Economia omniprezentă: Fundamentul inițiativei Belt and Road (BRI)

Date:

Cuvinte cheie:
Inițiativa Belt and Road (BRI),
economie omniprezentă,
interconectare,
destinul comun al umanității,
internet mobil și plată

Abstract: În această lucrare, vom discuta pe larg un fundament teoretic bazat pe Inițiativa Belt and Road (BRI) pe care l-am numit „economie omniprezentă”. Vom discuta, de asemenea, modul în care o astfel de economie ar putea permite Chinei să lucreze cu Statele Unite, cu națiunile europene, cu țări emergente, precum și cu țări în curs de dezvoltare. De asemenea, discutăm despre tendința recentă de plată mobilă, în care China este acum lider, și prezicem cum poate permite națiunilor să înflorească într-un astfel de sistem. În cele din urmă, vom discuta modul în care această economie ar putea determina stabilitate în economia globală.

Inițiativa Belt and Road[1], sau BRI, este o inițiativă chineză a secolului XXI care prebeneficiază în prezent de atenție și examinare minuțioasă. Deși s-ar putea spune că intenția de bază a BRI este de a revitaliza drumurile antice de mătase, deși bazate pe transport pe uscat sau maritim, există un aspect care îl face fundamental diferit de cele antice și anume că nu este „organic”. Ca atare, BRI solicită, fără precedent, Chinei și poporului chinez să-și asume o mai mare responsabilitate globală. În acest sens, BRI este foarte oportună, deoarece lumea se confruntă în prezent cu provocări economice grave. Se speră și se anticipează că, prin executarea sa corectă, BRI poate ridica lumea din această amorțire.
În data de 14 mai 2017, la Beijing, a avut loc Forumul Global de Colaborare pe tema BRI. La forum nu numai că au participat cu entuziasm 30 de lideri naționali și aproximativ 130 de înalți funcționari naționali, dar au participat și lideri din sectoarele antreprenoriale și economice. La forum, comunitățile academice globale s-au angajat în două arii majore de discuții și dezbateri. Unul este sensul „adevărat” al BRI, iar celălalt este reprezentat de plănuirea unei viitoare hărți rutiere. În mod firesc, au fost puse pe tapet diverse modele teoretice pentru efectuarea analizelor respective.
În această lucrare, vom propune un fundament teoretic pentru BRI cunoscut drept „economie omniprezentă”. Pe scurt, ECONOMIA OMNIPREZENTĂ se bazează pe puterea normativă a BRI-ului chinez, care include cunoștințe reciproce, beneficii reciproce, colaborări pașnice, deschidere și incluziune. Acesta profită de valorile culturale chineze și de modul de lucru chinezesc în colaborarea cu țările occidentale pentru a îmbunătăți înțelegerea și promovarea reciprocă. Mai mult, economia omniprezentă este fundamentul fuziunii și inovației interculturale și poate genera așa-numita colaborare cu țările occidentale aparținând „pieței terților”. În cele din urmă, va fi, de asemenea, economia pentru noile și inovatoarele industrii globale ale produselor culturale, internet mobil și de fabricație inteligentă.

Teoriile actuale au dificultăți în analizarea BRI

Din start, BRI nu este și nu trebuie să fie doar o implementare economică și nici nu se limitează la tehnologii, geopolitică sau interacțiuni culturale. Este, într-un anumit sens, o combinație a tuturor celor de mai sus. Într-adevăr, numai atunci când încorporăm toate ariile diverse în discuții, putem înțelege sensul profund inerent al BRI. A dezvolta un model teoretic pentru BRI înseamnă a amalgama palpabil modalitățile și mijloacele tuturor națiunilor implicate.
Să rezumăm în acest moment câteva dintre diferitele modele teoretice propuse de către experți chinezi și străini pentru a analiza BRI.
În primul rând, un număr semnificativ de experți au folosit relațiile internaționale ca model teoretic pentru studierea BRI. Punctul lor de pornire este că pentru a concura cu lumea occidentală, în special cu Statele Unite, BRI ar trebui considerată strategia Chinei de avansare spre vest. Cu toate acestea, întrucât una dintre propunerile de bază ale BRI este de a îmbunătăți comerțul și integrarea financiară fără obstacole, utilizarea relațiilor internaționale ca mijloc va devia cu siguranță de la intenția sa de bază.

