Biopolitica și diletanții ei

Date:

De
câteva luni, în multe țări se face vârtos biopolitică, în unele profesional și cultivat,
în altele mai puțin. Uneori primitiv.

Lupta cu noul coronavirus pare a fi absorbit orice altă preocupare, mai ales sub starea de urgență  – în România, de „demență”, cum spunea nu fără justificări un parlamentar al guvernării actuale. Lipsindu-le priceperea, decidenții de la noi vor și acum să țină oamenii în alertă, deși nici „urgența” și nici „alerta” nu au  rezolvat mai nimic. Reglementări chibzuite, făcute de concetățeni cu cap, ar fi fost și sunt mult mai eficace.

Înțeleasă ca politică față de viață, corp și natură –
biopolitica a sprijinit în istorie decizii care au afectat oameni. Așadar, există
rațiuni să reflectăm asupra ei. Mai ales astăzi, când pandemia covid-19 obligă
la reconsiderări.

Importanța biopoliticii a fost și este mai mare decât se
acceptă. În definitiv, oamenii dispun, fiecare, de un corp ce le susține viața,
iar viața lor este pe seama naturii, fiind dependentă de decizii, începând cu
cele politice. Și atunci, ce biopolitică se justifică?

Fapt este că, odată cu dezvoltarea biologiei, în ultimele
două secole s-a făcut uz și abuz de cunoștințe biologice pentru a se interveni
în organizarea socială. Pe acest fundal s-a format biopolitica ca politică a abordării
corpului uman și a naturii înconjurătoare.

Primele întrebări ce țin de biopolitica  actuală s-au pus cu Nietzsche. Acesta a lansat maxima „a trăi conform vieții”(Dincolo de bine și rău, 1876). El scria că „viața înseamnă a fi crud și nemilos contra a tot ceea ce devine slab și vechi în noi, și nu numai în noi”, dar amintea porunca lui Moise: „să nu ucizi!” (Știința veselă, 1882). În Despre genealogia moralei (1887), Nietzsche lansa tema „valorii” sau „nonvalorii” vieții indivizilor.

Astăzi este clar că lectura din Eugen Dühring (Valoarea vieții, 1865) l-a făcut pe Nietzsche sensibil la aspecte „biologico-fiziologice”. Într-un asemenea context, el a ajuns la teza „viața este un accident” (Sämtliche Werke, Kritische Ausgabe, Band 14, p.82) și a privit ființa umană din punctul de vedere al „accidentalității” ei.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate