_________________
de Radu Magdin,
CEO Smartlink Comunication
2024 va fi unul care va sta sub semnul alegerilor, un an în care se vor întâmpla lucruri câte nu se întâmplă de obicei în decenii. Pare poate exagerat să spui acest lucru la final de 2023, după ce în ultimii ani am avut de-a face cu pandemia de COVID-19, cu războaiele din Ucraina și din Gaza, cu tensiuni între marile puteri și cu transformări economice majore. Totuși, 2024 are toate ingredientele politice, economice și sociale pentru a fi unul dintre acei ani care contează, unul dintre acei ani de care ne vom aminti (de bine sau de rău, rămâne de văzut).
vă propun să analizăm pe scurt cinci teme care ne vor consuma foarte multă energie în anul următor.
1. Alegeri în România: ambiție vs. mediocritate
În România, suntem la finalul unui ciclu politic și, important simbolic, prezidențial. După cum știm din participarea la vot, românii sunt foarte interesați în legătură cu cine le va fi președinte. Totuși, alegerile din 2024 sunt despre mai mult de atât. Avem nu doar alegerile prezidențiale (cu două tururi), dar și alegeri europene, locale și parlamentare. Întrebarea este cum folosim noi aceste alegeri pentru a ieși mai puternici în urma lor, nu mai slăbiți.
Sunt aici două subiecte care ar trebui să ne preocupe. În primul rând, avansul curentelor populiste sau extremiste devine o îngrijorate tot mai serioasă. Vedem politicieni care contestă prezența noastră în UE și NATO, cred că toată lumea vrea să profite de noi și ne propun un naționalism tâmp. Dă foarte mult de gândit violența de limbaj din discursul nostru public și politic. În contextul unei polarizări în creștere, miza devine cum să prevenim ca faliile create de competiția electorală să nu fie folosite, inclusiv de actori statali care nu vor binele României, pentru a crea tensiuni pe termen lung. Marile coaliții și performanța la guvernare dau peste tot apă la moară celor care se definesc în antiteză cu politica mainstream, dar vom avea nevoie de foarte multă înțelepciune, individual și colectiv, pentru a face din politică mai mult decât un proiect exclusiv vindicativ.
În al doilea rând, alegerile pot fi, într-un caz fericit, despre o ambiție regăsită pentru România. Sentimentul unei băltiri la vârf, a unei opțiuni pentru a nu face pentru a nu deranja s-a instalat foarte acut. Schimbarea de gardă de la Cotroceni ar putea să fie mult mai mult decât o nouă figură în prim-planul politicii noastre; ar putea fi momentul în care scăpăm de complexe și afirmăm ceea ce ne dorim să fim și cum ajungem acolo. Este nevoie ca de aer de o poveste pozitivă despre și pentru România, iar alegerile pot aduce uneori acest lucru, cu mențiunea că imaginea și substanța trebuie și ele aliniate.
2. Alegeri cheie în SUA și în Europa
Politicienii au tendința de a vorbi despre fiecare alegere ca fiind una capitală pentru o generație și pentru o țară. Este aici un truc clasic de a mobiliza publicul, de a-i crea impresia că face ceva important, ceva care merită – votează. Așa cum arată acum lucrurile, 2024 chiar va fi un an major din punct de vedere electoral. Alegerile din SUA sunt la fel de urmărite în interiorul și exteriorul granițelor americane. Nu puțini sunt aceia care leagă soarta războiului din Ucraina de cine va ajunge la Casa Albă după votul din noiembrie. Ordinea globală liberală este și ea testată. Cel puțin două viziuni despre America se afirmă în ultimii ani, polarizarea este tot mai mare, iar rolul SUA în politica internațională este mai important, dar și mai contestat ca niciodată.
Alegerile europene vor fi deosebit de relevante pentru configurarea viitorului continentului, existând riscul ca populiștii să obțină o reprezentare parlamentară semnificativă, generând provocări pentru avansul proiectului european. Într-un context în care se discută despre reforma UE și extindere Uniunii, Europa își propune să investească mai mult în securitatea sa, să gestioneze migrația și să devină un actor geopolitic influent, deși încă lipsește o proiecție clară despre cum se va întâmpla acest lucru. Pericolul constă în faptul că, chiar dacă populiștii nu câștigă, vocea lor puternică poate deraia proiectele majore ale UE și poate contribui la creșterea distanței dintre elitele politice și societate.
3. A trăi cu războiul sau dincolo de el
A trăi cu războiul sau dincolo de el reprezintă o realitate tot mai evidentă în viețile noastre. După o perioadă în care războaiele erau considerate anomalii, ele devin acum prezențe cotidiene ale meniului nostru mediatic, iar discuțiile despre conflicte „calde” și rivalități între marile puteri transformate în război devin tot mai frecvente. Incertitudinea privind durata războiului din Ucraina și eforturile liderilor autoritari de a stopa unitatea Vestului și sprijinul pentru Ucraina adaugă și mai multă anxietate. Chiar și în România, în jurul de unul din cinci români se teme de extinderea războiului din țara vecină către noi. Cu publicul distras de grijile zilnice și lideri care au dificultăți în a justifica mizele strategice, este evident că trăim într-un moment critic în care trebuie să gestionăm eficient amenințările la adresa păcii, într-un context în care economia nu mai este soluția universală, iar securitatea devine moneda cheie în noua eră în care intrăm. Trebuie să continuăm să visăm și să contribuim la pace, pregătindu-ne în același timp pentru ce poate fi mai rău. Better safe than sorry, cum spun prietenii noștri americani.
4. O criză economică mai mult sau mai puțin așteptată
O criză economică mai mult sau mai puțin așteptată se profilează în 2024, cu situația economică globală oferind puține motive de relaxare. Consecințele negative ale pandemiei și ale războiului din Ucraina continuă să afecteze economia mondială. Cu atâția lideri majori animați de pretenții imperiale și lipsiți de orice fel de respect pentru viața oamenilor, comerțul global sau regional nu mai aduce pacea. Inflația persistă, iar sfârșitul erei banilor ieftini pune presiune asupra țărilor și cetățenilor prin creșterea creditelor. Zona euro se așteaptă să între în recesiune în trimestrul al patrulea din 2023, iar dependența energetică de Rusia, acum în sfârșit depășită (deși nu total), a arătat cât de greșit este să ai baze atât de fragile pentru competitivitate economică. În acest context de inegalități în creștere, gestionarea efectelor unei încetiniri economice devine crucială, iar întrebarea „cine va plăti factura” se pune în mod urgent. În România, paralelele cu criza din 2008-2009 și așteptările unei aterizări forțate în 2025 ridică probleme legate de deficit, datorie, revendicările sociale și rezultatele în declin ale testelor PISA. Anul 2024 necesită pregătire pentru o eventuală furtună economică și atenție la modul în care gestionăm alegerile și guvernarea pentru a nu ne face singuri viața mai grea.
5. Inteligența artificială – pentru cine și pentru ce?
Inteligența artificială (IA) devine un subiect central în discuțiile anului 2024, generând speranțe și temeri în același timp. Într-o eră a creativității, limitele inteligenței umane sunt testate, iar progresele rapide ale IA au consecințe sociale insuficient explorate. De la teama de a pierde locurile de muncă la asigurările că nimic nu se va schimba, vedem o schimbare fundamentală în producția cunoașterii, iar o nouă economie capătă contur sub ochii noștri. Succesul în această revoluție tehnologică depinde de abilitatea de a profita de noile tehnologii. În contextul în care România se confruntă cu investiții iresponsabil de mici în cercetare și doar 28% din populație are competențe digitale de bază, participarea activă în această revoluție devine o provocare. IA va continua să ne încânte, să ne surprindă și să ne sperie deopotrivă în 2024. Ce bine ar fi să nu rămânem doar spectatori la această revoluție care capătă putere cu fiecare zi!