Un alt grup de experți a utilizat teorii geopolitice pentru a analiza BRI. După cum se știe, abordarea provocărilor economice nu ar fi incompletă fără a include în mod serios provocările politice conexe. Aceasta din urmă este adesea legată într-un mod întortocheat de prima. Cu toate acestea, la fel ca starea în care „toate politicile sunt locale”, nu este, prin urmare, surprinzător faptul că prioritățile ale aproape tuturor națiunilor, dacă nu ale tuturor, sunt că „localitățile” ar trebui și trebuie să fie modul în care beneficiile pot fi obținute prin dezvoltarea economică și colaborări internaționale. Întrucât BRI va ajuta națiunile să-și îmbunătățească „localitățile”, folosind pur și simplu geopolitica pentru a studia acest lucru ar fi, în cel mai bun caz, nepotrivit.
Unii au utilizat teorii economice regionale pentru a analiza BRI. Desigur, întrucât BRI intenționează să ofere servicii publice, produse publice și să împărtășească experiențele și modelele chineze de dezvoltare pentru o analiză economică globală, acest lucru este în mod natural în afara domeniului teoriilor economice regionale.


Un alt domeniu pe care experții l-au folosit pentru a analiza BRI este reprezentat de așa-numitele teorii economice culturale. Este binecunoscut faptul că o apreciere culturală profundă poate îmbunătăți, cu siguranță, conectivitatea între oameni, și poate crea și de multe ori creează produse culturale. Astfel de produse vor crește integrarea comercială și financiară fără obstacole. Cu toate acestea, este sub semnul întrebării dacă cultura și economia împreună pot netezi buclele din comunicările politicilor și dacă pot reduce dificultățile conectivității infrastructurilor. Mai mult, aspecte precum modul în care să se asigure că națiunile BRI pot accepta și recunoaște cultura și produsele chineze, precum și crearea unui viitor comun pentru națiuni, sunt toate provocări fundamentale. În aceste privințe, doar teoriile economice culturale par de departe posibile pentru a ajuta BRI să atingă obiective atât de înalte.
Ar trebui să menționăm, de asemenea, că există experți care folosesc dezvoltarea teoriilor economice ca fundament pentru BRI. În timp ce astfel de teorii sunt mai aplicabile națiunilor în curs de dezvoltare și nou emergente, acestea nu sunt potrivite nici pentru țările dezvoltate, nici pentru ariile financiare și de comunicare.


Unii experți au utilizat conceptul de globalizare pentru a explica BRI. Trebuie menționat că, deși multe dintre provocările umaniste, cum ar fi cele economice, politice și de mediu, au o structură natural-globală și tind astfel să diminueze suzeranitățile naționale locale. În acest sens, este important să subliniem că BRI nu este o inițiativă prin care China, în abordarea unor astfel de provocări, intenționează să interfereze sau va interfera cu suveranitatea și chestiunile interne ale altor țări!
Există încă alții care și-au bazat analizele BRI pe un exces de teorii, precum istoria și geografia; conservarea mediului; sănătate; educație și cultură; regionalism; etnie și religii; diplomație publică; diplomația cetățenească; diplomație regională; lanț valoric global; rețele de producție globală; rețele globale de aprovizionare; guvernare globală; bunuri publice; imagine națională; opinii publice; politici publice și trusturi; etc. Din păcate, într-un fel sau altul, toate ating parte a arealului BRI, dar nu în întregime.

