Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European cere un tratament financiar distinct pentru regiunile de la frontiera estică a Uniunii în viitorul buget european pentru 2028–2034, inclusiv posibilitatea rezervării a până la 10% din bugetele unor instrumente UE relevante. Rezoluția a fost adoptată în REGI cu 23 de voturi pentru, două împotrivă și șase abțineri și urmează să ajungă în plen în noiembrie. România se numără printre cele nouă state membre acoperite de abordarea europeană pentru regiunile estice, alături de Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Pe scurt
-
REGI cere ca până la 10% din bugetele instrumentelor europene relevante să poată fi rezervate pentru regiunile estice. Propunerea nu privește 10% din întregul buget al UE.
-
Eurodeputații solicită și o alocare suplimentară dedicată, reguli mai flexibile și un mecanism special de cofinanțare pentru regiunile care suportă costuri geopolitice ridicate.
-
Pentru viitoarele programe Interreg, REGI cere cel puțin 150 de milioane EUR pentru a compensa pierderea finanțărilor de cooperare suspendate cu Rusia și Belarus.
-
Cofinanțarea solicitată ar putea ajunge la 95% pentru proiectele din regiunile estice și la 100% pentru proiectele de importanță deosebită pentru securitate, reziliență sau infrastructură critică.
-
România este inclusă în strategia regională, dar nici rezoluția REGI, nici documentarea EPRS nu stabilesc o sumă care i-ar reveni automat.
Propunerea REGI încearcă să schimbe modul în care viitorul buget european tratează regiunile aflate la frontiera estică. În loc ca acestea să depindă exclusiv de liniile naționale și regionale obișnuite, eurodeputații cer ca nevoile lor să fie reflectate în mai multe instrumente financiare ale cadrului 2028–2034 și ca o parte din resurse să fie rezervată explicit. Plafonul de 10% se referă la bugetele instrumentelor considerate relevante pentru aceste regiuni, nu la 10% din întregul cadru financiar multianual, iar propunerea nu reprezintă în acest moment o alocare adoptată.
Cererea Parlamentului vine după ce Comisia Europeană a adoptat în februarie o strategie pentru regiunile estice din nouă state membre, inclusiv România. Strategia răspunde unei combinații de probleme de securitate, perturbări comerciale, scădere a investițiilor, depopulare, deficit de forță de muncă și presiune asupra serviciilor locale, amplificate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de schimbarea mediului de securitate. Cele cinci direcții stabilite sunt securitatea și reziliența, creșterea și prosperitatea regională, valorificarea avantajelor locale, conectivitatea și măsurile dedicate populației și comunităților.
România intră în acest cadru prin frontiera cu Ucraina și prin poziția sa la Marea Neagră. Documentarea Serviciului de Cercetare al Parlamentului European arată că abordarea nu este limitată la apărare, deoarece infrastructura, accesul la servicii, investițiile private, piața muncii și declinul demografic sunt tratate drept componente ale aceleiași probleme regionale. Regiunile aflate în apropierea frontierelor estice trebuie să poată răspunde riscurilor de securitate fără ca investițiile necesare să lase în plan secund dezvoltarea economică, serviciile publice și capacitatea comunităților de a-și păstra populația.
Actualul răspuns european include deja resurse financiare, dar acestea sunt distincte de propunerile adoptate acum de REGI. Briefingul EPRS indică o reorientare de 34,6 miliarde EUR din politica de coeziune către cinci priorități ale revizuirii actualului cadru, respectiv competitivitate, apărare, locuințe accesibile, gestionarea apei și infrastructură energetică. Din acest total, 5,6 miliarde EUR sunt orientate către regiunile estice. Aceste resurse aparțin arhitecturii financiare 2021–2027 și nu reprezintă finanțarea suplimentară solicitată acum pentru perioada de după 2027.
Actualele reguli de coeziune oferă și condiții financiare mai favorabile anumitor programe care acoperă regiuni NUTS 2 de la frontiera cu Rusia, Belarus sau Ucraina. În anumite condiții, programele respective pot beneficia de o prefinanțare suplimentară de 9,5%, precum și de alte flexibilități atunci când resursele sunt reorientate către prioritățile stabilite la revizuirea intermediară. Aceste mecanisme trebuie diferențiate de propunerea actuală a REGI privind rate de cofinanțare de până la 95% sau 100%, deoarece se referă la perioade bugetare și reguli diferite.
