Carlos Lopes
profesor la Universitatea din Cape Town
Fondul Monetar InternaČional prevede cÄ pandemia de COVID-19 ar putea da Africa SubsaharianÄ cu un deceniu ĂŽn urmÄ ĂŽn ceea ce priveČte PIB-ul pe cap de locuitor, ceea ce ĂŽnseamnÄ cÄ a pregÄti o recuperare puternicÄ ĂŽn urma crizei va fi de maximÄ importanČÄ. ĂnsÄ liderii africani trebuie sÄ aleagÄ cu grijÄ dintre toate opČiunile legislative disponibile. DacÄ investiČiile fÄcute acum pregÄtesc terenul pentru viitoare crize de mediu Či economice, atunci regiunea se va reĂŽntoarce la punctul de plecare.
Sectorul energetic al Africii se aflÄ ĂŽn centrul acestui calcul strategic. Energia curatÄ, modernÄ, ar putea alimenta creČterea economicÄ a regiunii Či accelera expansiunea electricitÄČii ĂŽn zonele rurale, deoarece sursele de energie regenerabilÄ au devenit deja competitive cu combustibilii fosili din punctul de vedere al costurilor. Ăn ultimul deceniu, costul celulelor solare fotovoltaice Či al instalaČiilor eoliene de uscat a scÄzut cu 81% Či respectiv 46%. Ăn contextul african, energia provenitÄ de la noile instalaČii regenerabile este deja mai puČin costisitoare chiar Či decât energia provenind din cÄrbuni. Iar trecerea la sursele de energie regenerabilÄ ar permite ČÄrilor africane ce sunt ĂŽn prezent dependente de combustibilii fosili importaČi sÄ atingÄ o mai mare independenČÄ energeticÄ.
Sursele de energie regenerabilÄ reprezintÄ deja sursa de locuri de muncÄ având cea mai mare creČtere ĂŽn mai multe ČÄri africane. O instalaČie solarÄ cu concentrare recent construitÄ ĂŽn Maroc a creat peste 1.600 de locuri de muncÄ pe an ĂŽn timpul construcČiei, iar acum este de aČteptat ca aceasta sÄ menČinÄ aproximativ 200 de angajaČi ĂŽn primii sÄi 25 de ani de funcČionare â fÄrÄ a menČiona sutele de locuri de muncÄ suplimentare ce vor fi susČinute ĂŽn mod indirect.
Formele alternative de energie regenerabilÄ pot, de asemenea, sprijini sistemul public de sÄnÄtate. Ăn Kenya, unde doar 19% dintre facilitÄČile de sÄnÄtate au o sursÄ de energie stabilÄ, clinicile din mediul rural ĂŽČi ĂŽmbunÄtÄČesc capacitatea instalând panouri solare. Investind mai mult ĂŽn astfel de soluČii practice, se vor obČine beneficii atât ĂŽn mijlocul crizei COVID-19, cât Či ĂŽn deceniile urmÄtoare.
Pe de altÄ parte, investiČiile energetice greČit alocate pot destabiliza Či mai mult economiile regiunii Či exacerba problemele domeniului sanitar. La nivel global, 42% dintre centralele electrice pe bazÄ de cÄrbune pierd bani, iar colapsul preČului petrolului din acest an a subliniat pericolul pe care ĂŽl presupune bazarea creČterii economice pe venituri din combustibili fosili. Ăn Africa SubsaharianÄ, ČÄrile exportatoare de petrol ar putea pierde venituri ĂŽn valoare de pânÄ la 65 de miliarde de dolari ĂŽn acest an.
Utilizarea combustibililor fosili poate cauza Či probleme de sÄnÄtate, ĂŽn special din cauza poluÄrii aerului, care ĂŽn Africa a crescut cu 36% din 1990. Conform unui studiu din 2013, se estimeazÄ cÄ poluarea aerului a omorât 250.000 de oameni de pe continent doar ĂŽn acel an. Iar cercetÄri mult mai recente sugereazÄ cÄ slaba calitate a aerului face oamenii mult mai susceptibili la infecČii respiratorii precum COVID-19.
