Gazele naturale, resursă și opțiune în tranziția energetică

Date:

Recursul la gaze naturale sub stringența provocărilor economice și geopolitice la zi și, în același timp, cu atenția îndreptată spre un orizont „verde” au dat esența ediției a cincea a Romanian International Gas Conference (RIGC 2022, București, 21-22 septembrie), eveniment anual de referință organizat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), în parteneriat cu Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP), sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei. Tema reuniunii, „Bridge To The Future: From Versailles to Bucharest – Natural gas, the bridge between climate action and energy security”, a oferit cadrul unor dezbateri și analize privind securitatea energetică, aprovizionarea curentă, evoluția climatică.

Actuala criză, oportunitate pentru Europa de a obține
o soluție permanentă de securitate în aprovizionare

Președintele Directoratului FPPG, Franck Neel, a reamintit că „Federația Patronală Petrol și Gaze reprezintă peste 95% din producția internă petrol și gaze naturale, sectorul transportului de petrol și gaze naturale, aprovizionarea cu resurse naturale de gaze, precum și o parte semnificativă a activităților de rafinare, comercializare și distribuție a produse petroliere din România” și a subliniat că „fundamentele energetice se schimbă chiar în fața ochilor noștri. Toate resursele energetice sunt expuse la numeroase volatilități”.

Președintele FPPG a accentuat că „trăim într-un context excepțional, cu evenimente geopolitice ieșite din comun, cu preocupări privind securitatea energetică, dezechilibre între cerere și ofertă, modificări de reglementare și multe alte consecințe economice datorate inflației. Pandemia, războiul din Ucraina și seceta severă au creat furtuna perfectă cu care ne vom confrunta în următoarele luni. Am luat act și susținem propunerea UE din 14 septembrie, de intervenție de urgență care se referă la prețurile ridicate la energie. Considerăm că măsurile excepționale trebuie întotdeauna concepute astfel încât să fie limitate în timp, clar formulate și direcționate, dar să asigure și condiții echitabile, egale și competitive pentru toți participanții de pe piața din UE. Actuala criză este o oportunitate pentru Europa de a obține o soluție permanentă pentru securitatea viitoare a aprovizionării, prin reconsiderarea strategiei de aprovizionare cu energie, prin concentrare aspra potențialului propriu”.

Referitor la România, Franck Neel a apreciat că „are nevoie de importuri de gaze la iarnă și a argumentat: „Producția de gaze și cantitatea din depozite arată că nu este suficient gaz pentru a acoperi cererea în vârf de consum. Sunt îngrijorat că traderii nu sunt stimulați în importul de gaze, pentru că există costuri de achiziție, costuri de transport și nu este economic să imporți gaze, în condițiile din Ordonanța 119, pentru că au fost instituite taxe pentru trading și pentru importul gazelor, iar costurile de achiziție și de transport ale furnizorilor nu sunt recunoscute în tarifele finale. În aceste condiții, nimeni nu va face importuri. Este o mare presiune pe piață și avem nevoie de modificări. Trebuie să ne asigurăm că avem gaze suficiente pentru consumatori”.

România se alătură deciziilor europene
de gestionare a consumului de energie

În mesajul adresat participanților la reuniune, prim-ministrul Nicolae Ciucă a reafirmat că „țara noastră continuă să se alăture deciziilor europene în toate eforturile de gestionare a consumului de energie, de descurajare a tendinței de creștere nejustificată a prețurilor și de diversificare a surselor de energie”.

Premierul a reiterat obiectivul obținerii independenței energetice și al transformării României într-un factor de securitate energetică în regiune: „Noua lege offshore și încurajarea investițiilor în acest sector fac posibilă exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră și, în următorii ani, a celor de mare adâncime din județul Buzău. 2022 este anul în care a început extracția gazelor naturale în platoul continental al Mării Negre. Odată cu concretizarea acestor surse noi, vom reuși să asigurăm, din resurse interne, 90% din necesarul de consum. Acest lucru dovedește capacitatea României de a găsi noi soluții într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina. Am finalizat recent tronsonul de conductă Pojorâta-Vatra Dornei, proiect prin care am creat premisele interconectării sistemului de transport gaze naturale din partea de nord-vest a țării cu cel din partea de nord-est. Acordăm atenție proiectelor de acest timp având în vedere importanța lor pentru comunitățile locale și pentru dezvoltarea rețelei naționale. Finalizarea gazoductului BRUA faza I, aproximativ 500 de kilometri de conductă ce traversează un sfert din teritoriul țării, reprezintă o sursă importantă de energie pentru cetățenii noștri și pentru dezvoltarea economică. În plus, odată cu punerea în funcțiune a BRUA, România se conectează la culoarele regionale de transport și își va putea asigura aprovizionarea din noi surse. Operaționalizarea interconectorului Bulgaria-Grecia, ultima componentă a Coridorului Vertical, transformarea Coridorului Transbalcanic, care poate prelua gaze naturale din zona Mării Caspice și Azerbaidjan, vor crea un plus de siguranță pentru România și întreaga regiune. O atenție deosebită am acordat sprijinului pentru Republica Moldova, care se confruntă cu efecte acute ale crizei energetice. Operaționalizarea gazoductului Onești-Gherăești-Lețcani-Ungheni-Chișinău este un sprijin consistent pentru că oferă posibilitatea Republicii Moldova să preia până la 2,2 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an”.

