Rolul sectorului de petrol și gaze din România a crescut exponențial de la începutul acestui deceniu. Abordarea științifică, folosită de ec. dr. Laurian Lungu pentru a scoate în evidență dimensiunea economică directă a acestui sector în contextul economiei românești, nu necesită elaborări suplimentare și subliniază cât de crucială devine această industrie.
Impactul total al sectorului de petrol și gaze asupra economiei (adică, inclusiv efectele directe, indirecte și induse) este mai mult decât semnificativ, crescând de la 3,1% din PIB în 2020 la 4,1% din PIB în 2021 și aproximativ 8% din PIB doar în 2022. Cifra de mai sus subestimează impactul real al sectorului în economie, având în vedere că unele dintre companii nu au făcut parte din sondaj.
Contribuția sectorului de petrol și gaze la creșterea PIB-ului României a crescut substanțial din 2020, când performanța sa a fost influențată negativ de cererea scăzută din timpul pandemiei. Pe lângă creșterea provenită din volumele de producție mai mari, o parte semnificativă a acestui câștig este atribuită creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale.
În termeni comparativi, în perioada menționată, contribuția sectorului petrol și gaze la PIB reprezintă 250% din contribuția în PIB a sectorului „Intermedieri financiare și asigurări”, 105% din contribuția în PIB atribuită sectorului „Arte, divertisment și activități recreative”, 99% din contribuția sectorului de „Construcții” în PIB sau 55% din contribuția în PIB fie a sectorului de „IT&C”, fie a celui de „Tranzacții imobiliare”.
Efectele asupra pieței forței muncii sunt, de asemenea, considerabile. La finalul anului 2022, numărul de locuri de muncă susținute direct de către sectorul de petrol și gaze era de aproape 64.000. Luând în considerare efectele indirecte și induse, acesta devine 152.000, reprezentând 3% din totalul numărului de angajați din România.
Contribuțiile fiscale totale plătite de către sectorul de petrol și gaze la bugetul consolidat al statului, au fost de 30,1 miliarde lei în 2021 și 48,8 miliarde lei în 2022, reprezentând 7,9% și, respectiv, 10,6% din veniturile totale ale statului. În urma creșterii atât a cantităților, cât și a prețurilor, redevențele și taxele suplimentare plătite de către sectorul de petrol și gaze au atins un nivel record în 2022. Împreună, ele s-au ridicat la 16 miliarde lei, echivalentul a 3,5% din veniturile totale ale guvernului în 2022.
Contribuția de solidaritate plătită de sector în 2022 a fost estimată la 3,1 miliarde lei. Sectorul de petrol și gaze a plătit TVA și accize la combustibili în valoare de 17,6 miliarde lei în 2020, 21,0 miliarde lei în 2021, și 21,1 miliarde lei în 2022, echivalentul a 19,2% și 18,4%, și respectiv 16,3% din veniturile încasate de stat în TVA și accize.
Investițiile realizate de companiile din sectorul de petrol și gaze au crescut semnificativ în 2022, susținute de prețurile ridicate ale petrolului și gazelor. Sectorul a investit 6,6 miliarde lei în 2020, 4,7 miliarde lei în 2021, și 11,1 miliarde lei în 2022, echivalentul a 2,5%, 1,5% și, respectiv, 2,9% din totalul investițiilor în economie. În 2023, sectorul intenționează să investească 10,7 miliarde lei.
Industria de petrol și gaze rămâne un contribuitor semnificativ la bugetul consolidat. Contribuțiile fiscale totale plătite de sector au crescut vertiginos în 2022, reprezentând echivalentul a 10,6% din veniturile totale ale guvernului.
Numai din supraimpozitarea veniturilor suplimentare din vânzările de gaze naturale statul a încasat peste 9,6 miliarde lei în 2022, echivalentul a 2,1% din veniturile totale ale bugetului general consolidat. Aceste sume considerabile au ușurat mult sarcina autorităților de a implementa plafoanele prețurilor la energie precum și alte măsuri de protecție împotriva prețurilor ridicate la energie. După cum a arătat actuala criză energetică, necesitatea unor investiții suplimentare în sectorul petrolului și gazelor rămâne primordială. Realizate împreună cu obiectivele de reducere a emisiilor cu efect de seră, acestea vor crește capacitățile interne de producție, întărind securitatea energetică națională.