O altă componentă este EastInvest, platformă concepută pentru a facilita accesul companiilor și autorităților locale din regiunile estice la finanțare și consultanță. Instituțiile financiare participante urmăresc mobilizarea a până la 28 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2027 pentru proiecte publice și private în infrastructură, energie regenerabilă, inovare și conectivitate regională. Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Nordic Investment Bank și băncile naționale de promovare fac parte din arhitectura prevăzută. EastInvest nu este însă un grant de 28 de miliarde EUR împărțit între cele nouă state și suma nu poate fi prezentată ca fiind deja plătită.
Rezoluția REGI merge mai departe pentru viitorul cadru financiar și cere o alocare suplimentară pentru regiunile care suportă costuri legate de război, presiuni hibride, probleme demografice și deteriorarea condițiilor economice. Eurodeputații solicită și un mecanism separat de cofinanțare pentru proiectele realizate în zone expuse unor costuri geopolitice deosebite, proceduri mai simple pentru modificarea programelor, reguli de eligibilitate adaptate și termene de implementare mai flexibile. Comisia parlamentară cere și adaptarea regulilor privind ajutoarele de stat astfel încât investițiile necesare acestor regiuni să poată fi realizate mai ușor.
Cooperarea transfrontalieră reprezintă un dosar separat. REGI estimează că suspendarea programelor cu Rusia și Belarus a produs o pierdere netă de aproximativ 150 de milioane EUR pentru regiunile estice și solicită ca viitoarele programe Interreg să conțină cel puțin o sumă echivalentă. Cei 150 de milioane EUR reprezintă o cerere pentru viitorul buget european și nu o compensație deja aprobată sau transferată regiunilor afectate.
Pentru proiectele realizate în aceste regiuni, eurodeputații propun o rată de cofinanțare europeană de până la 95%, care ar putea ajunge la 100% atunci când proiectul are o importanță deosebită pentru securitate, reziliență sau infrastructură critică. O asemenea formulă ar reduce contribuția financiară pe care autoritățile naționale sau regionale trebuie să o asigure din resurse proprii și ar putea facilita proiectele în zone cu o capacitate fiscală mai redusă. Procentele fac însă parte din solicitările adoptate de REGI și nu sunt încă reguli aplicabile ale bugetului 2028–2034.
Investițiile avute în vedere depășesc infrastructura militară. REGI menționează sănătatea, drumurile, energia, infrastructura maritimă și digitală, conectivitatea, pregătirea civilă, reziliența și infrastructura cu utilizare duală, iar strategia Comisiei include competențele, menținerea tinerilor în regiune, serviciile sociale și reziliența în fața dezinformării. Politica de coeziune este astfel privită ca instrument pentru reducerea vulnerabilităților de securitate, dar și pentru menținerea activității economice și a comunităților locale.
Rezoluția insistă asupra faptului că finanțarea securității și apărării nu ar trebui să reducă investițiile tradiționale în dezvoltarea economică și socială. În evaluarea comisiei parlamentare, diminuarea acestora ar putea accentua depopularea, declinul economic și deficitul structural de forță de muncă exact în regiunile pe care UE încearcă să le facă mai reziliente. Aceasta este în prezent poziția REGI și trebuie confirmată sau modificată de plen înainte de a deveni poziția Parlamentului European.
Pentru România, documentarea EPRS oferă și un exemplu al priorităților formulate la nivel local. Biroul pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava, organizație neguvernamentală care lucrează pe relația România–Ucraina, a indicat în consultarea Comisiei necesitatea unei reziliențe cibernetice mai mari, a unei conectivități transfrontaliere mai bune, a coordonării pentru situații de urgență și a îmbunătățirii accesului refugiaților la ocuparea forței de muncă. Contribuția nu reprezintă poziția Guvernului României, dar arată diversitatea problemelor pe care actorii regionali încearcă să le includă în noua strategie europeană.
Documentele analizate nu stabilesc o sumă care ar reveni României din viitorul cadru financiar. Rezervarea de până la 10%, alocarea suplimentară solicitată de REGI și ratele de cofinanțare sunt propuneri privind arhitectura bugetului european, iar distribuția concretă va depinde de negocierile asupra cadrului financiar 2028–2034 și de programele care vor fi aprobate ulterior. În actuala construcție nu există un fond separat rezervat exclusiv acestor regiuni.
Votul REGI reprezintă astfel o etapă în construirea poziției Parlamentului, nu o decizie de finanțare. Rezoluția urmează să ajungă în plen în noiembrie, iar cadrul financiar multianual pentru 2028–2034 va necesita negocieri instituționale separate înainte ca nivelurile și condițiile finale ale finanțării să fie stabilite. Pentru România, impactul financiar concret va putea fi determinat abia după definirea instrumentelor, criteriilor teritoriale și programelor eligibile.