Insuficiențele teoriilor fondatoare ale BRI

Cu deficiențele menționate mai sus și urmând înțelesul inerent al BRI, unii experți au introdus următoarele teorii fondatoare: teoria „circulației duale a valorii globale”, teoria „conectivității globale” și teoria „modernizării comune”.
În cadrul teoriei „circulației duale a valorii globale”, BRI servește ca platformă condusă de China care leagă țările asiatice, europene și africane, facilitând o guvernanță economică și socială echilibrată, îmbunătățind în același timp capacitățile de producție internă. Toate cu scopul final de a promova o dezvoltare pașnică a unui sistem de guvernare globală.
Există un defect grav, dacă nu fatal, al guvernării globale, și anume acela este că BRI nu este și nu poate cuprinde doar Asia, Europa și Africa. Orice națiune sau națiuni care intenționează și pot colabora în cadrul misiunii definite a BRI este / sunt binevenite să participe proactiv. Prin urmare, fără participarea SUA, a Japoniei și a țărilor importante ale UE, BRI raportat la guvernanța globală, ar fi foarte dificilă, dacă nu foarte deficitară.


Orice proces de flux între națiuni, fie el uman, comercial sau tehnologic, poate fi simplificat și unitar. În acest sens, astfel de rețele de conectivitate trebuie să se bazeze pe fundamentul egalității. Odată ce acest lucru este stabilit, acestea pot reduce multe zone anterior „neconectate” între națiuni de-a lungul rutei BRI și anume că astfel de națiuni prin intermediul lor pot stabili sisteme care să beneficieze de câștig reciproc și viitor comun. Acest lucru va fi în conformitate cu BRI și anume că nu ar trebui și nu poate fi un act solo, ci un cor.
Fără îndoială, toate teoriile de mai sus ar trebui și trebuie să se bazeze pe o înțelegere profundă a modurilor și mijloacelor altor națiuni. La urma urmei, dacă BRI ar exista doar pentru „conectare”, cum s-ar putea cineva aștepta că BRI ar putea, pe de o parte, să găsească o cale eficientă pentru dezvoltarea economică globală, iar, pe de altă parte, să sublinieze înțelepciunea chineză și modul de lucru chinez pentru a revitaliza și stabiliza economia globală?


Punctul de bază încorporat în modernizarea comună înseamnă că BRI trebuie să fie condusă de o comunitate internațională, o comunitate care să reflecte o paletă diversă între țările membre ale BRI. Prin aceasta, poate și va atinge obiectivul interesului comun pe diferite niveluri. Misiunea centrală este să obțină un rezultat bazat pe câștig mutual, prin sprijinirea cooperării internaționale, iar în urmărirea dezvoltării durabile, să acorde o atenție inseparabilă factorilor ce țin de populație și de mediu.
Principala dificultate a acestei teorii este că îi lipsește complexitatea necesară pentru a răspunde nevoilor actuale. De exemplu, dacă se concentrează doar pe dezvoltare, atunci lipsește comunicarea interculturală. Mai mult, suntem conștienți că pe ruta BRI, unele regiuni sau națiuni au atins deja platoul de modernizare. Prin urmare, ar trebui și trebuie, de asemenea, luate în considerare diferitele nevoi ale acestor regiuni și națiuni.

BRI este o economie omniprezentă

Având în vedere deficiențele menționate mai sus ale diferitelor teorii, am propus un alt „model de fundamentare”, pe care îl vom numi teoria „economiei omniprezente”.
Definiția generală a „economiei omniprezente” a fost prezentată la începutul acestei lucrări. Aici dorim să subliniem în continuare că economia omniprezentei este și o descriere a Chinei care își asumă un rol proactiv pentru a înțelege istoria, cultura, căile și mijloacele și aspirațiile țărilor emergente și în curs de dezvoltare. Aceasta folosește dezvoltarea infrastructurii și capacitatea comunității internaționale ca „nuclee duale”. Prin aceasta, se vor consolida colaborările în multe domenii, cum ar fi cultura, finanțele, conservarea mediului și altele. Acest lucru va permite națiunilor emergente și în curs de dezvoltare să-și încorporeze creșterea economică și progresul societal, folosind înțelepciunea Chinei și soluții pentru creșterea economică și progres societal.


