„Risipa de energie este o problemă extrem de gravă”

Date:

Într-o țară ce suferă în mod congenital de risipă și ineficiență, nefiind obișnuiți să gândim în termeni de optimizare, România Eficientă, cel mai mare program național privat pentru eficiență energetică, își propune să schimbe mentalități, să producă un mindset orientat spre eficientizare. Combaterea risipei de energie a devenit și mai importantă în contextul noului Pact Climatic European, ce va fi mai dur resimțit de statele est-europene, spune profesorul Radu Dudău, coordonatorul proiectului România Eficientă, într-un interviu acordat revistei „Economistul” și EM360.

Pe ce parte a marelui joc energetic la nivel european sau regional își planifică și acționează România să fie?
România se află, pe de o parte, într-un moment critic pentru propria dezvoltare în ceea ce privește sectorul energetic și, pe de altă parte, prinsă într-o evidentă schimbare de paradigmă la nivel european legată de politicile energetice. Dacă e să încep cu a doua parte, vedem dinspre Bruxelles o transformare amplă și profundă, care ține de Pactul Climatic din cadrul European Green Deal – un program extrem de ambițios, care vizează diminuarea completă, până la net zero, a emisiilor de carbon în UE până în 2050. Nu sunt sigur că mulți decidenți din România și poate și din alte state membre își dau seama cât de bogată în implicații este o astfel de decizie. Ea presupune o transformare profundă în toate statele membre, care va fi, probabil, mai dur resimțită în țările est-europene, ce au încă o structură a sistemelor energetice proprie anilor 1970, orientată predominant pe producția și consumul de combustibili fosili.

Energy Policy Group (EPG) a lansat de câteva luni un program privat în premieră pentru România și probabil cel mai mare din regiune pentru eficiență energetică. Se numește România Eficientă. Unde putem poziționa acest program, dacă ne gândim la ce ar trebui să facă România de aici înainte?
Voi începe cu întrebarea anterioară: unde se situează acum România? În ultima perioadă, s-a manifestat îngrijorător un deficit de capacitate de producere a energiei electrice în România, care ne-a dus aproape în situații de criză. Am fost de două ori, în 2019, la marginea
blac-out-ului. Apoi, suntem aproape – dacă nu ne trezim acum, în ceasul al 12-lea – de a rata marele proiect strategic al gazelor naturale din Marea Neagră.

Cât de pregătită este România să devină eficientă energetic, ținând cont și de toate celelalte probleme și provocări?
Risipa de energie este o problemă extrem de gravă. A interveni asupra acestei probleme înseamnă o modalitate de a economisi bani și, în același timp, o modalitate de a răspunde problemelor precum deficitul de capacitate de generare și dependența crescândă de importuri de energie.
Eficiența energetică este un adevărat front de lucru pentru noi, în România, prin care ne putem îmbunătăți situația energetică internă, reducând pierderile ce au loc mai cu seamă în sectorul clădirilor. Asta mă aduce direct la obiectul programului România Eficientă (RoEf), care este dedicat creșterii eficienței energetice în sectorul clădirilor. Este un proiect multianual, sponsorizat de compania OMV Petrom, în care EPG are parteneri instituționali de calibru.
EPG împreună cu INSCOP Research au făcut un studiu ale cărui rezultate par mai mult decât încurajatoare: 85% dintre români sunt conștienți că problema schimbărilor climatice este reală. Vorbesc despre risipa de energie pe care o acceptă și o recunosc, sunt de acord cu o scumpire a energiei, dacă aceasta ar duce la un consum mai responsabil și la protecția mediului. Din punctul de vedere al mentalității, lucrurile par să stea bine.
Rămâne un fapt că reducerea costului cu energia este considerentul primordial pentru adoptarea măsurilor de eficiență energetică. Românul, ca orice individ rațional, dorește să reducă costurile, iar economiile astfel obținute amortizează investiția realizată și aduc și alte beneficii legate de calitatea locuirii. Dar studiul a mai evidențiat un element remarcabil: oamenii de rând înțeleg, de exemplu, că risipa inutilă de energie generează poluare și că această poluare este vinovată de schimbările climatice, pe care ei le resimt prin evidentele modificări meteorologice. Și mulți se arată dispuși să-și asume un anumit cost pentru asta.

