Asedierea democrației din Brazilia

Date:

_________________

Camila Villard Duran
Profesor de drept la Universitatea din São Paulo

La doar 36 de ani de la ieșirea de sub dictatură, Brazilia se clatină pe marginea unui abis autoritar. Anul următor va arăta dacă instituțiile democratice încă tinere ale țării pot rezista unui atac total din partea unui președinte populist care pare hotărât să rămână la putere prin orice mijloace.

Alegerea președintelui brazilian Jair Bolsonaro în 2018 s-a datorat în mare parte mobilizării grupurilor de dreapta care cer liberalizarea economică și îndepărtarea pe scară largă de partidele politice tradiționale ale țării și de scandalurile lor cronice de corupție. În timpul campaniei electorale, Bolsonaro și-a construit baza politică exploatând aceste două surse de sprijin, profitând și de sprijinul unei birocrații importante care își ținuse nasul departe de politică: armata.

Dar cele două angajamente de campanie ale lui Bolsonaro – liberalizarea economiei și combaterea corupției – s-au dovedit a fi vorbe goale. În 2020, Sergio Moro, judecătorul vedetă responsabil pentru încarcerarea fostului președinte Luiz Inácio Lula da Silva sub acuzația de corupție înainte de alegerile din 2018, a demisionat din funcția de ministru al justiției al lui Bolsonaro. Moro a fost figura-cheie care a dat credibilitate poziției anticorupție a lui Bolsonaro. De la plecarea sa, scandalurile de corupție i-au vizat și pe membrii familiei lui Bolsonaro, iar faimosul grup de lucru anticorupție „Spălătoria de mașini” din Brazilia a fost desființat.

După ce s-a prezentat ca un „străin” (în ciuda faptului că a avut funcția de legislator federal timp de 28 de ani), Bolsonaro a promis că nu va face concesii micilor partide politice în schimbul sprijinului. Cu toate acestea, el a ajuns să depindă de aceste partide, chiar negociind agresiv pentru resurse financiare care să le asigure supraviețuirea. Făcând o alianță cu președintele Camerei Deputaților, Arthur Lira, Bolsonaro a reușit să depășească 139 de cereri separate de punere sub acuzare de la mai mult de 1.550 de persoane și 550 de organizații. (Prin comparație, Congresul Național a primit 68 de astfel de cereri cu privire la președintele Dilma Rousseff între 2011 și 2016, iar aceasta a fost de fapt pusă sub acuzare și revocată din funcție.)

În cele din urmă, Bolsonaro nu și-a îndeplinit promisiunea de a liberaliza economia. Când a ajuns în funcție, a avut o platformă neoliberală concepută de ministrul economiei, Paulo Guedes. Cunoscut drept „băiat de Chicago” pentru că studiase cu susținătorii piețelor libere la Universitatea din Chicago, Guedes spera să urmeze modelul programelor economice ale dictatorului chilian Augusto Pinochet din anii 1970 și 1980. Dar acum, atât Bolsonaro, cât și Guedes par gata să renunțe la angajamentul lor anterior față de liberalizare pentru a-și mări șansele să fie realeși în 2022.

Printre altele, administrația face eforturi pentru o extindere masivă a Familiei Bolsa (acum redenumită Auxilio Brasil), un program condiționat de transfer de numerar instituit inițial de Partidul Muncitoresc a lui Lula în 2003. Acest lucru este de înțeles: din septembrie 2021, inflația anuală se situa la peste 10%, cu creșterea prețurilor la gaze, alimente și energie electrică afectând grav grupurile sociale cel mai puțin avantajate. Pentru a garanta resursele pentru Auxilio Brasil, Guedes a jucat însă o carte periculoasă, semnalând că este gata să desființeze plafonul constituțional de cheltuieli.

Înființată sub regimul fostului președinte Michel Temer, această normă fiscală pe termen mediu stabilizează cheltuielile primare reale (ajustate în funcție de inflație) la nivelul din 2016, limitând astfel creșterea guvernului federal. Piețele braziliene au coborât în mod corespunzător după ce Guedes și-a anunțat intențiile.