Geneza economiei omniprezente este următoarea: în 2008, a existat o criză financiară globală profundă. De atunci, economia globală se confruntă cu mari obstacole pentru a se recupera din acea criză. Era evident că întreaga lume occidentală a depus un mare efort să se recupereze, cu toate acestea, criza a continuat să persiste. În fața unei astfel de dileme, China, ca a doua cea mai mare economie, trebuie să suporte această responsabilitate. Trebuie să înțeleagă și să aprecieze proactiv tendința de dezvoltare globală și să sporească fuziunea economică a națiunilor și colaborările interculturale. De asemenea, trebuie să găsească modalități de stabilizare și îmbunătățire a sistemului financiar internațional. Credem că numai prin această manieră China poate înțelege nevoile globale de dezvoltare și poate depune eforturile necesare în beneficiul umanității. Într-adevăr, așa poate umanitatea beneficia de pe urma noului statut al Chinei de putere economică nou dezvoltată.


Economia omniprezentă se manifestă în cinci domenii. Acestea sunt (a) colaborarea cu Statele Unite, (b) colaborarea cu Europa, (c) colaborarea cu țările nou emergente și în curs de dezvoltare, (d) nevoile Chinei de autodezvoltare și (e) stabilizarea și îmbunătățirea sistemului financiar internațional.
Fără îndoială, în secolul trecut Statele Unite au furnizat lumii, prin internet, produse și servicii publice. A făcut acest lucru prin introducerea așa-numitelor „trei cipsuri”: „cipsuri de cartofi”, „cipsuri de film” și, respectiv, „cipuri de silicon”. În China, astfel de produse și servicii au fost larg acceptate de public. De exemplu, fie că este vorba despre McDonald’s sau KFC, semnificația primului chips este cultura care stă la baza culturii americane de fast-food. Al doilea reprezintă, desigur, valorile culturale americane descrise de industriile cinematografice de la Hollywood. Al treilea din înșiruire este cultura inovatoare a SUA, reprezentată de internet, computere și dispozitive inteligente. Nu există nicio îndoială că, prin promovarea acestor trei cipsuri la nivel global, Statele Unite nu numai că au promovat în mod semnificativ bunăstarea economică occidentală, dar au împins înainte și bunăstarea economică și socială globală.

Cu toate acestea, există acum o transformare majoră și profundă, care a avut loc în secolul XXI. Este vorba de prezența „economiei omniprezente”, o economie care este propulsată de internetul mobil, precum și de dispozitivele inteligente. În această scenă, Statele Unite nu mai sunt astăzi un lider. China este. În ceea ce privește sectoarele de plată prin internet și rețea, în 2015, plățile în China au ajuns la o sumă de 334 miliarde de dolari, care este de trei ori mai mare decât cea a Statelor Unite. Mai mult, dimensiunea pieței acestei afaceri în China cunoaște o creștere cu două cifre. Chiar și în țările de-a lungul rutei BRI, dintre cei 600 de milioane de oameni care sunt parte la națiunile ASEAN, aproximativ 250 de milioane de persoane sunt acum utilizatori de dispozitive inteligente, ceea ce reprezintă 41% din totalul populației. Există o expansiune semnificativă a pieței de dispozitive inteligente și internet mobil în ASEAN. Anual, acesta cheltuie câteva zeci de miliarde de dolari americani. Dacă Statele Unite și China și-ar putea îmbunătăți colaborarea, căutând noi oportunități ca motoare economice comune, ele pot ține cu siguranță de toate oportunitățile care vor fi prezentate de „economia omniprezentă!”


Există un exemplu clar în care SUA și China pot colabora eficient și acesta este diviziunea culturală a muncii în crearea de oportunități economice inovatoare. De exemplu, în platforma Screens Without Borders, este bine știut că, în timp ce China are kung fu și ursul panda, Hollywoodul are „Kung Fu Panda”. Cerul este limita pentru această scenă. În 2020 și nu numai, piața de filme chinezești pentru cei 1,4 miliarde de oameni va ajunge la 500 de miliarde de RMB anual. Aceasta înseamnă că, dacă SUA și China își pot aprofunda colaborările în acest domeniu, creând mai multe produse asemănătoare cu „Kung Fu Panda”, familiarizare culturală pe care populația din China va putea să o accepte cu ușurință, poate atrage cu ușurință piața robustă chineză. Mai mult, astfel de filme pot, de asemenea, fi exportate către țări de-a lungul rutei BRI și pot primi oportunități profitabile suplimentare pentru SUA și China[2].


