de Cătălin Popescu,
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
Piața globală a energiei este profund interconectată cu geopolitica. Resursele energetice de tip convențional precum țițeiul, gazele naturale și cărbunele sunt distribuite inegal între regiuni, ceea ce face ca țările să depindă de comerțul internațional și de relațiile politice stabile pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie. Atunci când apar conflicte geopolitice, acestea perturbă lanțurile de aprovizionare, cresc incertitudinea și declanșează volatilitatea prețurilor pe piețele energetice. Aceste perturbații au implicații semnificative pentru sustenabilitatea financiară, atât pentru economiile naționale, cât și pentru companiile care operează în sectorul energetic.
Sustenabilitatea financiară, în acest context, se referă la capacitatea guvernelor, firmelor și sistemelor financiare de a menține o creștere stabilă, de a gestiona riscurile și de a asigura investiții pe termen lung, în ciuda șocurilor externe. Conflictele geopolitice afectează această stabilitate deoarece provoacă deficit de aprovizionare, crescând riscurile de investiții și influențând politicile energetice globale. Conflictele recente din Orientul Mijlociu și Ucraina ilustrează modul în care piețele energetice pot răspunde rapid la tensiunile geopolitice, afectând stabilitatea financiară globală și creșterea economică.
Introducere
Piețele energetice sunt deosebit de sensibile la evenimentele geopolitice, deoarece multe rezerve energetice majore sunt situate în regiuni instabile din punct de vedere politic. Conflictele sau tensiunile politice pot întrerupe producția, transportul sau rutele de export. Instabilitatea politică, războaiele și sancțiunile de tip economic duc adesea la perturbări ale lanțurilor de aprovizionare cu energie, ceea ce provoacă ulterior fluctuații ale prețurilor globale la energie [1].
Evenimentele recente demonstrează clar această relație. Tensiunile și operațiunile militare din Orientul Mijlociu, declanșate în februarie 2026, au perturbat rutele de transport maritim prin puncte strategice de blocare, cum ar fi strâmtoarea Ormuz, un coridor de tranzit cheie pentru comerțul global cu petrol. Aceste evoluții au împins prețurile țițeiului, în aceste săptămâni, la peste 110 USD pe baril și au cauzat o volatilitate semnificativă pe piețele financiare globale.
O evoluție similară legată de creșterea prețului unor resurse energetice convenționale și modificări semnificative pe piețele financiare globale a avut loc odată cu declanșarea operațiunilor militare declanșate de Rusia în Ucraina, în februarie 2022 [2].
Creșterile bruște ale prețurilor la energie au implicații economice mai ample. Creșterea prețurilor la petrol și gaze cresc costurile de producție pentru diverse industrii și cresc cheltuielile de transport și încălzire pentru gospodării [3]. Această presiune inflaționistă poate reduce creșterea economică și poate slăbi sustenabilitatea financiară atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Conform previziunilor economice globale, conflictele în curs pot duce la creșterea prețurilor la mărfuri și la o creștere economică mai lentă la nivel mondial.
Vulnerabilitatea piețelor energetice la riscurile geopolitice subliniază necesitatea unor sisteme financiare care să poată rezista unor astfel de șocuri [4]. Țările care se bazează în mare măsură pe importurile de energie sunt deosebit de expuse volatilității și se pot confrunta cu deficite fiscale sau presiuni asupra datoriilor atunci când prețurile la energie cresc brusc.
Conflictele geopolitice afectează sustenabilitatea financiară prin mai multe canale de transmisie interconectate: prin prețurile energiei, prin intermediul piețelor financiare, prin lanțurile de aprovizionare dar și prin intermediul unor răspunsuri politice și măsuri în plan economic [5].
Efectul concret al conflictelor geopolitice vizează creșterea volatilității prețurilor țițeiului, a gazelor și energiei electrice [6]. Perturbațiile producției sau ale transporturilor pot provoca penurii imediate, forțând creșterea rapidă a prețurilor.
