Grija acasă și la locul de muncă pentru economie de energie a crescut în ultimul an, concretizată cel mai mult prin recurs la iluminatul cu LED-uri și prin scoaterea din priză a aparatelor electrice și electrocasnice când nu sunt folosite. Asta reiese din studiul „Românii și energia zilei de mâine”, realizat de agenția de studii de piață IZI Data pentru Ambasada Sustenabilității din România, inițiativă nonprofit a Asociației Coaliția România Sustenabilă. Studiul a fost prezentat în cadrul dezbaterii cu tema „Energia zilei de mâine”, din seria dialogurilor sub genericul SustainAbility Talks privind „întruchipări” ale sustenabilității. Pe o piață plină de studii și de „studii”, cel de față se remarcă prin profesionalism și, de aceea, poate fi considerat de încredere.
LED-uri în locul becurilor, forma de economie cel mai des folosită
Studiul a fost realizat în octombrie 2023 pe un eșantion reprezentativ național de 1009 persoane între
18 și 65 de ani, utilizatoare de internet. Fără a intra în detalii (se găsesc la
izidata.ro), reținem din prezentarea oferită de Silvia Luican și Emilia Toma că 69% dintre cei chestionați declară că au făcut mai multă economie de energie în ultimul an, în timp ce 23% nu au făcut nicio schimbare în nivelul de consum. Modalitatea de reducere dominantă a fost înlocuirea becurilor clasice cu becuri LED (modalitate indicată în proporție de 66%) și a mai fost deconectarea aparatelor când un sunt folosite, în general, în proporție de 55%, cu o pondere considerabilă în mediul urban (73%); 50% dintre respondenți au făcut economie orientându-se spre aparate casnice mai eficiente, 43%, prin refacerea izolației casei, 30%, prin recurs la panouri fotovoltaice.
Din studiu reiese că lumea se încălzește cu centrală proprie pe gaze în proporție de 50% (65%, în mediul urban, 31%, în mediul rural), cu lemne, în proporție de 34% (60%, în mediul rural, 12%, în mediul urban), de la rețeaua de termoficare a cartierului, în proporție de 9% (15%, în mediul urban, 1%, în mediul rural) cu aer condiționat, în proporție de 5% (5%, în mediul urban 4%, în mediul rural) etc.
Un sfert (25%) dintre subiecții studiului au investit în reducerea consumului de energie acasă ori la birou, 37% au de gând s-o facă, 9% declară că nu știu ce presupune reducerea aceasta. 58% dintre respondenți nu și-au schimbat furnizorul de energie. Cât privește tipul de energie și producătorul energiei, 48% dintre respondenții studiului nu știu dacă folosesc energie verde în locuință/birou, 31% știu că au energie verde de la furnizorul de energie și de la prosumatori, iar 20% spun că nu-i interesează subiectul.
Consum mai mic, probleme mai multe pe piața energiei
O privire asupra pieței de energie din perspectiva sondajului privind consumul de acasă deschide, inevitabil, conexiuni cu consumul industrial, cu transportul și cu investițiile, ba și cu formarea profesională în domeniu.
„Sistemul energetic e mai puternic decât înainte de 1990. A scăzut consumul industrial. Avem consum mai mic, dar mai multe probleme”, spune Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Național, Transelectrica, semnalând că „problema e a transportului energiei electrice din zone în care se produce. Presiunea e, în special, asupra rețelei de transport. Înainte, rețeaua de transport era restrânsă – unde se producea energia electrică, se și consuma”. În continuare, obiectivul îl constituie creșterea consumului industrial, spune directorul Virgiliu Ivan: „Dorim ca economia să își tureze din ce în ce mai mult motoarele și acesta este un vector pe care îl urmărim, ca, odată cu investițiile în centralele regenerabile la nivelul sistemului, să atragem cât mai multe investiții și pe zona industrială. Este păcat să atragem investiții pe zona de producție și să nu dezvoltăm și industria, să nu atragem tehnologie în România. Dacă ne uităm în spate, la primul val de regenerabile, haideți să vedem cu ce ne-am ales din perspectiva locurilor de muncă. E primordial ca numărul acestora să crească în România, alături de veniturile pentru statul român”.
Sergiu Bazarciuc, COO, cofondator, Simtel Team: „Noi construim centrale electrice fotovoltaice. În 2017-2018, încercam să le explicăm clienților că e foarte bine să-și poată produce local o parte din energia pe care o consumă. Dacă în acei ani noi încercam să-i convingem că e o investiție bună, acum ei deja își gândesc magazinele și depozitele logistice astfel încât să suporte și încărcarea suplimentară adusă de panourile fotovoltaice. Au văzut că pe sistemele pe care le-au construit în 2017-2019 le-a ieșit business planul, și-au produs o parte din energie și au și o predictibilitate a prețului, restul energiei cumpărându-și-l de pe bursă. În prezent, ei deja vin setați să producă local, mai ales că există și componenta ESG pentru ei”.
Tudor Roșca, city manager, Primăria Sectorului 1: „Avem în sector cel mai mare program de responsabilizare energetică la nivel național – 500 de milioane de lei, prin care descentralizăm în totalitate modul în care se fac achizițiile publice. Finanțăm 100% asociațiile de proprietari pentru schimbarea ascensorului, montarea de pompe de căldură, de panouri fotovoltaice pe blocuri etc.”.
Asist. univ. dr. ing. Cristian Gheorghiu, Facultatea de Energetică a Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București: „Perspectivele sunt foarte bune pentru inginerii din domeniul energetic. În procesul de formare, facem tot posibilul să ținem pasul cu dezvoltarea tehnologică. În 2016, salariul mediu în domeniu era 2.500 de lei net; în momentul de față, salariul mediu depășește 5.000 de lei”.
O semnalare în cursul dezbaterii a fost că mediul academic și cel profesional nu sunt consultate la elaborarea ghidurilor pentru acces la programe privind consumul energetic.
Foto: Ambasada Sustenabilității din România
Grafice: Studiul național „Românii și energia zilei de mâine”