Se vorbește mult despre Greta Thunberg. Despre această problemă a mediului înconjurător discutăm și datorită ei, chiar dacă mulți o consideră de un extremism feroce, care poate dăuna cauzei. Unde se termină activismul constructiv, ceea ce face și România Eficientă, și cum putem recunoaște punctul unde începe un extremism dăunător?
În metropolele lumii, în centre de decizie cum este cel de la Bruxelles, există o percepție mult mai acută de urgență climatică. De altfel, Parlamentul European a votat de curând o stare de urgență climatică. Devine tot mai evident că există o tendință accelerată de încălzire globală, de care, pe bună dreptate, sunt mai îngrijorați tinerii de astăzi.
Despre Greta Thunberg, doar câteva cuvinte: eu am o mult mai mare simpatie și susținere pentru inițiativele și acțiunile sale decât majoritatea concetățenilor mei care se exprimă în presă. Iritarea și frustrarea pe care le produce la noi – dar nu numai – ține și de un anumit paternalism: nu ne pică bine să ne facă morală copiii noștri. Dar Greta nu face decât să afirme, cu vehemență, ce-i drept, concluzii clare și simple din rapoarte științifice. Tonul ei deranjează pe mulți, la fel și încruntarea sa, dar ar trebui să privim cu mai multă bunăvoință și înțelegere acțiunea lipsită de compromis a acestei adolescente.

Întorcându-ne la proiectul România Eficientă, care este ținta?
Educare, informare și conștiință publică. Considerăm că e foarte important, mai ales într-o țară care suferă în mod congenital de risipă și ineficiență în aproape orice face – noi pur și simplu nu suntem obișnuiți să gândim în termeni de eficientizare, optimizare – să generăm acest mindset, să îi facem pe oameni să se gândească la ineficiență și la efectele ei.

Poate fi proiectul acesta privat un declanșator de program național public?
Acesta este, într-adevăr, unul dintre obiectivele noastre principale. În proiectul RoEf vom renova școli publice în cinci localități din România, selectate după o metodologie științifică, obiectivă (am ținut cont de diversitate geografică, climatică, nivel de venit și stabilitatea populației școlare), în comunități în care este cu adevărat nevoie de așa ceva. Vrem să facem renovare aprofundată a școlilor, adică lucrări care să ducă la economii de cel puțin 60% în consumul de energie, precum și la o îmbunătățire radicală a condițiilor pentru elevi și profesori. Vrem ca aceste clădiri să capete un rol demonstrativ, să fie vizibile și să servească drept un model accesibil de bune practici. Vom avea grijă ca atât publicul, cât și decidenții să vadă că se poate și să explicăm cum se cuvine aceste beneficii. Aici vom concentra o mare parte din energia și timpul nostru în 2020.

2020 este „ultimul tren” pentru Marea Neagră


„An Eye on 2020”, o infografie făcută de S&P Global Platts, spune care sunt evenimentele ce vor produce mișcări semnificative în piața europeană și trebuie luate în considerare. În luna iunie, importantă pentru întreaga piață de energie este decizia cu privire la zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră. Ce credeți că se va întâmpla în 2020 cu offshore-ul românesc?
Sunt de acord cu ideea că 2020 va fi decisiv pentru dezvoltarea de zăcăminte de gaze în apele adânci ale Mării Negre. Avem o fereastră limitată de oportunitate în a dezvolta zăcăminte de anvergură de gaze naturale și a finanța proiecte de infrastructură gazieră, o fereastră care se va închide în următorii ani. Cred, ca și Platts, că 2020 este, poate, ultimul tren pentru gazele din Marea Neagră. Altfel spus, este „acum sau niciodată”.
Și cu atât mai mult legătura cu o Românie mai eficientă. Gazul natural ne permite să facem această tranziție către un viitor mai curat.
Pentru o țară ca România, care încă depinde semnificativ de cărbune, este de neimaginat să facem ieșirea din utilizarea cărbunelui fără a substitui cu gaze naturale.

Deci este un mijloc pentru dezvoltarea țării.
Energia, în diferitele ei forme, trebuie să ajungă la consumatorul final la cel mai mic preț și în condițiile cele mai bune de calitate. Esențial este să producem energie în mod competitiv și sustenabil și să o tranzacționăm generând bunăstare economică. Dar, insist, trebuie să vorbim de o energie cât mai sustenabilă și, de asemenea, de justa și eficienta protecție a consumatorului vulnerabil de energie. Avem 15-20% dintre români care, în mod clar, sunt consumatori vulnerabili. Dar noi, românii, nici nu știm încă cine sunt și câți sunt consumatori vulnerabili, care este necesarul de ajutor pentru ei și nici nu avem o categorie bugetară dedicată lor. Acestea sunt chestiuni care trebuie rezolvate urgent.
Aș vrea totuși, în încheiere, să subliniez că investiția în eficientizarea energetică a locuinței aduce beneficii tangibile și aproape imediate, chiar dacă economiile de energie nu acoperă decât în timp, în ani de zile uneori, costul inițial: beneficiile de confort al locuirii, de condiții de sănătate și de bunăstare sunt imense. RoEfi își propune să ofere aceste beneficii elevilor și profesorilor din școlile care vor fi renovate. În sine, acesta este un mare câștig.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...