În ansamblu, a spus prim-ministrul Nicolae Ciucă, „procesul de tranziție energetică trebuie să genereze un sistem energetic robust, modern, bazat pe extinderea și implementarea rapidă a tuturor tehnologiilor disponibile și inovatoare”.

Soluții de sprijin  și pentru economiile vest-europene

În contextul reuniunii de la București, prim-ministrul Nicolae Ciucă a găzduit, la Palatul Victoria, reuniunea ministerială a miniștrilor energiei din regiune. Au participat Virgil Popescu – ministrul energiei, Andrei Spînu – vicepremierul și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Republica Moldova, Kostas Skrekas – ministrul mediului și energiei din Grecia, Parviz Shahbazov – ministrul energiei din Republica Azerbaidjan, Rossen Hristov – ministrul energiei din Bulgaria, Alparslan Bayraktar – adjunctul ministrului energiei și resurselor naturale din Turcia, Mykola Kolisnyk – adjunctul ministrului energiei din Ucraina, Péter Sztáray – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, George Chikovani – director general al JSC Georgian Oil and Gas Corporation, Georgia.Premierul Nicolae Ciucă a reafirmat că „România se numără printre țările europene care dețin resurse importante de gaz și de producere a energiei electrice. Acest format de dialog este găzduit de România pentru a asigura țărilor din regiune necesarul de gaz natural, precum și pentru a genera soluții care să ofere sprijin economiilor puternice din vestul Europei, de al căror bun mers depinde și economia regiunii noastre”.

Este nevoie de gaz natural în piață și România
poate juca un rol foarte important

Pronunțându-se, la rândul său, că „este nevoie de gaz natural în piață și România poate juca un rol în acest sens”, ministrul energiei, Virgil Popescu, a reafirmat că „în această perioadă, cel mai important lucru este cooperarea” și a explicat: „Noi lucrăm de mult timp la aducerea alternativă a altor gaze, în afara gazelor rusești. Pentru a aduce gaze naturale dintr-un anumit stat, pentru a aduce LNG sau a aduce gaze naturale din Azerbaidjan, avem nevoie de acorduri de tranzit. Lucrăm la aceste aspecte. Atunci când vom avea finalizat tranzitul de gaze naturale, prin descărcarea fie în anumite porturi de LNG, fie în Grecia, fie în Turcia, când vom avea acordurile de tranzitare prin Turcia, toate le vom anunța public”.

Referitor la extragerea gazelor din Marea Neagră, Virgil Popescu a spus: „Mă aștept ca decizia finală de investiție a Romgaz si Petrom pentru gazele din Marea Neagră să fie luată cât mai repede, cu anunțuri chiar la la sfârșitul acestui an. Doresc acest lucru pentru că este o situație specială în piață, este nevoie de gaz natural și România poate juca un rol foarte important. Legea offshore este suficient de clară. Acest lucru ar însemna ca producția de gaze să înceapă la sfârșitul lui 2026 – începutul lui 2027, moment în care România va fi independentă din punctul de vedere al aprovizionării cu gaze și va exporta în regiune surplusul”.

Consumul de gaz se va reduce mai rapid în raport cu orizontul 2050

Directorul general adjunct al departamentului pentru energie al Comisiei Europene, Matthew Baldwin, a susținut cerința diversificării surselor de energie, pentru înlăturarea dependenței de gazul rusesc. Concomitent, a apreciat, „față de orizontul inițial, 2050, avem nevoie de ținte noi pentru găsirea unor resurse energetice. Consumul de gaz se va reduce mai rapid”. Ca materializare, Matthew Baldwin a subliniat: „Încercăm să evităm competiția între noi în UE pentru accesul la gaze naturale. Vrem să ne asigurăm că gazul ajunge pe piață în mod obișnuit, nu vrem să intervenim pe piață”.

