China se modernizează: Cumpără companii High Tech pentru creșterea competitivității

Date:

În ultimele luni, au apărut semne evidente ale unei rezistențe tot mai mari din partea unor state din Uniunea Europeană față de politica Chinei de preluare a unor companii europene, unele dintre ele fiind din categoria campionilor naționali.

În cadrul tendinței de limitare a accesului capitalului chinezesc pe piața europeană se înscrie și întârzierea semnării de către guvernul de la Londra a acordului pentru finanțarea construirii unei centrale nuclear-electrice de către chinezi în Marea Britanie. Au fost invocate probleme legate de incertitudinile privind securitatea în funcționare a centralei, precum și a garantării unui preț/KWh mai mult decât dublu pentru achiziția energiei produse în această centrală pentru următorii 35 de ani.

Europenii au început prea târziu să realizeze pericolul pe care îl reprezintă investițiile chineze transfrontaliere pentru locurile de muncă ale cetățenilor europeni. Dacă doar în urmă cu câțiva ani, companiile chineze cu conturile burdușite de lichidități erau în general bine primite în Uniunea Europeană, lucrurile au început să se schimbe, mai ales după ce, la cel mai înalt nivel, China și-a declarat dorința de a deveni o superputere mondială atât economică, cât și militară.

Nu trebuie negat faptul că în multe cazuri, companiile chineze au fost sursa de capitalizare a unor întreprinderi europene aflate în dificultate precum constructorul auto suedez Volvo, producătorul italian de anvelope Pirelli, operatorul francez al stațiunilor Club Med sau portul grec Pireu. Aceste companii au fost practic salvate de la faliment prin investițiile chineze.

Record istoric al investițiilor chineze în UE

Dar în ultimii doi ani – dintre care anul trecut s-a remarcat printr-un record istoric al investițiilor chineze pe tărâm european: 20 miliarde euro, conform studiului efectuat de Rhodium Group și Mercator Institute – țintele de preluare le-au constituit companiile implicate în domeniile ce țin de înalta tehnologie, precum și branduri cu mare notorietate, așa numiții campioni naționali. Statele Unite au în legislație obligativitatea ca preluările de companii să fie analizate din punct de vedere al interesului strategic pe care îl reprezintă. Din păcate, Uniunea Europeană nu prevede un asemenea filtru și face posibil, odată cu cedarea unor firme implicate în cercetare-dezvoltare de înaltă tehnologie, să-și piardă din avantajul concurențial față de China.

Până în prezent, companiile germane au reușit să-și păstreze un avans confortabil în domenii precum calitatea și tehnologia în fața competitorilor din China, precum și din alte economii avansate. Însă situația este pe cale să se schimbe. Tot mai mulți analiști economici din Germania au rezerve mari față de politica chineză de preluare a companiilor de top din domeniul înaltei tehnologii în special. Ei se tem că investitorii străini doar vor transfera know-how-ul și nu vor mai avea interesul să mențină în funcțiune unitățile de producție. Cel mult, vor păstra centre de cercetare-dezvoltare, dar ale căror rezultate vor ajuta la dezvoltarea economiei chineze. Liderii chinezi și-au arătat clar intenția de a utiliza fonduri de stat pentru a cumpăra unități tehnologice din străinătate pe care să le mute apoi în China, iar o serie de astfel de achiziții din ultimii ani au evidențiat această strategie.

Aixtron – studiu de caz pentru investițiile chineze în străinătate

Se pune întrebarea despre cum trebuie tratate aceste oferte în care investițiile private interferează cu preluări orchestrate de către stat. De asemenea sunt alimentate suspiciunile despre soarta companiilor achiziționate în acest mod, pentru că acești campioni naționali vor fi în final asimilați lanțului de furnizori din China.

Preluarea Aixtron – Germania – de către o companie concurentă chineză – una dintre afacerile europene de top din domeniul înaltei tehnologii – constituie un studiu de caz despre modalitatea în care capitalul de stat se implică în tranzacțiile comerciale între entități private.

Această companie are angajați sute de tehnicieni cu înaltă calificare și o experiență de zeci de ani în producția de utilaje specializate în fabricarea semiconductorilor. Cu aceste dispozitive se pot obține straturi din diverse substanțe chimice cu grosimea a câtorva atomi. Aixtron s-a confruntat cu o reducere drastică a cererii în 2015, când San’an Optoelectronics, cu sediul în Xiamen, China, a anulat o mare comandă.