SÄnÄtatea publicÄ, de mediu Či economicÄ sunt, aČadar, probleme interconectate, ceea ce ĂŽnseamnÄ cÄ ČÄrile Africane vor trebui sÄ ĂŽČi consolideze rezistenČa ĂŽn toate sectoarele â nu doar ĂŽn cel energetic. Ăn majoritatea cazurilor, acest lucru poate fi obČinut prin lucrul cu natura Či investirea ĂŽntr-o infrastructurÄ verde. De exemplu, refacerea zonelor naturale degradate poate susČine ecosistemele, ĂŽmbunÄtÄČi mijloacele de trai ĂŽn mediul rural, Či consolida securitatea ĂŽn sectorul alimentar, chestiune care a cÄpÄtat maximÄ importanČÄ acum cÄ activitatea fermierilor africani este ĂŽngreunatÄ de trei factori: COVID-19, invaziile de lÄcuste Či schimbarea climaticÄ.
InvestiČiile pentru ĂŽmbunÄtÄČirea sÄnÄtÄČii zonelor rurale ar pune fundaČia pentru abordarea tuturor riscurilor convergente. Conform anumitor estimÄri, fiecare dolar investit ĂŽn restaurarea terenurilor poate genera beneficii de pânÄ la 30 de dolari. La nivel global, dezvoltarea unor sisteme durabile alimentare Či de utilizare a terenurilor reprezintÄ o oportunitate de afaceri ĂŽn valoare de pânÄ la 2,3 trilioane de dolari Či ar putea crea
70 de milioane de locuri de muncÄ pânÄ ĂŽn 2030.
Recunoscând acest potenČial, fermierii din Niger au restaurat ĂŽn jur de 5 milioane de hectare de teren de la ĂŽnceputul anilor 1990. ĂnsÄ imaginaČi-vÄ ce beneficii ar putea aduce investiČiile ĂŽn soluČii verzi implementate la o scarÄ mult mai mare ĂŽn Africa, unde atât de mulČi tineri din zonele rurale se chinuie sÄ gÄseascÄ oportunitÄČi.
BineĂŽnČeles, strategiile de recuperare verde necesitÄ o investiČie iniČialÄ, care ridicÄ problema finanČÄrii unor avansuri mari Či a cheltuielilor de capital. DeČi se cheltuie peste 10 trilioane de dolari pentru a diminua lovitura datÄ de COVID-19, o mare parte din bani a fost alocatÄ economiilor importante ale lumii. ĂnsÄ atunci când vine vorba de obČinerea unei recuperÄri depline Či de duratÄ, sorČile noastre, ale tuturor, sunt legate. Economiile avansate trebuie sÄ recunoascÄ faptul cÄ este interesul lor sÄ arate solidaritate faČÄ de Africa.
DeČi G20 a fost de acord sÄ suspende rambursarea datoriilor pentru ČÄrile ĂŽn curs de dezvoltare pânÄ la sfârČitul anului, acest lucru nu va fi suficient. ČÄrile africane vor avea nevoie de cel puČin doi ani de rÄgaz doar pentru a putea corecta efectele de duratÄ ale pandemiei. OrganizaČiile multilaterale ar trebui sÄ exploreze forme suplimentare de suport, cum ar fi un fond de protecČie socialÄ pentru lumea ĂŽn dezvoltare.
Ăntre timp, desfiinČarea subvenČiilor pentru combustibilii fosili â sursÄ de deČeuri ĂŽn valoare de peste 400 de miliarde de dolari anual â ar permite guvernelor naČionale din Africa Či alte locuri sÄ elibereze resurse publice pentru lupta ĂŽmpotriva pandemiei Či investiČii ĂŽntr-o recuperare verde. Iar cu preČurile petrolului atât de reduse, riscurile politice obiČnuite ale unei astfel de iniČiative sunt minime. Profitând de oportunitate, Nigeria a anunČat recent cÄ va pune capÄt costisitoarei sale subvenČii pentru benzinÄ; iar câteva alte ČÄri producÄtoare de combustibili fosili cautÄ sÄ ĂŽČi diversifice economiile departe de dependenČa de hidrocarburi.
Ca Či politicÄ complementarÄ, programele de stabilire a preČurilor carbonului ar putea genera chiar Či mai multe venituri. 79 de ČÄri sau guverne subnaČionale deja au, sau vor avea curând, sisteme de stabilire a preČurilor carbonului. Acoperind peste 20% din emisiile globale, aceste scheme au generat venituri ĂŽn valoare de 45 miliarde de dolari doar ĂŽn 2019. PreČul carbonului nu trebuie sÄ fie neapÄrat regresiv. Ăn Africa de Sud, Či ĂŽntr-un numÄr tot mai mare de alte ČÄri, sistemul este gândit ĂŽn mod explicit sÄ aducÄ beneficii celor sÄraci.
Ănainte de apariČia pandemiei, 2020 se presupunea a fi un an ĂŽn care comunitatea internaČionalÄ sÄ ia mÄsuri concertate pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de serÄ Či protejarea biodiversitÄČii. Acum, aceste probleme s-au dovedit a fi mai importante ca oricând. Ăn baza acordului climatic de la Paris din 2015, toate guvernele semnatare s-au angajat sÄ ĂŽČi consolideze planurile de reducere a emisiilor la fiecare cinci ani, iar dintre cele 105 ČÄri care au fÄcut asta ĂŽn mod public pentru termenul limitÄ 2020,
44 dintre ele sunt din Africa. Acesta este un semn promiČÄtor. Un numÄr tot mai mare de cercetÄtori aratÄ cÄ investiČiile Či infrastructurile orientate pe climÄ ĂŽmbunÄtÄČesc, de asemenea, vieČile Či mijloacele de trai.
De exemplu, AgenČia InternaČionalÄ pentru Energie a lansat recent un plan de recuperare durabilÄ dupÄ COVID-19, care ar putea stimula creČterea economicÄ globalÄ anualÄ cu 1,1%, salvând sau creând, ĂŽn acelaČi timp, 9 milioane de locuri de muncÄ anual. IEA a descoperit cÄ 1 milion de dolari investit ĂŽn eficienČÄ energeticÄ, transport urban curat, sau fotovoltaice solare poate crea de douÄ ori mai multe locuri de muncÄ decât 1 milion de dolari investit ĂŽn energie pe bazÄ de cÄrbuni sau gaz. Iar o cercetare publicatÄ de Comisia GlobalÄ pentru Economie Či ClimÄ aratÄ cÄ investiČiile verzi ĂŽndrÄzneČe efectuate acum ar putea genera 65 de milioane de noi locuri de muncÄ pânÄ ĂŽn 2030, cu câČtiguri care se acumuleazÄ imediat.
Este evident cÄ orice plan de recuperare postpandemie viabil trebuie sÄ fie Či un plan climatic. ĂnsÄ pentru a transforma astfel de planuri ĂŽn acČiuni reale, vom avea nevoie de o cooperare reĂŽnnoitÄ Či un sentiment comun de perseverenČÄ ĂŽn toate ČÄrile.
Africa a ajuns la un moment critic. Modul ĂŽn care ČÄrile din regiune rÄspund la criza de astÄzi va determina dacÄ ele vor putea sau nu sÄ o suporte pe urmÄtoarea. Ăn loc de a se bloca ĂŽn economiile murdare, ineficiente ale trecutului, guvernele ar trebui sÄ ĂŽnceapÄ a concepe planuri pentru a âreconstrui mai bineâ. Noi, ĂŽn Africa, putem obČine un viitor ĂŽn care copiii noČtri sÄ poatÄ respira liniČtiČi, ĂŽn care spitalele sÄ aibÄ o sursÄ stabilÄ de electricitate curatÄ, ĂŽn care fermierii noČtri prosperÄ, iar economiile noastre sunt competitive la nivel global. ĂnsÄ toate acestea vor depinde mult de deciziile pe care le luÄm acum Či ĂŽn lunile urmÄtoare.
Carlos Lopes, profesor la Čcoala de GuvernanČÄ PublicÄ Mandela din cadrul UniversitÄČii din Cape Town, este membru al Comisiei Globale pentru Economie Či ClimÄ.