Pe aceeași linie, François-Régis Mouton, director regional pentru Europa al IOGP, a atras atenția că, în condițiile în care „Europa este încercată din toate punctele de vedere, inclusiv militar, trebuie să arătăm solidaritate și hotărâre. Nu știm cât va dura această situație. Tot ce putem face este să luăm cele mai bune măsuri posibile, să ne diversificăm sursele de energie în general, să profităm de oportunități și să găsim soluții comune. Trebuie să-i protejăm pe consumatorii cei mai vulnerabili, nu doar în iarna ce urmează, ci în general. În acest sens, Marea Neagră are un rol foarte important de jucat pentru a ne diversifica sursele și a ne crește producția internă și pentru a ne consolida autonomia în Europa”.

Europarlamentarul Cristian Bușoi a evidențiat cerința ca „măsurile să fie în favoarea cetățenilor europeni. Toate opțiunile trebuie analizate atât timp cât nu pun în pericol obiectivele noastre climatice și strategice. Trebuie să analizăm sursele interne din UE”. Referitor la România, europarlamentarul a apreciat că „Marea Neagră are multe resurse care ar putea să consolideze securitatea energetică și trebuie să ne concentrăm asupra extracției acestor resurse”.

Axel Ghanimi, senior consultant la Emerton, a formulat observația că, în contextul actual, „România este una dintre țările care au avut o abordare foarte protectoare, în special prin măsurile în ceea ce privește intervențiile pe piața angro și reglementarea marjelor de profit or, Comisia Europeană nu susține intervenția pe piață, cel puțin nu pe piața angro. Totodată, România a introdus o taxă suplimentară pe energie și gaz peste nivelul recomandat de UE, de 33% din profit. Măsurile luate de România s-ar putea să ducă la efecte nedorite pe piață. Plafonarea marjelor angro va afecta capacitatea României de a importa gaze în perioada în care e nevoie cel mai mult, la iarnă. România este singura țară europeană cu măsuri de acest calibre și trebuie urmărite de toți actorii din domeniu, pentru că pot crea distorsiuni ale pieței”.

În opinia lui, Axel Scheuer, șeful echipei de politici climatice a IOGP Europe, „încrederea și stabilitatea jocului sunt esențiale pentru investitori. Sprijinul direct nu înseamnă reducerea prețurilor. Dacă plafonăm prețurile, gazul nu va ajunge acolo unde e nevoie cel mai mult de el. Când guvernul intervine asupra prețurilor, investitorul se retrage. Avem nevoie pe termen lung să se ia decizii bune, ca peste câțiva ani, Europa să fie aprovizionată cu o cantitate suficientă de gaze”.

Eric Stab, președinte-CEO al Engie România: „Problema cu care ne confruntăm, în special prin adoptarea OUG de la 1 septembrie, cu acea marjă de 2%, e că traderii nu mai sunt stimulați să furnizeze gaz în România. Există un risc de aprovizionare dacă nu ne asigurăm că gazul va ajunge în România”.

Volker Raffel, CEO al E.ON România: „Investitorii au nevoie de încredere, stabilitate, predictibilitate. Trebuie să rezolvăm stabilitatea sistemului chiar acum. Producătorii de stat încă nu vând electricitate pentru la anul. Deocamdată, nimeni nu poate încheia contracte de furnizare pentru 2023. Trebuie să găsim o soluție cât de curând”.

Din perspectiva Băncii Naționale a României, a semnalat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație, „șocul prețurilor la energie este și un șoc inflaționist. Ultimele date indică 15,4% rata anuală a inflației. Peste jumătate vine din prețurile la energie. Fără scheme de plafonare, inflația ar fi fost de peste 20%. România are noroc ca e relativ independentă energetic. Altfel se pune problema când 70-80% din energie ți-o produci în țară”.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), și-a afirmat convingerea că sunt posibile intervenții la nivel de Parlament, „pentru a se armoniza reglementările cu prevederile sau regulamentele care urmează să fie adoptate la nivelul Comisie Europene”.

Foto: RIGC, Guvernul României

Articolul precedent
Articolul următor

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate