Vorbim de „aterizare forțată”. Dar „zborul” cât de forțat este?

Date:

Rezumatul Raportului de țară al Comisiei Europene, publicat în martie 2018:

În lipsa unor reforme structurale și a consolidării fiscal-bugetare, creșterea economică dinamică înregistrată de România riscă să creeze cadrul unei „aterizări forțate”

Actuala relansare economică a fost generată în principal de consum, iar investițiile s-au menținut la un nivel modest. Expansiunea economică puternică reprezintă o oportunitate de a reface rezervele bugetare și de a pregăti economia pentru perioade mai dificile. Ratele inegalității și sărăciei rămân ridicate, în ciuda creșterii economice importante. Rezultatele unora dintre reformele structurale au fost anulate în 2017, în timp ce alte astfel de reforme au stagnat. Progresele realizate în ceea ce privește lupta împotriva corupției au fost din nou periclitate. Asigurarea continuității reformelor anterioare ar sprijini tranziția României către o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți reziliența economiei în eventualitatea unei încetiniri a creșterii economice. În prezentul raport se evaluează economia României prin prisma analizei anuale a creșterii efectuate de Comisia Europeană, care a fost publicată la data de 22 noiembrie 2017. În analiza menționată, Comisia solicită statelor membre să pună în aplicare reforme în urma cărora economia europeană să devină mai productivă, mai rezilientă și mai favorabilă incluziunii. Procedând astfel, statele membre ar trebui să își concentreze eforturile asupra celor trei laturi ale triunghiului virtuos al politicii economice – impulsionarea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscalbugetare responsabile.

Relansarea ciclică a economiei a continuat în 2017, însă în 2018 se așteaptă o diminuare a acesteia

Creșterea PIB-ului real s-a accelerat în 2017, atingând cea mai ridicată valoare de după criză, pe fondul consumului privat aflat în plină expansiune, acesta fiind stimulat de creșterile salariale din sectorul public și din cel privat și de reducerile de impozite indirecte. Se preconizează o încetinire a creșterii, însă aceasta se va menține peste valoarea potențială. În pofida unor cote de piață ale exporturilor mai mari, creșterea importurilor a depășit-o pe cea a exporturilor, mărindu-se astfel deficitul de cont curent. Inflația a ajuns la o valoare pozitivă în 2017 și se estimează că aceasta se va accentua.

Piața forței de muncă a devenit mai rigidă odată cu creșterea economică puternică

Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a fost pozitivă în 2017 (0,7 %), iar rata șomajului a scăzut la 4,9 %, înregistrând astfel cel mai scăzut nivel de peste 20 de ani. Rata scăzută a șomajului, combinată cu o scădere generală a forței de muncă și cu lipsurile persistente în materie de personal calificat, a condus la condiții foarte rigide pe piața muncii. Remunerarea salariaților este scăzută față de media UE, dar creșterea puternică a salariilor în anul 2017, susținută și de majorarea cu 16 % a salariului minim și de majorările salariale din sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivității și inflației dacă nu va fi însoțită de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității.

Din cauza reducerilor fiscale, a creșterii salariilor din sectorul public și a creșterii pensiilor, deficitul public se află pe o traiectorie ascendentă

Taxele indirecte au fost reduse în 2017, iar cota impozitului pe venit pentru persoanele fizice a fost micșorată din ianuarie 2018. În ceea ce privește cheltuielile, salariile din sectorul public și pensiile pentru limită de vârstă au crescut în mod semnificativ în 2017 și urmează să se înregistreze majorări ale acestora și în anul 2018. În consecință, deficitele bugetare nominale și structurale se situează pe o traiectorie ascendentă, ceea ce înseamnă că România se va abate de la obiectivele stabilite în cadrul fiscalbugetar național. În 2017, Consiliul a lansat la adresa României o procedură aplicabilă abaterilor semnificative.

Sectorul financiar a continuat să se consolideze, dar unele segmente trebuie monitorizate.
Sectorul bancar rămâne bine capitalizat, iar starea sa generală de sănătate, inclusiv calitatea activelor, a continuat să se îmbunătățească. În ciuda acestui fapt, inițiativele legislative recurente justifică o monitorizare atentă. Sectorul asigurărilor se consolidează, întrucât măsurile care abordează situația financiară a societăților mai slabe au început să dea roade. Recenta reducere a contribuțiilor la fondurile de pensii prefinanțate din cel de al doilea pilon, care au înregistrat rezultate solide de la momentul constituirii lor, a atenuat îngrijorările fiscal-bugetare pe termen scurt, dar ar putea avea consecințe negative asupra dezvoltării piețelor de capital.

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2017 care i-au fost adresate

Nu s-au înregistrat progrese cu privire la asigurarea punerii în aplicare a cadrului fiscal-bugetar național și s-au realizat progrese limitate în ceea ce privește consolidarea conformării fiscale și îmbunătățirea colectării impozitelor. În schimb, s-au înregistrat unele progrese în privința combaterii muncii nedeclarate și progrese limitate în legătură cu consolidarea măsurilor specifice de activare a forței de muncă. Nu au existat progrese în ceea ce privește modul de stabilire a salariului minim și egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei. S-au realizat progrese limitate privind îmbunătățirea accesului la un învățământ general de calitate. În cadrul sistemului de sănătate, s-au înregistrat progrese limitate în privința trecerii la îngrijirea medicală ambulatorie și unele progrese privind reducerea plăților informale. Au existat progrese limitate în ceea ce privește adoptarea legislației menite să asigure un corp al funcționarilor publici profesionist și independent și în ceea ce privește prioritizarea investițiilor publice. În fine, s-au realizat unele progrese privind punerea în aplicare a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, dar sustenabilitatea măsurilor și caracterul ireversibil al reformelor ar trebui să facă în continuare obiectul unei monitorizări.

În ceea ce privește gradul de realizare a obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020, România are rezultate bune în domeniile ratelor de ocupare a forței de muncă, emisiilor naționale de gaze cu efect de seră, energiei din surse regenerabile, eficienței energetice și învățământului terțiar. A fost deja atins obiectivul național de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Cu toate acestea, în privința intensității cercetării și dezvoltării și a părăsirii timpurii a școlii, obiectivele nu sunt încă îndeplinite.

România se confruntă cu provocări în ceea ce privește mai mulți indicatori din tabloul de bord social pe care se bazează Pilonul european al drepturilor sociale

Nivelul ridicat al creșterii economice a însemnat în practică o îmbunătățire a ocupării forței de muncă și a condus la o majorare substanțială a veniturilor disponibile ale gospodăriilor. Însă, în România multe persoane părăsesc timpuriu școala și mulți tineri nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. România nu a ajuns încă la un dialog social matur, iar provocările persistă în domeniul protecției sociale și incluziunii.
Printre aspectele structurale importante analizate în prezentul raport, care indică existența unor provocări specifice pentru economia României, se numără următoarele:

Oferta de forță de muncă și de competențe nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei

Se preconizează menținerea tendințelor demografice nefavorabile înregistrate de România.
Îmbătrânirea populației, mobilitatea internă limitată a forței de muncă și emigrația continuă să reprezinte o piedică semnificativă în calea potențialului de creștere economică. În ciuda unor îmbunătățiri recente, ratele de participare la forța de muncă se situează mult sub mediile de la nivelul UE. Este vorba, în special, de femei, de persoanele în vârstă, de romi, de tineri și de persoanele din zonele rurale. Politicile active de pe piața forței de muncă nu sunt suficient de ample și de bine concepute. Lipsa de personal calificat și necorelările în materie de competențe au un efect negativ asupra competitivității și a convergenței.

Munca nedeclarată perturbă în continuare piața forței de muncă. Majorările salariului minim sunt stabilite în mod discreționar, iar participarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este foarte limitată, neexistând un proces substanțial de implicare și cooperare. Se înregistrează rate scăzute de negociere colectivă.

Sărăcia s-a extins, iar inegalitatea veniturilor se menține la un nivel ridicat

Inegalitatea de șanse rămâne o provocare, în special în zonele rurale. Inegalitatea veniturilor este ridicată, iar efectul de redistribuire al sistemului fiscal și de prestații sociale se situează sub media UE. Integrarea limitată a serviciilor de ocupare a forței de muncă, de educație și a serviciilor sociale împiedică grupurile defavorizate să scape de sărăcie. Serviciile prestate sunt limitate, în special în zonele dezavantajate. Sărăcia în rândul copiilor este la un nivel ridicat și în creștere. Intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, care ar crește gradul de adecvare și de acoperire a prestațiilor sociale, a fost amânată din nou, până în 2019. Nu a fost adoptat niciun act legislativ privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei. În urma adoptării transferului contribuțiilor de asigurări sociale, sarcina finanțării protecției sociale revine aproape exclusiv angajaților. Nu se asigură accesul la protecție socială pentru toți cetățenii.

