Fondurile pentru agricultură merg cu frâna de mână trasă

În exercițiul financiar 2007-2013, atragerea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a fost cea mai bună, acest sector având cea mai mare rată de absorbție. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a pornit însă mai greu și unele măsuri le creează probleme potențialilor beneficiari. Birocrația îi descurajează pe unii, iar unele submăsuri au prevederi care îi pun în încurcătură pe cei interesați să acceseze aceste fonduri europene. Consultantul pe fonduri europene, Cristian Găină, a declarat pentru „Economistul” că un astfel de exemplu este submăsura 9.1 privitoare la grupurile de producători, care se adresează micilor producători. Pusă în practică, în forma actuală, submăsura îi poate lăsa pe aceștia fără pământuri. Un alt exemplu că există probleme este decizia luată, recent, de AFIR de a suspenda evaluarea pentru o submăsură destinată infrastructurii rurale, iar ministrul Agriculturii a trimis Corpul de Control la Agenția pentru Finanțare Rurală (AFIR).

Posibilă fraudă la submăsura pentru infrastructură

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat la sfârșitul lunii mai că a suspendat procesul de evaluare a proiectelor depuse pentru finanțare prin PNDR pentru Submăsurile 4.3a – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta de infrastructură de acces agricolă și 7.2 Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – componenta de infrastructură rutieră.

Potrivit AFIR, procedura de evaluare a fost suspendată pentru a se verifica desfășurarea procesului de depunere a proiectelor pe cele două componente. Verificările se fac în paralel, atât de către AFIR, prin direcțiile proprii cu atribuții în domeniu, cât și de către Corpul de Control al ministrului Agriculturii. Mai exact, fondurile pentru această măsură au fost epuizate în șase minute și acest fapt a stârnit suspiciuni.

Măsura suspendării a fost luată în urma sesizărilor formulate de către solicitanții care nu au reușit să depună proiectele de investiții pregătite și are ca scop asigurarea unui proces echitabil de implementare al PNDR 2014 – 2020, subliniază instituția.

AFIR a ținut să precizeze că niciuna dintre sesiunile deschise până în acest moment, care au încă fonduri disponibile neangajate prin propuneri de proiecte de investiții depuse pe site-ul AFIR de către potențiali beneficiari, nu au fost închise. Astfel, Agenția primește în prezent proiecte de investiții pentru următoarele submăsuri: 4.1 – Investiții în exploatații agricole; 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri; 6.3 – Dezvoltarea fermelor mici; 4.1a – Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole; 4.2a – Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol; 4.2 – Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul agricol; 7.2 – componenta de infrastructură apă/apă uzată, inclusiv zona montană și componenta privind infrastructura educațională, inclusiv cea din zona montană; 7.6 – Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural.

Submăsura 9.1 pune micii producători în dificultate

Consultantul Cristian Găină a declarat pentru „Economistul” că este necesară adoptarea de urgență a unor măsuri fiscale, care să-i stimuleze pe micii producători agricoli să adere la grupurile de producători și, astfel, să poată beneficia de fonduri europene prin submăsura 9.1 „Înființarea de Grupuri de producători în sectorul agricol”, programată pentru lansare în perioada 30 mai – 3 iunie 2016.

În opinia acestuia, Ghidul Solicitantului pentru această submăsură îi dezavantajează clar pe micii producători agricoli care, nu doar că e posibil să nu primească subvenția prevăzută, dacă se înscriu într-un grup de producători, întrucât cheltuielile depășesc cuantumul subvenției, dar pot ieși chiar în pierdere și pot rămâne fără terenuri. „Ghidul, așa cum arată, îi avantajează doar pe producătorii medii și mari. El nu mai poate fi modificat, dar fișa tehnică a acestei submăsuri trebuie modificată fundamental. Micii producători nu au nici un avantaj. Ei vor avea cheltuieli mai mari decât subvenția pe care o primesc. Ba, mai mult, ar putea ieși chiar datori și astfel își vor ceda terenurile ca să scape de datorii. Această submăsură ar trebui să le dea micilor producători șansa de a se dezvolta și a intra în zona de antreprenoriat”, declară Cristian Găină.

