o profundă criză de identitate, și asta după ce guvernul anunțase planul de reformă și de dezvoltare națională, care includea – printre multe altele – și construcția unui fond de investiții suveran. Care este modelul economic românesc? Cât de mult modelul economic românesc al următorilor ani va fi un model eminamente european, pe măsura angajamentelor la care România a continuat să facă referire în fiecare apel al ei de întărire a unității comunitare. Ce formulă magică va reuși să descopere clasa politică de la București astfel încât promisiunea de viață mai bună a concetățenilor ei să devină o realitate?
În degringolada prin care trece politica românească, cele mai clare recomandări de revenire la stabilitate par să fie recomandările de țară pe care le-am primit recent de la Comisia Europeană.
Angela Cristea, reprezentanta CE la București a vorbit despre diversitatea abordărilor economice din cadrul UE: „Avem nevoie să facem să lucreze împreună aceste viziuni diferite astfel încât Uniunea Europeană să meargă în aceeași direcție, iar direcția a fost ieșirea din criză și relansarea economică în Uniunea Europeană”. Acest lucru presupune „o creștere sustenabilă, o creștere incluzivă și o creștere inteligentă”.
Angela Cristea a analizat evoluția economiei naționale din punctul de vedere al acestor trei criterii de bază. De fapt, prima recomandare a CE se referă tocmai la sustenabilitatea creșterii economice. Întrebarea este dacă această creștere economică care ne situează pe primul loc între statele membre ale UE în primul trimestru din 2017 este cu adevărat sustenabilă. „Aș vrea să combat un mit cum că ar exista o oarecare gelozie pe creșterea din România și că poate de asta unii sunt critici vizavi de ratele acestea de creștere. Nu, asta este tot ce ne dorim de la fiecare stat membru în parte — să crească economic, să aibă o dezvoltare sustenabilă și să crească pe termen scurt, mediu și lung”, a explicat ea.
Reamintim că, după prezentarea raportului de țară al României din 2017, publicat la 22 februarie 2017, și care a evaluat progresele realizate de țara noastră în ceea ce privește aplicarea recomandărilor adoptate de Consiliul European la 12 iulie 2016, la sfârșitul lunii mai anul acesta a fost prezentată actualizarea acestor recomandări pentru perioada imediat următoare.


Șefa reprezentanței CE a observat creșterea economică semnificativă din primul trimestru al acestui an, însă se întreabă dacă această evoluție se va păstra și în anii ce urmează, respectiv 2018, 2019 și 2020. „Deci primul obiectiv al strategiei Europa 2020 este reflectat exact în prima recomandare de țară pentru anul 2017”.
Prima recomandare adresată României de către executivul European se referă așadar la obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul său de convergență pentru 2017, guvernul prevede un deficit global de 2,9% PIB atât în 2017, cât și în 2018, această cifră urmând să scadă apoi treptat la 2% din PIB până în 2020. Se estimează că obiectivul bugetar pe termen mediu, respectiv un deficit structural de 1% din PIB, nu va fi atins până în 2020, an care reprezintă orizontul de timp al programului. De asemenea, CE preconizează că până în 2018 ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 37,6% din PIB în 2016 la 38,3% din PIB, iar apoi va scădea la 37,6% din PIB în 2020. Comisia atrage atenția că principalul risc pentru România îl reprezintă impactul scăzut al măsurilor fiscale și structurale asupra perspectivelor de creștere pe termen scurt și mediu. În plus, există riscul suplimentar ca Legea salarizării unitare să influențeze negativ previziunile fiscal-bugetare.
Isabel Grilo, șef de unitate al Direcției Generale pentru Politici Economice și Financiare a Comisiei Europene, spune că România trebuie să realizeze în 2017 o ajustare bugetară anuală de 0,5% din PIB. În privința Obiectivului pe Termen Mediu (MTO), Isabel Grilo consideră că în anii 2014 și 2015, țara noastră s-a conformat cerințelor, însă începând cu 2016 există abateri semnificative de la acest obiectiv. „Suntem îngrijorați în privința unei țări care are o rată de creștere atât de mare și cred că este foarte important să subliniez aici că nu este vorba atât de ritmul de dezvoltare, cât de motorul acestei creșteri și cât de sustenabilă este. Începând cu 2015 și foarte accentuat în 2016, motorul creșterii economice a fost consumul gospodăriilor. Investițiile și exportul net au avut o contribuție negativă la formarea PIB. Iar raportat la investiții, comparativ cu 2016, se observă o scădere a acestora, cauzată în principal de slaba utilizare a fondurilor structurale”. În plus, Isabel Grilo subliniază: „Este drept că România are o rată bună a investițiilor, vedem o evoluție foarte bună a acestora în ultimii ani, dar trebuie ținut cont de faptul că România are de recuperat mult în materie de dezvoltare. România are o problemă mare de infrastructură. Infrastructura are nevoie de multe investiții, întrucât este mult sub media europeană”. În opinia sa, în situația specifică a României, „investițiile sunt importante, însă nu cele făcute doar pentru a cheltui, ci investițiile care aduc ceva pentru potențialul de creștere a țării. Investițiile trebuie să fie bine alese”.
În continuare, în recomandările Comisiei Europene se arată că evaziunea fiscală este un factor care conduce la scăderea veniturilor fiscale, prejudicierea echității fiscale și perturbarea economiei. Cu toate că în 2016 au fost modificate procedurile pentru înregistrarea în scopuri de TVA și rambursarea TVA, iar începând cu 2017 în sectoare precum cel hotelier și cel al alimentației publice s-a aplicat un regim special al TVA-ului, rezultatele sunt relativ modeste.
„Această recomandare are în principal două componente: o componentă clară a muncii la negru, care reprezintă o pierdere de venituri, dar și un element de distorsiune a economiei, așadar un element ce poate împiedica dezvoltarea prin diminuarea potențialului de creștere și un factor de concurență neloială”, a declarat reprezentantul Comisiei Europene.
Al doilea obiectiv din recomandările CE constă în obținerea unei creșteri incluzive, conform modelului economic al economiei europene care nu este doar o economie de piață, ci și una socială. În acest sens, Angela Cristea a subliniat importanța creșterii incluzive, considerată o preocupare majoră pentru că în UE modelul economic nu este al unei economii de piață „și atât”, ci unul al economiei de piață socială, care să aibă în centrul său cetățeanul, care să lucreze pentru cetățean, și nu invers.
„Suntem extrem de preocupați pentru că modelul economic pe care l-am avut până acum a creat bogăție, dar a dus și la sporirea inegalităților sociale”, a spus doamna Cristea, adăugând: „Această rată a inegalității este de 1/5 în UE, adică cei mai bogați 20% de oameni din UE câștigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20%, iar când vorbim de România, rata crește la 1/8. În aceste condiții, vrem să vedem politici incluzive”, a declarat șefa reprezentanței CE la București.
Inegalitățile sunt cauzate în mare măsură de accesul inegal la asistență medicală, la educație, la servicii și la piața muncii. În plus, diferența dintre inegalitatea veniturilor înainte și după impozitare și transferuri sociale este printre cele mai mici de la nivelul blocului comunitar. În recomandarea sa, Comisia atrage atenția că indicatorul de referință utilizat pentru calcularea principalelor prestații sociale nu a fost actualizat de la introducerea sa în 2008. De asemenea, se constată faptul că instituțiile abilitate nu se îndreaptă cu prioritate spre sectoarele cu cele mai mari riscuri de evaziune fiscală precum cele unde predomină munca la negru și nu se iau suficiente măsuri pentru a preveni aceste practici.
Deși rata șomajului a atins un nivel similar cu cel din perioada anterioară crizei financiare din 2008 se constată accentuarea penuriei forței de muncă, în condițiile îmbătrânirii populației și emigrării masive a celor activi pe piața muncii. Pe lângă aceasta, în România se înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate din UE. Ratele de ocupare și de activitate în rândul tinerilor, al femeilor, al lucrătorilor slab calificați și al persoanelor cu handicap sunt cu mult sub media UE.
Totodată, riscul de sărăcie sau de excluziune socială rămâne foarte ridicat în special pentru familiile cu copii, pentru persoanele cu handicap și pentru populația din mediul rural. În ceea ce privește politicile de activare destinate grupurilor celor mai îndepărtate de piața muncii rămân limitate, iar măsurile de activare propuse recent nu mai vizează cu prioritate aceste grupuri specifice.
Referitor la adecvarea pensiilor și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă, Comisia constată că România este una dintre extrem de puținele țări din UE în care nu se prevede convergența vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților.