Ca urmare a anulării comenzii, prețul acțiunilor Aixtron s-a prăbușit la bursă. În luna mai a acestui an, conducerea companiei germane a acceptat oferta de preluare făcută de fondul chinez de investiții, Fujian Grand Chip.

Privită simplist, această achiziție arată ca o tranzacție de preluare agresivă. Însă scurgerile de informații financiare care privesc partenerii chinezi și unele declarații publice arată că există legături strânse între clientul care a anulat comanda, cumpărător și statul chinez. Aceste conexiuni scot în evidență întrepătrunderea tot mai mare între achizițiile agresive ale companiilor chineze aflată în concordanță cu politica industrială pe termen lung a Beijingului.

„Cazul Aixtron arată foarte clar: nu este o investiție obișnuită așa cum se procedează în UE,” spune Sebastiann Heilmann, președintele Mercator Institute pentru Studii Chineze, un think tank din Berlin, citat de New York Times. „În schimb vedem capital din programe guvernamentale care acționează în culise”.

Se poate vorbi astfel despre un conflict de interese ce se ascunde în spatele acestei preluări „made in China”? San’an are numeroase conexiuni cu Fujian Grand Chip, inclusiv un investitor comun și alte legături financiare. Pachetul majoritar de acțiuni (51%) la Fujian Grand Chip este deținut de omul de afaceri chinez Liu Zhendong, despre care se bănuiește că are legături strânse cu oficialități guvernamentale. Iar restul acțiunilor este deținut de Xiamen Bohao, un fond de investiții guvernamental. Din interpretarea datelor financiare, acest fond ar fi acordat o finanțare de aproximativ 45 milioane dolari către San’an. De asemenea, mai există și alte legături. O altă firmă de stat de investiții cu sediul în Xiamen deține participații în ambele companii. Și un fond național de investiții furnizează o facilitate de credit, prin intermediul unei filiale, în scopul preluării Aixtron, iar în același timp deținând și o participație în San’an.

Companii private finanțate de stat pentru achiziții

Toate aceste legături financiare între o companie privată și fonduri de investiții de stat nu sunt neapărat dovada unor ilegalități. Cu toate acestea, se ridică multe semne de întrebare cu privire la independența companiilor chineze care manifestă un apetit imens de achiziții din domeniul high-tech la nivel mondial.

„Acesta este obiectivul programului chinez pentru politici industriale în scopul de a înlocui pe termen mediu liderii străini din tehnologie avansată – nu doar în China, dar, de asemenea, pe piețele globale de export”, a mai spus Heilmann. El se raliază astfel reproșurilor făcute de oficialii americani și europeni, care consideră că în timp ce companiile chineze – inclusiv cele susținute de stat – sunt capabile să ducă la bun sfârșit oferte de preluare pentru companii occidentale, în sens invers nu sunt permise asemenea tranzacții pe teritoriul chinez.

Tot în Germania, achiziția companiei Kuka, producătoare de roboți industriali este deseori criticată de către politicienii nemți. Ministerul Economiei de la Berlin a analizat preluarea Kuka de către Midea Group din China, dar a concluzionat că nu sunt suficiente elemente pentru a interzice această tranzacție. Și în acest caz se suspectează suportul financiar al statului acordat companiei chineze pentru plata a 95% din acțiunile Kuka. Mai ales datorită acestor două achiziții, Germania a devenit cea mai mare destinație din UE a investițiilor chineze. În total, companiile chineze au anunțat pentru primele 10 luni din acest an achiziții de companii în Germania care au totalizat 11,3 miliarde euro, de aproape opt ori mai mari decât anul trecut, conform datelor comunicate de Bloomberg.

Aceste tranzacții l-au determinat pe ministrul Economiei Sigmar Gabriel, care este și adjunctul Cancelarului Angela Merkel și șeful Partidului Social Democrat, să ceară introducerea de măsuri protecționiste în UE, asemenea celor din SUA. Cererea are însă șanse reduse de a fi acceptată la Bruxelles, un război comercial cu China fiind echivalent cu declanșarea unei crize grave în Europa.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...