Parlamentul European cere acces mai simplu la fonduri pentru orașe și o cotă minimă FEDR de 13% pentru dezvoltare urbană după 2027

Parlamentul European a cerut, marți, 20 octombrie 2026, acces mai simplu la fondurile UE pentru orașe și creșterea alocării minime FEDR pentru dezvoltare urbană de la 8% la 13% după 2027. Rezoluția adoptată la Strasbourg cu 601 voturi pentru, 20 împotrivă și 36 de abțineri susține un rol mai puternic al primăriilor în stabilirea investițiilor, în special al celor mici și mijlocii. Eurodeputații leagă finanțarea locuințelor, locurilor de muncă și serviciilor publice de „dreptul de a rămâne” în propria comunitate, fără ca votul să introducă deocamdată reguli obligatorii sau fonduri noi.

Solicitările Parlamentului pornesc de la dificultățile administrațiilor locale de a transforma nevoile comunităților în proiecte finanțabile. Primăriile răspund de locuințe, transport, infrastructură și servicii publice, dar depind de programe cu priorități stabilite la nivel național sau regional. Pentru orașele mici și mijlocii, rezoluția cere proceduri mai simple, reducerea sarcinilor administrative și sprijin pentru identificarea finanțărilor, pregătirea proiectelor și implementarea lor.

Textul definitiv adoptat, P10_TA(2026)0349, include la punctul 45 solicitarea de a majora de la 8% la 13% alocarea minimă pentru strategii teritoriale integrate și de dezvoltare urbană durabilă în cadrul FEDR după 2027, cu excluderea asistenței tehnice. Parlamentul cere resurse previzibile și rezervate dezvoltării urbane și un rol efectiv pentru orașe în administrarea investițiilor. Această poziție trebuie urmărită în negocierile privind viitorul buget și legislația aferentă; rezoluția nu introduce singură noul prag.

Regula obligatorie existentă se află în articolul 11 al Regulamentului (UE) 2021/1058. Acesta rezervă dezvoltării urbane durabile cel puțin 8% din resursele FEDR la nivel național în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, altele decât asistența tehnică. Autoritățile teritoriale selectează sau participă la selectarea operațiunilor în condițiile legislației, iar viitoarea cotă și modul de finanțare după 2027 depind de adoptarea unor noi norme.

Eurodeputații solicită implicarea deplină a autorităților locale și regionale în definirea priorităților și în elaborarea programelor de coeziune. Cererea privește și planurile naționale și regionale de parteneriat propuse de Comisie pentru cadrul financiar 2028–2034. Parlamentul urmărește ca primăriile să participe la deciziile de investiții și la identificarea obstacolelor de implementare, în cadrul unui dialog mai structurat cu instituțiile europene.

Această abordare este legată de „dreptul de a rămâne”: posibilitatea oamenilor de a continua să trăiască, să muncească și să își construiască viitorul în comunitățile lor. Parlamentul cere investiții în locuințe accesibile, locuri de muncă și servicii esențiale, în special în teritoriile afectate de declin demografic. Rezoluția propune un principiu pentru orientarea politicilor și investițiilor, fără să creeze prin ea însăși un drept individual la o locuință sau la un loc de muncă finanțat de UE.

Locuințele constituie una dintre prioritățile concrete. Parlamentul susține finanțarea locuințelor accesibile, sustenabile și eficiente energetic, inclusiv a celor sociale și publice, renovarea clădirilor, regenerarea cartierelor și reutilizarea imobilelor goale sau abandonate. Aceste măsuri sunt prezentate ca parte a unui răspuns mai larg la presiunile asupra costurilor locuirii și la nevoia de a îmbunătăți calitatea mediului urban.

Documentul distinge între orașele care pierd populație și cele în creștere, unde cererea apasă asupra locuințelor, infrastructurii și serviciilor. Soluțiile ar trebui adaptate situației locale, inclusiv în zonele în care turismul afectează accesibilitatea locuirii și calitatea vieții rezidenților. Parlamentul sprijină dezvoltarea sustenabilă a economiei turistice, cu respectarea competențelor naționale, regionale și locale, fără să adopte prin această rezoluție noi restricții obligatorii asupra activităților turistice.

Pentru adaptarea la schimbările climatice, eurodeputații cer investiții mai mari în infrastructură rezilientă și soluții bazate pe natură. Spațiile verzi și amenajările urbane pot contribui la reducerea efectelor temperaturilor extreme și a altor riscuri climatice. Sprijinul pentru orașe ar trebui să răspundă acestor nevoi, ținând cont de capacitatea diferită a administrațiilor de a pregăti și finanța proiecte preventive.

Rezoluția susține, de asemenea, pregătirea civilă și reziliența urbană, inclusiv infrastructura și sistemele necesare pentru răspunsul la crize. Parlamentul insistă însă că investițiile legate de securitate nu trebuie să înlocuiască finanțarea dezvoltării economice și sociale a orașelor și regiunilor. Cererea încearcă să păstreze investițiile în locuințe, transport și servicii publice alături de noile priorități de securitate și pregătire pentru crize.

Dimensiunea urbană există deja în politica de coeziune. Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, programele existente prevăd peste 100 de miliarde de euro pentru orașe și zone urbane, din care peste 24 de miliarde sunt legate de strategii a căror proiectare și implementare revin direct orașelor. Comunicarea Comisiei precizează că suma de 24 de miliarde este inclusă în totalul de peste 100 de miliarde; valorile nu se adună și nu reprezintă bani noi aprobați sau plătiți prin votul din 20 octombrie.

Comisia a prezentat Agenda UE pentru orașe la 3 decembrie 2025. Cadrul urmărește o cooperare mai bună cu administrațiile locale și acces mai simplu la informații, consiliere și instrumente europene. El include portalul pentru orașe și pregătirea unei platforme comune care să reunească oportunități de finanțare, asistență tehnică și sprijin pe parcursul dezvoltării proiectelor.

Un serviciu de sprijin este deja disponibil: Cities Helpdesk, lansat la 14 octombrie 2026 în cadrul Inițiativei urbane europene. Acesta oferă orientare în limbile UE pentru identificarea instrumentelor de finanțare, a expertizei și a partenerilor, inclusiv pentru proiecte de locuințe și adaptare climatică. Serviciul ajută primăriile să găsească oportunități și informații oficiale despre condițiile de acces; nu aprobă el însuși granturi.

Platforma europeană mai amplă pentru orașe este prevăzută în Agenda Comisiei pentru 2028 și ar urma să integreze diferite forme de sprijin, de la identificarea nevoilor la pregătirea investițiilor. Rezoluția susține dezvoltarea acesteia către un punct unic de acces pentru administrațiile urbane. Resursele și instrumentele viitoare trebuie stabilite prin deciziile asupra următorului cadru financiar.

Pentru primăriile din România, relevanța solicitărilor privește accesul la expertiză și la finanțări adaptate nevoilor locale, mai ales în comunitățile afectate de plecarea populației și de lipsa personalului specializat. O implicare mai puternică în stabilirea priorităților ar putea ajuta la pregătirea investițiilor. Rezoluția nu schimbă însă eligibilitatea apelurilor existente și nu transferă automat fonduri către orașele românești.

Raportorul Denis Nesci, eurodeputat italian din grupul ECR, a legat „dreptul de a rămâne” de accesul studenților, tinerilor profesioniști și familiilor la locuințe accesibile, transport fiabil și servicii publice esențiale. În declarația publicată după vot, el a cerut finanțare previzibilă după 2027 și acces mai simplu la sprijinul UE, pentru ca tinerii să poată rămâne și contribui în comunitățile lor.

Raportul a fost aprobat în comisia REGI la 1 octombrie și depus pentru plen la 8 octombrie, iar votul din 20 octombrie a stabilit poziția Parlamentului. Fiind o rezoluție din proprie inițiativă, documentul nu are efect legislativ obligatoriu. Recomandările pot influența negocierile privind bugetul 2028–2034 și regulile politicii de coeziune, inclusiv FEDR și planurile de parteneriat; aplicarea unor noi cote sau proceduri necesită adoptarea actelor corespunzătoare.