Cendrine de Buggenoms, șef de unitate al Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă a subliniat nevoia unei reforme profunde în Sănătate, în contextul lipsei de personal și al plăților informale din acest domeniu, faptul că sistemul de educație nu este corelat cu piața muncii. De asemenea, a remarcat ea, în România există o rată foarte mare a abandonului timpuriu al școlii.
Oficialul european s-a referit și la nevoia reformării administrației publice, punând accentul pe depolitizare și transparență. „Administrația publică nu e suficient de solidă pentru a susține reformele (…), în final va fi factorul blocant”, a declarat Cendrine de Buggenoms.
Progresele în ceea ce privește reforma administrației publice sunt limitate. Structurile organizatorice sunt în continuare instabile, fapt care se repercutează negativ asupra independenței și eficacității administrației publice. Planificarea strategică și evaluarea impactului reglementărilor nu sunt elemente puternic înrădăcinate în practica administrativă.
O altă problemă la care a făcut referire Cendrine de Buggenoms au fost creșterile salariale din sectorul public care se răsfrâng și asupra sectorului privat, au un impact asupra competitivității României. Deși rămâne printre cele mai mici din UE, nivelul salariului minim din România a crescut considerabil în ultimii ani. Majorările ad-hoc ale salariului minim au adus în perioada recentă la creșterea semnificativă a numărului de lucrători care câștigă salariul minim pe economie și la o comprimare puternică în partea inferioară a scalei de distribuție a salariilor.
În concluzie, Comisia Europeană recomandă României să întreprindă acțiuni pe trei direcții principale: pentru 2017, să corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare astfel încât să atingă obiectivul bugetar pe termen mediu; să continue în 2018 măsurile prevăzute în Pactul de Stabilitate și de Creștere și politicile fiscal-bugetare deja inițiate; să crească colectarea impozitelor și să combată munca nedeclarată.
În domeniul social, Comisia recomandă consolidarea politicilor de activare cu ținte specifice și serviciile publice integrate, adresându-se cu predilecție grupurilor celor mai îndepărtate de piața muncii; egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei; să îmbunătățească accesul la un învățământ general de calitate; iar în domeniul sănătății să extindă tratamentul ambulatoriu și să combată plățile informale.
De asemenea, executivul european dorește înființarea unui corp al funcționarilor publici profesionist și independent, recrutat pe baza unor criterii obiective; ierarhizarea în funcție de priorități a proiectelor de investiții publice; aplicarea integrală a Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.
Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României – care a ținut să sublinieze că vorbește în calitate de macroeconomist – analiza sustenabilitatea creșterii economice fără creșterea deficitelor: „Cum am putea să creștem sustenabil fără să creștem deficitul? Asta este marea dilemă care preocupă societatea românească și răspunsul este foarte simplu: prin reforme structurale. Dacă vorbim de creștere sustenabilă trebuie să creștem acei factori care duc la creșterea PIB-ului potențial, și anume factorul capital, factorul forței de muncă și factorul productivitate”. La factorul capital, Valentin Lazea enumeră printre altele utilizarea eficientă a fondurilor europene, atragerea investițiilor străine directe, trecerea Bursei de Valori București din stadiul de piață de frontieră la cel de piață emergentă. Pentru factorul muncă, importante sunt în viziunea lui Lazea reforma educației și a sistemului de sănătate. „Educația și sănătatea sunt instrumente economice de creștere a potențialului economic, nu e doar că facem o chestie bună pentru societate, facem bine și pentru economie dacă reformăm sistemul educațional și al sănătății”, a declarat acesta. De asemenea, importante mai sunt stimularea natalității, atragerea emigranților români în paralel cu stimularea imigrației selective. Productivitatea muncii cuprinde 10 domenii. „Începem cu infrastructura fizică trecând prin eficiența energetică, prin consolidarea terenurilor agricole, IT, industrii creative și multe altele. Deci răspunsul este: făcând ceea ce trebuie făcut pe toate aceste domenii, putem ajunge să avem o creștere sustenabilă care să nu ducă la creșterea deficitului. Răspunsul este deci prin reforme structurale”, a concluzionat economistul șef al BNR, dând astfel câteva posibile indicii cu privire la un viitor model economic românesc.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Locuri de muncă vacante

Agenții economici din județul Ilfov anunță 2720 de locuri...

Finanțare de 19 milioane euro pentru Mitiska REIM cu asistență asigurată de PeliPartners

PeliPartners anunță că, printr-o echipă coordonată de Carmen Peli,...