Chiar dacă cultura chineză și cea americană se diferențiază foarte mult, în opinia noastră ele pot fi totuși combinate, coabitate și coinovate. Având exemplul „Kung Fu Panda” ca ghid, suntem convinși că, pentru a dezvolta o cultură amalgamată care nu este nici chineză, nici americană, este o condiție necesară să avem o mentalitate a răbdării, a înțelegerii punctelor forte și punctelor slabe ale celuilalt și disponibilitatea de a asigura o „stradă cu două sensuri”. Corporațiile din SUA și China angajate în colaborare trebuie să înțeleagă „separarea forței de muncă” necesară în spatele scenei pentru a dezvolta un „nou sens cultural”. Cu acest mod de lucru în colaborare, companiile americane și chineze pot crea împreună produse noi pentru a oferi beneficii economice palpabile oamenilor din ambele țări și națiuni de-a lungul rutei BRI.


Conform acestei mentalități, oportunitățile economice create de diviziunea culturală a muncii din SUA și China pot constitui foarte bine un studiu de caz de succes. Un astfel de studiu ar putea deveni un model pentru toate țările de-a lungul rutei BRI. În acest fel, poate îmbunătăți înțelegerea și conectivitatea interculturală și reciprocă între China și astfel de națiuni și ar putea constitui baza pentru a crea produse culturale suplimentare în evoluțiile economice ale fiecărei națiuni.
Pe măsură ce China și SUA își adâncesc colaborarea și creează o nouă generație de produse „trei X” dincolo de trei cipsuri, aceasta va stimula națiunile de pe ruta BRI să inoveze și să creeze noi produse și servicii publice. Acest lucru va spori evoluțiile economice și sociale ale acestor națiuni. În cele din urmă, astfel de evoluții vor fi recunoscute de către națiunile din toate colțurile lumii și vor aduce beneficii umanității.
În ceea ce privește colaborările cu țările europene, este important să recunoaștem că BRI trebuie să reprezinte un efort comun global și nu performanța individuală a Chinei. Lumea manifestă acum oboseală economică și un semn palpabil de regres. În acest context, China propune așa-numita „cooperare de piață terță”, al cărei obiectiv principal este de a ajuta lumea să iasă din starea de stagnare. În această propunere, China intenționează să se asocieze cu națiuni europene în licitarea comună, producția comună și investiție comună într-o terță parte, care este de obicei o țară în curs de dezvoltare. Prin acest proces, China intenționează să dezvolte un rezultat de câștig mutual în rândul celor trei componente.
În cadrul BRI, „cooperarea de piață terță” dintre China și țările europene are mai mult un caracter de obstacol decât confruntativ. Acest lucru se datorează faptului că, din motive istorice, principalele națiuni europene, în comparație cu China, au, în general, o legătură mai profundă și istorică cu o mare parte dintre națiunile care se află de-a lungul rutei BRI. Prin urmare, astfel de națiuni europene au o înțelegere mai profundă, o conectivitate umană puternică și o funcționare și gestionare mai dezvoltate în aceste țări. În plus, prin introducerea „cooperării de piață terță”, China și țările europene pot răspândi riscurile pe care le implică investițiile lor. Este de subliniat faptul că, spre deosebire de investițiile separate, care vor ajunge în mod inevitabil în confruntări, această colaborare poate îmbunătăți acoperirea și spațiul de colaborare și poate localiza și dezvolta noi posibilități economice.