Impactul conflictelor geopolitice asupra piețelor energetice
În ideea evidențierii influențelor generate de conflicte asupra prețurilor existente pe piețele energetice s-a utilizat platforma https://tradingeconomics.com. În acest sens au fost colectate informații relevante privind valorarea țițeiului brent la o lună după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu. Mai jos, sunt incluse două grafice (Fig. 1 a) și 1 b)) care marchează creșterea semnificativă a prețului țițeiului în perioada conflictului declanșat în 28 februarie 2026.
Fig. 1 a) Evoluția prețului țițeiului BRENT în perioada februarie – martie 2026
Fig. 1 b) Evoluția prețului țițeiului BRENT în perioada 13 martie 2026 – 20 martie 2026
Valoarea evidențiată la momentul 20 martie 2026 arată un nivel mult superior ultimilor 3 ani, și anume 112 USD /baril. Un comportament similar pe piețe există și în cazul gazelor naturale. Datele se referă la același eveniment menționat mai sus. Astfel, sunt prezentate alte două grafice care prezintă o evoluție crescătoare evidentă în perioada de după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu (Fig. 2 a) și 2 b)).
Fig. 2 a) Evoluția prețului gazului natural în perioada februarie 2026 – martie 2026
Fig. 2 b) Evoluția prețului gazului natural în perioada 13 martie 2026 – 20 martie 2026
În termeni descriptivi acest conflict a generat o creștere a prețului barilului de țiței cu valori situate între 48% și 58%, respectiv o evoluție crescătoare de la aprox. 73 USD/baril, înaintea de declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, la valori situate între
108 și 116 USD/baril după declanșarea conflictului. În ceea ce privește prețul gazelor naturale acesta a crescut de la aprox. 32-33 euro/ MWh, înaintea declanșării conflictului din Orientul Mijlociu la aprox. 60 euro/MWh, după declanșarea conflictului, adică o creștere procentuală de aprox. 87-88%.
Prin comparație, prețul barilului de țiței a crescut în medie cu 35%-40% după declanșarea conflictului militar de către Rusia în Ucraina (februarie 2022), de la aprox. 98 USD/baril la peste 139 USD/baril, în timp ce prețul gazelor naturale a avut o creștere semnificativ mai mare, de aprox. 280%-350%, de la 75-95 euro/MWh la 267 euro/MWh, în aceeași perioadă. Explicația diferențelor de creștere procentuală accentuată în cazul gazelor naturale are în vedere faptul că Rusia asigura, în perioada dinaintea debutului războiului din Ucraina, aproximativ 40% – 45% din totalul importurilor de gaze naturale ale Uniunii Europene [7].
Rolul țițeiului și gazelor în lume
În anul 2025, țițeiul și gazele au asigurat o mare parte din necesarul total de energie, acoperind peste 55% din consumul mondial de energie primară. De asemenea, tot la nivelul anului 2025, industria petrolului și a gazelor a generat peste 4,2 trilioane USD în venituri globale (din comercializarea benzinei, motorinei, păcurii, kerosenului, gazelor naturale, GPL).
Petrochimia, care transformă țițeiul și gazele naturale în produse finite, contribuie cu aproximativ
5,7 trilioane USD la PIB-ul mondial, susținând peste 120 de milioane de locuri de muncă în industrii conexe (produse plastice și materiale sintetice, îngrășăminte, producția solvenților, industria farmaceutică). Nu în ultimul rând, țițeiul continuă să alimenteze peste 90% din transportul global (prin produsele cunoscute: benzină, motorină, kerosen).
Impactul conflictelor geopolitice asupra sustenabilității financiare
Șocurile prețurilor energiei se traduc adesea în volatilitate pe piețele financiare [4]. Investitorii reacționează rapid la evoluțiile geopolitice prin ajustarea portofoliilor, ceea ce poate duce la scăderi ale pieței bursiere, fluctuații valutare și creșterea randamentelor obligațiunilor. De exemplu, escaladarea tensiunilor geopolitice a declanșat scăderi ale pieței bursiere globale și schimbări către active mai sigure, cum ar fi obligațiunile guvernamentale.
Pe de altă parte, lanțurile de aprovizionare cu țiței și gaze sunt globale și complexe. Conflictele pot întrerupe atât conductele de transport și aprovizionare, cât și rutele de transport maritim sau terminalele de export. Aceste perturbații cresc costurile logistice și creează incertitudine pentru firmele care se bazează pe aprovizionare stabilă cu resurse energetice de tip fosil.