Dar poate caracteristica mandatului lui Bolsonaro ca președinte care merită cea mai mare atenție este prezența oficialilor militari de rang înalt în administrația sa. După cum subliniază colonelul în rezervă al armatei braziliene Marcelo Pimentel, Bolsonaro nu a mai avut nevoie să aparțină niciunui partid politic, începând cu 2019, deoarece este deja susținut de un „Partid Militar” de facto. Acest aranjament reprezintă o politizare periculoasă a forțelor armate, cu implicații cumplite pentru sistemul politic.

Crizele provocate de datoria publică, gestionarea fiscală incorectă și hiperinflația din anii 1980 au erodat grav imaginea forțelor armate braziliene și ar fi trebuit să pună capăt aspirațiilor lor politice. Dar Bolsonaro le-a dat unora dintre generali un alt fel de gust de putere. Vicepreședintele său, Hamilton Mourão, este un general pensionar. În 2018, erau 2.765 de ofițeri militari activi și pensionați care ocupau poziții civile în guvernul federal; până în 2020, această cifră a crescut la 6.157. Guvernul brazilian are acum proporțional mai mulți ofițeri militari care au funcții de miniștri decât Venezuela. Personalul militar conduce, de asemenea, aproximativ o treime din companiile publice, unde primesc salarii mari.

După ce au recâștigat pârghiile puterii de stat, forțele armate trebuie să își asume și greul învinuirii pentru răspunsul dezastruos al țării la COVID-19. În timp ce numărul oficial de morți a depășit 600.000, numărul real este cu siguranță mult mai mare. În octombrie 2021, o anchetă a Senatului brazilian a acuzat administrația Bolsonaro de crime împotriva umanității  pentru politicile sale eronate derulate în timpul pandemiei.

Din iunie 2020 până în martie 2021, Ministerul Sănătății a fost condus de un general de armată cu trei stele, Eduardo Pazuello, care s-a dovedit incapabil să negocieze achizițiile de vaccin Pfizer. Acest lucru a pregătit scena pentru un al doilea val agresiv de infecții, în timpul căruia Pazuello a demonstrat și mai multă incompetență în a nu reuși să pună cap la cap un răspuns național coordonat. El a fost chiar subiectul unei anchete penale pentru lipsa sa de acțiune în fața unui colaps al sistemului de sănătate din Manaus, capitala statului Amazonas, unde pacienții de COVID-19 au murit din cauza lipsei de oxigen medical.

Pazuello nu este deloc singur. Pe parcursul administrației lui Bolsonaro, oficialilor militari li s-au acordat funcții pentru care nu au cunoștințele sau expertiza necesară. Pregătirea tradițională și experiența profesională a unui general, indiferent dacă este în război sau pe timp de pace, pur și simplu nu se traduce în managementul serviciilor publice, în special în Brazilia. În timp ce armata menține o ierarhie rigidă, serviciul public tehnocrat din Brazilia tinde să ofere angajaților mai multă inițiativă și autonomie decât în multe țări. În timp ce oficialii militari nu îndrăznesc să pună în sub semnul întrebării deciziile superiorilor lor, deliberarea deschisă este esențială pentru democrație și o virtute cheie a unei administrații publice eficiente.

Alegerile prezidențiale din 2022 vor fi un moment decisiv pentru Brazilia. Rămâne de văzut dacă adversarii lui Bolsonaro vor fi capabili să mobilizeze sprijinul pentru o alternativă. Dar un lucru este clar: un al doilea mandat pentru Bolsonaro și sponsorii săi militari ar reprezenta o amenințare gravă pentru societatea braziliană și instituțiile sale democratice. Deși nu s-ar întoarce la epoca loviturilor de stat militare, asta se datorează faptului că armata este deja la putere – și intenționează să rămână așa.


Camila Villard Duran, profesor de drept la Universitatea São Paulo, cercetător asociat cu experiență la Global Economic Governance Programme din cadrul Universității și cercetător vizitator la ISJPS din cadrul Universității Paris 1 Panthéon-Sorbonne.

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2021. www.project-syndicate.org

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...