Printre măsurile pe care consultantul le propune, și care ar trebui discutate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor, ar fi ca ferma care obține sub 5.000 de euro să nu fie impozitată și salariul minim pe economiei în agricultură să nu fie impozitat, pentru că nu există garanția obținerii acestuia.

Într-o lună, doar 28 de proiecte depuse

Fermierii români au depus până la finalul lunii mai un număr mic de proiecte cu fonduri europene, prin PNDR, în cadrul celor trei măsuri importante de finanțare lansate la 28 aprilie 2016.

După o lună de la debutul sesiunii, agricultorii români au depus cele mai multe proiecte, 27 la număr, pe submăsura 6.1 – „Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri”, potrivit datelor furnizate de AFIR. Un singur proiect a fost depus până acum pe submăsura 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

„Pentru submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, în sesiunea din 2016 au fost depuse, până în prezent, un număr de 10 proiecte în valoare de 4,1 milioane euro. Toate proiectele au ca obiectiv investițiile în ferme vegetale. Anul trecut, fermierii români au depus în cadrul submăsurii 4.1 – Investiții în exploatații agricole un număr de 673 de cereri de finanțare conforme, în valoare de 269,1 milioane euro. Dintre acestea, 242 proiecte, cu o valoare de 65,5 milioane euro, au fost deja contractate.

Pentru 2016, submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole dispune de o alocare totală de 270 de milioane de euro, sumele fiind distribuite astfel: sector fermă de familie (10.000.000 euro), sector vegetal (140.000.000 euro), sector zonă montană (40.000.000 euro) și sector Zootehnic (80.000.000 euro).

Cea mai accesată măsură: instalarea tinerilor fermieri 

În ceea ce privește submăsura 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri au fost depuse până la acest moment 27 de proiecte cu finanțare europeană, suma nerambursabilă solicitată fiind de 1,1 milioane euro.

„În cadrul Submăsurii 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri au fost depuse până în prezent 27 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri europene nerambursabile de 1,1 milioane euro. Douăsprezece dintre acestea au fost depuse în județul Dâmbovița, trei în Timișoara și câte două proiecte în județele Caraș-Severin, Covasna, Dolj și Giurgiu. Câte un proiect a fost depus în județele Arad, Constanța, Iași și Satu-Mare. Pentru zona montană a fost depus un singur proiect, în județul Covansa”, menționează AFIR.

Submăsura 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri dispune în acest an de o alocare financiară de 160 de milioane de euro, suma fiind distribuită astfel: sector zona montană (33.000.000 euro) și sector zona normală (128.000.000 euro).

O altă măsură de investiții cu fonduri europene deschisă la data de 28 aprilie 2016 a fost și Submăsura 6.3 – Sprijin pentru Dezvoltarea Fermelor Mici. Până în acest moment, doar un singur proiect a fost depus în cadrul acestei măsuri de finanțare.

Un singur proiect a fost depus în 2016, până acum, pentru finanțare prin Submăsura 6.3 – Sprijin pentru Dezvoltarea Fermelor Mici. Proiectul a fost depus în județul Iași. Numărul total al cererilor depuse pentru această submăsură, începând din 2015, este de 1.254, în valoare de 18,7 milioane euro.

Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii anuale aferente unei măsuri/submăsuri/componente (alocare distinctă) se oprește înainte de termenul limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse având un punctaj estimat (autoevaluare/ prescoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate aferent lunii respective, excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase ajunge la 120% din nivelul alocării sesiunii anuale a măsurii/submăsurii/componentei (alocare distinctă). În cazul în care alocarea unei submăsuri nu este atinsă de valoarea proiectelor depuse, solicitanții pot solicita fonduri europene până la data de 31 octombrie 2016.