Guvernele reacționează adesea la crizele energetice geopolitice cu măsuri politice precum sancțiuni, subvenții, eliberări de rezerve strategice sau plafonări ale prețurilor la energie. Deși aceste măsuri vizează protejarea consumatorilor și menținerea securității energetice, ele pot, de asemenea, distorsiona piețele și influența sustenabilitatea financiară pe termen lung.
Având în vedere toate aceste aspecte se poate deduce că impactul conflictelor geopolitice nu se limitează la sectorul energetic, ci se răspândește în întregul sistem financiar global [3].
În mod concret, sustenabilitatea financiară în context geopolitic presupune acțiuni și măsuri care conduc la: capacitatea sistemelor economice de a absorbi șocurile de orice natură; capacitatea de gestionare a riscurilor de orice fel; volatilitate scăzută a piețelor financiare și bursiere.
Analiza impactului conflictelor geopolitice asupra sustenabilității financiare
Se pune firesc întrebarea cum se poate analiza mai cuprinzător impactul conflictelor geopolitice asupra sustenabilității financiare.
Abordarea de față propune o structură ce combină indicatori economici și financiari reprezentativi temei analizate: indicatori pentru piața energetică (prețul țițeiului Brent, prețul gazelor naturale, indicele global al energiei), indici bursieri pentru piețele financiare (S&P 500 – pentru piața SUA, Stoxx Europe 600 – pentru piața europeană, MSCI World Index – pentru piața globală), și respectiv, indicatori de risc (Geopolitical Risk Index – GPR [8], Volatility Index – VIX).
Prima categorie de indicatori a fost menționată și analizată deja la secțiunea: Impactul conflictelor geopolitice asupra piețelor energetice.
În figura 3 este prezentată evoluția indicelui bursier S&P 500 în perioada februarie 2026 – martie 2026.
Fig. 3 Evoluția indicelui bursier S&P 500 în perioada februarie 2026 – martie 2026
S&P 500 (Standard & Poor’s 500) este unul dintre cei mai urmăriți indici bursieri din lume, care se referă la performanța a 500 dintre cele mai mari companii publice americane listate la bursele NYSE sau NASDAQ.
Observația majoră legată de evoluția S&P 500 este că odată cu declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu valoarea sa a scăzut permanent ajungând la un minim de 6506,48 în data de 20 martie 2026, cea mai mică valoarea înregistrată de la începutul războiului din Orientul Mijlociu și până astăzi. Reducerea procentuală a indicelui bursier S&P 500 este de aprox. 5% în mai puțin de 30 de zile. Concret, scăderea valorii indicelui bursier indică o reducere a valorii companiilor listate și o scădere a încrederii investitorilor, semnalând posibile tensiuni sau încetiniri în economie.
Mai apoi, în figura 4 este prezentată evoluția indicelui bursier STOXX Europe 600 pentru aceeași perioadă, februarie 2026 – martie 2026.
Fig. 4 Evoluția indicelui bursier STOXX Europe 600 în perioada februarie 2026 – martie 2026
STOXX Europe 600 (cunoscut și sub numele de STOXX 600) este un indice bursier de referință (benchmark) care urmărește performanța a 600 dintre cele mai mari companii din 17 țări europene. Observația majoră legată de evoluția STOXX Europe 600 este că odată cu declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu valoarea sa a scăzut permanent ajungând la un minim de 573,28 în data de 20 martie 2026, adică o scădere de aproape 9% în mai puțin de 30 de zile. Interpretarea scăderii valorii indicelui bursier STOXX Europe 600 indică o posibilă pierdere de valoare în acțiunile firmelor europene, o potențială creșterii a aversiunii la risc dar și o plauzibilă reevaluare a perspectivelor economice în cazul companiilor importante din Europa [9,10].
În privința indicatorilor de risc, a fost ales indicele financiar oficial intitulat Volatility Index. În figura 5 se prezintă evoluția valorii indicelui volatilității pentru perioada februarie 2026 – martie 2026.