Nu au fost obținute rezultate concrete privind reformele administrației publice, iar mediul de afaceri prezintă puncte slabe

Proiectul de lege privind gestionarea resurselor umane este în prezent aliniat la strategia pentru funcționarii publici, dar punerea în aplicare nu a început și se preconizează că rezultatele vor apărea abia în 2019. Procesul de consultare publică, planificarea strategică și bugetară, precum și utilizarea evaluărilor impactului normativ se mențin la un nivel redus, limitând elaborarea politicilor pe baza unor date concrete. Procedurile administrative împovărătoare pentru firme, progresele lente în ceea ce privește furnizarea soluțiilor de eguvernare, complexitatea procedurilor de insolvabilitate și modificările frecvente în materie de reglementare, cu o utilizare limitată a procedurilor de evaluare a impactului și de consultare afectează mediul de afaceri.

Rezultatele slabe ale sistemului de învățământ reduc perspectivele de creștere pe termen lung

Nivelurile de instruire scăzute în ceea ce privește competențele de bază și competențele digitale, ratele constant ridicate de părăsire timpurie a școlii, gradul redus de incluziune a romilor, precum și disparitățile dintre mediul rural și cel urban în materie de educație au ca rezultat nevalorificarea potențialului oferit de capitalul uman și de creșterea economică. Programele de asigurare a calității și de formare inițială a cadrelor didactice se confruntă cu provocări. Formarea profesională nu este prioritizată și, în majoritatea cazurilor, nu este adaptată la nevoile pieței forței de muncă. Accesul la activitățile de învățare destinate adulților este limitat, în special pentru persoanele slab calificate.

Starea de sănătate a populației s-a îmbunătățit, dar se situează în continuare sub standardele Uniunii Europene

Accesul la asistență medicală rămâne o provocare majoră și, în raport cu egalitatea de șanse, are repercusiuni negative asupra dezvoltării copiilor, asupra capacității de inserție profesională a forței de muncă și asupra îmbătrânirii în condiții bune de sănătate. Finanțarea insuficientă și utilizarea ineficientă a resurselor publice limitează eficacitatea sistemului de sănătate, pe fondul unui deficit considerabil de medici și de asistenți medicali. Infrastructura sistemului de sănătate și prevalența plăților informale constituie în continuare motive de îngrijorare.

Rezultatele înregistrate în domeniul cercetării și inovării rămân modeste

În ciuda unei infrastructuri informatice solide și a dezvoltării rapide a sectorului TIC, România continuă să obțină un punctaj scăzut la toți indicatorii Tabloului de bord european privind inovarea și nu există semne de îmbunătățire a rezultatelor. Gradul de digitalizare atât al sectorului public, cât și al celui privat rămâne foarte scăzut. În ciuda creșterii finanțării publice și a unui ecosistem dinamic al start-up-urilor, adoptarea de tehnologii, internaționalizarea și extinderea activității societăților rămân provocări semnificative. Rezultatele slabe în materie de inovare ar putea avea un efect negativ asupra perspectivelor de creștere.

Cheltuielile publice ridicate nu sunt reflectate în infrastructura României

În pofida ratelor relativ ridicate de investiții publice, infrastructura pusă la dispoziție este limitată, calitatea percepută a infrastructurii fiind printre cele mai scăzute din UE. Starea generală și fiabilitatea infrastructurii rutiere și feroviare rămân insuficiente, iar reforma sectorului transporturilor avansează într-un ritm foarte lent. Infrastructura din domeniile apei, deșeurilor și energiei rămâne deficitară. Eficiența întreprinderilor de stat nu se îmbunătățește, iar cadrul de guvernanță corporativă este fragilizat. Investițiile publice prezintă o eficiență scăzută, în special în ceea ce privește pregătirea proiectelor, stabilirea priorităților și achizițiile publice. Firmele consideră investițiile în infrastructură o prioritate majoră pentru cheltuielile publice.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Restart Energy a finalizat două proiecte fotovoltaice pentru compania Com Divers, în valoare totală de peste 300.000 de euro

Armand Domuța, CEO & Founder Restart Energy: „Proiectele fotovoltaice...

Proiecte de tehnologie digitală privind moneda digitală CBDC

| de Elena Dobre, membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – filiala Dobrogea

Ungaria über alles…

| de Laurențiu Mironescu președintele Ligii Navale Române

Țările în curs de dezvoltare… se dezvoltă

Transformările structurale care au loc în lume, pe multiple...