Fig. 5 Evoluția indicelui financiar VIX în perioada februarie 2026 – martie 2026
Indicele de volatilitate sau „indicatorul fricii”, notat VIX, exprimă nivelele de volatilitate ale piețelor financiare. Valoarea înregistrată în data de 20 martie pentru VIX a fost 26,78. Interpretarea acestei valori indică o turbulență sporită pe piață și o creștere a incertitudinii.
Concluzii
Conflictele geopolitice influențează puternic economia globală, crescând volatilitatea prețurilor la energie și afectând inflația și performanța economică.
Piețele bursiere reacționează rapid la tensiuni, iar investitorii își mută capitalul spre active sigure, ceea ce poate reduce nivelul investițiilor și poate crește instabilitatea.
Economiile dependente de importuri energetice sunt mai vulnerabile, fiind necesară diversificarea surselor de energie și politici de securitate energetică.
Sustenabilitatea financiară necesită politici prudente, gestionarea eficientă a riscurilor și strategii adaptative, iar cercetările viitoare ar trebui să aprofundeze legătura dintre geopolitică, finanțe și tranziția energetică.
Funcționarea corespunzătoare a piețelor energetice în contextul conflictelor geopolitice și în spiritul sustenabilității financiare impune adoptarea unor măsuri și acțiuni majore, cum ar fi: necesitatea diversificării surselor de aprovizionare, investiții în energie regenerabilă, cooperare internațională, construirea de strategii de adaptare și politici economice sustenabile.
Referințe
[1] Caro, V. & Espinosa, J. C. (2026). Geopolitical Risk and Financial Markets: Emerging Trends, Research Gaps, and Implications for International Trade. In B. Christiansen & J. Branch (Eds.), Impacts of Geoeconomics and Geopolitics on International Business (pp. 43-78). IGI Global Scientific Publishing. https://doi.org/10.4018/979-8-3373-1265-1.ch002
[2] Zhang, Q., Hu, Y., Jiao, J. et al. (2024).The impact of Russia–Ukraine war on crude oil prices: an EMC framework. Humanit Soc Sci Commun 11, 8. https://doi.org/10.1057/s41599-023-02526-9
[3] Abbritti, M., Equiza-Goñi, J., de Gracia, F.P. et al. (2020). The effect of oil price shocks on economic activity: a local projections approach. J Econ Finan 44, 708–723 https://doi.org/10.1007/s12197-020-09512-w
[4] Monge, M., Romero Rojo, M.F., Luis Alberiko Gil-Alana, L.A. (2023). The impact of geopolitical risk on the behavior of oil prices and freight rates, Energy, Volume 269, 126779, https://doi.org/10.1016/j.energy.2023.126779
[5] Shen, Y., Gu, Z., Abeysinghe, T., Shi, X. (2025). Revisiting the impact of oil price shocks on macroeconomic performance: An international perspective, Economic Modelling, Volume 144, 2025, 106964, https://doi.org/10.1016/j.econmod.2024.106964
[6] Dong, M., Chang, C. P., Gong, Q., Chu, Y., 2019. Revisiting global economic activity and crude oil prices: A wavelet analysis, Economic Modelling, vol. 78(C), 134-149. https://doi.org/10.1016/j.econmod.2018.08.012
[7] Zhang, Q, Yang, K., Hu, Y., Jiao, J., Wang, S. (2023). Unveiling the impact of geopolitical conflict on oil prices: A case study of the Russia-Ukraine War and its channels, Energy Economics, Volume 126, 106956, https://doi.org/10.1016/j.eneco.2023.106956
[8] Caldara, D., Iacoviello, M., (2022). Measuring Geopolitical Risk. American Economic Review 112 (4): 1194–1225. https://www.aeaweb.org/articles?id=10.1257/aer.20191823
[9] Figueiredo, R., Soliman, M., Al-Alawi, A. N., & Sousa, M. J. (2022). The Impacts of Geopolitical Risks on the Energy Sector: Micro-Level Operative Analysis in the European Union. Economies, 10(12), 299. https://doi.org/10.3390/economies10120299
[10]Lahoucine, A., Said, R., & Hicham, O. (2025). Sustainable Energy and Financial Stability in European OECD Countries: An Analysis Based on GMM Dynamic Panel Estimation. Sustainability, 17(22), 10032. https://doi.org/10.3390/su172210032