Desigur, „piața terță” nu este lipsită de nevoile sale proprii. Pentru a-și dezvolta economia, atât modernizarea, cât și transformarea, va necesita urgent de la China produse mai ieftine, capacități de producție medii și de înaltă calitate, și tehnologii de ultimă generație ale națiunilor europene, precum și un concept avansat. Având aceste aspecte ca preambul, atragerea unei investiții de colaborare din China și Europa este cea mai bună alegere. Astfel, în acest scenariu, China a inițiat deja colaborări comune pe trei căi cu națiuni europene, precum Franța, Anglia, Spania, Germania și așa mai departe, și cu țări din Pacificul Asiei, precum Coreea de Sud și Australia. Fără îndoială, odată cu trecerea timpului, vor exista tot mai multe națiuni europene și alte țări dezvoltate care se vor alătura.
Prin urmare, folosirea modelului de „cooperare de piață terță” între China și națiunile europene nu va fi doar un progres al modelului de colaborare, dar este și o nouă metodă de colaborare internațională. Fără îndoială, acesta va fi benefic pentru evoluțiile BRI.
În cele din urmă, există un scenariu complet diferit conform căruia China ar colabora cu națiuni nou emergente și în curs de dezvoltare. În general, întrucât majoritatea acestor națiuni sunt încă fără experiență din punct de vedere economic, structurile lor sunt, în general, mai degrabă simpliste. Structurile lor industriale ar fi la fel de înapoiate. Din toate aceste motive, pentru aceste țări, există o nădejde palpabilă în investiții externe. Cu toate acestea și adăugând o multitudine de conflicte politice interne și încurcate, nu numai că pot și vor avea impact asupra operațiunilor economice normale ale unor astfel de națiuni, dar, de asemenea, vor prezenta semne de crize în curs de dezvoltare.


Prin urmare, ținând cont de acest context că națiunile occidentale vor asigura autoconservarea, nu este surprinzător faptul că majoritatea practică doctrina „a-și lua banii și a se întoarce acasă”. Pe măsură ce națiunile occidentale se îndepărtează de scena, într-un anumit sens, China, susținută de BRI umple golul, aducând acestor națiuni emergente investițiile lor atât de necesare, precum și oportunități comerciale și conexe. În această privință, nu numai China poate să ajute și va ajuta astfel de națiuni în dezvoltarea lor economică, dar poate, de asemenea, colabora cu acestea pentru a construi și a crea un nou sistem economic internațional. Într-adevăr, acest lucru va permite atât Chinei, cât și națiunilor nou-emergente să-și facă auzită vocea globală.
Desigur, în timp ce națiunile nou-emergente trebuie să se confrunte cu provocările lor respective, la nivel colectiv au devenit deja unele dintre cele mai influente la nivel global. În viitor, dacă pe platforma BRI își pot îmbunătăți tranzacțiile, finanțele și domeniile de colaborare aferente, consolidând calitatea oamenilor lor, cultivând diversități ideologice și continuând și aprofundând construcția democratică, pot deveni într-o zi liderii economici mondiali ai viitorului, precum și puteri sociale și civile dominante.


Pentru țările în curs de dezvoltare, se înțelege că industrializarea acestora este în mod necesar scăzută, iar rezultatul lor din producție este în mare parte doar o mică pondere din PIB. Lucrând cu aceste țări și aflându-se pe platforma BRI, China poate, prin interconectare, să întărească cinci sectoare ale acestor națiuni. Acestea sunt (1) politici, (2) finanțe, (3) comerț, (4) infrastructură și (5) înțelegere umană. Odată consolidate aceste cinci sectoare, tehnologiile lor de fabricație, precum și nivelurile de industrializare vor fi, de asemenea consolidate. Pentru a continua colaborarea, China poate conlucra cu aceste națiuni prin crearea unor zone colective de liber schimb (TLC) și parcuri industriale. Astfel de unități vor aprofunda cooperarea internațională și capacitățile de construcție a infrastructurii. Acestea vor îmbunătăți și economia, culturala și societatea în general.
Este bine cunoscut faptul că, pentru o țară în curs de dezvoltare, pe măsură ce investiția directă către țările străine crește treptat, la un moment dat, va depăși investițiile inverse. Tocmai acest lucru s-a întâmplat cu China în ultimii ani, când economia sa a crescut, iar investițiile străine au depășit investițiile domestice. Introducerea BRI se potrivește unei astfel de tendințe. În acest moment pentru China, BRI poate și va stimula și va oferi oportunități fără precedent pentru industriile chineze de a „ieși”. Pe scurt, China are acum nevoile de a-și exporta fondurile, talentele și tehnologiile și a ales BRI ca mijloc de a face acest lucru.


Pe măsură ce creșterea industriilor chineze a atins un anumit nivel, poate și va deveni un „pol de creștere” sau centru economic global. Cu toate acestea, din cauza diminuării rentabilității marginale a multor factori de producție, aceasta va provoca o creștere a costului total. În mod ironic, întrucât China intenționează să crească amploarea producțiilor sale, există aparența că „avansarea devine neeconomică!” În acest scenariu, China are nevoie să își direcționeze industriile precum și factorii de producție către regiunile și națiunile învecinate mai puțin avantajate. Efectul acestui flux ar putea iniția difuzarea și radierea producției. Aceasta poate, pe de o parte, să pună în mișcare dezvoltarea economică a acestor regiuni și națiuni, iar pe de altă parte, poate îmbunătăți și economia chineză. Remarcabil, acesta va deveni un fenomen ascendent, atât pentru China, cât și pentru regiunile și țările vecine.


Pe scurt, misiunea BRI este de a încerca să stabilească un destin al prosperității comune pentru umanitate. Pentru a realiza acest lucru, va folosi puterea normativă a Chinei, de a lucra împreună cu națiuni înstărite pentru a ajuta națiunile care nu au prea multe opțiuni pentru a-și spori averea. Când se va realiza acest lucru, aceste națiuni cu bogăția lor recent dobândită se pot întoarce și pot lucra cu națiuni cu „veche bogăție” pentru a-și aprofunda evoluțiile. Prin adoptarea acestei direcții, toate națiunile ar putea realiza în final un front comun și prosperitate comună.
Pentru a dezvolta un plan sănătos cu toate națiunile de-a lungul rutei BRI și pentru a stabili „o comunitate având un viitor comun pentru umanitate”, China va implementa sub rubrica BRI o strategie de asistență externă pe termen scurt și lung. Prin această strategie, China poate realiza cu toate națiunile „o soartă comună pentru umanitate!” Pentru
țările în curs de dezvoltare, „soarta comună” dintre China și acestea este în conformitate cu vechea înțelepciune chineză, „prietenia veritabilă se manifestă în timp de adversitate”. De asemenea, rezonează cu un vechi proverb arab și anume „nu există o virtute mai mare decât să întindem o mână de ajutor celor care au nevoie”.

Dezvoltarea sistemului mobil de plată și a orașelor inteligente

După cum am menționat, mergând pe curba de dezvoltare abruptă a internetului, China a devenit un lider global în sistemul mobil de plată. În ultimul deceniu, China a acumulat experiențe vaste și profund umane și comerciale în ceea ce privește un astfel de sistem. Se poate afirma în siguranță că un astfel de sistem poate transforma și va transforma profund și fundamental modelul de afaceri și modelul de consum. Astfel, ar trebui să fie și este foarte natural pentru China, în paradigma BRI, să exporte tehnologia sa de plată mobilă și să ajute națiunile pe ruta BRI să se angajeze într-o nouă metodă de plată. Din vasta experiență chineză, s-a constatat că plata prin sistemul mobil a modificat comportamentul consumatorului prin reducerea costurilor de tranziție. De asemenea, poate aduce mai multe obiecte de confort şi utilitate practică și necunoscute până în prezent și poate furniza date privind consumul pentru ca întreprinderile să caute noi oportunități și să permită națiunilor de pe ruta BRI să localizeze oportunități economice omniprezente. Nu în ultimul rând, plata prin sistem mobil poate înfrâna evaziunea fiscală și poate reduce nedreptatea socială și corupția. De asemenea, poate struni terorismul, traficul de persoane și activitățile dictatoriale!


În secolul XXI, economia mobilă a devenit un nou punct de creștere. La fel de adevărat este că procesul de „informatizare” este reprezentat de promovarea și modernizarea funcționării de bază a industriilor tradiționale. Prin urmare, nu este de mirare că din ce în ce mai multe națiuni de-a lungul rutei BRI au realizat astfel de fundamentări, ca alegere a lor în evoluțiile acestora. Până la sfârșitul anului 2016, odată cu creșterea rapidă a internetului mobil și a tehnologiilor informaționale, 277 de orașe din China ar putea fi denumite „inteligente”, cu alte trei în plus care funcționează ca pilot. Aceasta înseamnă că în acest domeniu, în timp ce China conduce lumea în ierarhie și cantitate, s-a transformat, de asemenea, din „ucenic” în „lider”.
Credem că a sosit momentul ca industriile chineze, înarmate cu resursele, experiențele, tehnologiile și modelele sale de explorare inerente să lucreze cu națiunile de pe ruta BRI pentru codezvoltarea orașelor inteligente. Aceste colaborări nu numai că pot spori capacitatea de transport integrată a acestor națiuni, dar pot ridica, de asemenea, standardul și calitatea infrastructurilor, comerțului, educației, serviciilor medicale, precum și a tuturor celorlalte rețele de securitate socială pe care ar trebui să le aibă națiuni prospere. La sfârșitul zilei acestei colaborări, astfel de națiuni se pot îndrepta pe calea modernizării și pot permite cetățenilor acestor națiuni să simtă cu adevărat și să se bucure de beneficiile BRI[3].

Stabilizarea și perfecționarea sistemului financiar global

Pentru a se dezvolta, precum și pentru a stabiliza sistemul financiar internațional, China a lansat Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură în 2016[4] ca instituție financiară multilaterală și multinațională. Membrii AIIB sunt țări, mari sau mici, din Asia, Europa, Africa și America Latină. Misiunea principală a AIIB este de a rezolva lacuna de finanțare, precum și de a crea prosperități economice pentru toate națiunile implicate. În termeni practici, misiunea este de a pompa finanțare pentru sistemul financiar internațional și de a depăși lacunele de finanțare, dar ale dezvoltării infrastructurii. Ca atare, AIIB poate fi privit ca un factor care îmbunătățește, dar care nu subminează sistemul financiar internațional actual.


În secolul XXI, este inevitabil să existe o colaborare internațională a sistemului financiar. Motivul este evident. Unul dintre cele mai remarcabile rezultate ale existenței internetului este dezvoltarea de produse financiare, care includ finanțarea prin internet, plata prin sisteme mobile și finanțele ecologice. Față de această nouă paradigmă, cu siguranță vor exista noi moduri de tranzacționare și reguli de joc ale pieței. Din păcate, deoarece actualul management financiar global este încă legat de piețele și produsele tradiționale financiare, ritmul avansului este lent.


Ceea ce este interesant este faptul că exact aici China poate juca un rol. În prezent, la nivel mondial, China este în avans în domeniul finanțelor pe internet, plăților prin sisteme mobile, tehnologiilor financiare și finanțelor ecologice. Prin urmare, în colaborare cu națiuni la nivel mondial, China, cu experiența sa uriașă, poate ajuta pro activ la întărirea sistemului modern de reglementare financiară, a cadrului de reglementare și a cadrului legal. Poate supraveghea și ghida tehnologiile financiare și finanțele ecologice pentru a răspunde nevoilor lor globale.
În cadrul BRI, China a inițiat Asociația de cooperare financiară din Asia (AFCA)[5]. Motivul pentru a stabili AFCA este următorul. Deoarece economia asiatică continuă să crească rapid, aceasta este însoțită de o creștere la fel de rapidă a numărului de bănci regionale asiatice, precum și de activități financiare regionale. Nu există doar o mare nevoie ca AFCA să îmbunătățească afacerile financiare, împrumuturile sindicalizate transfrontaliere și educația și formarea de ultimă generație în afaceri financiare, dar există, de asemenea, cereri noi și solide pentru reintegrarea tehnologiilor emergente, a industriilor inovatoare și a finanțării prin internet.


În noua platformă financiară asiatică, China poate și, în colaborare cu toate națiunile din Asia, va promova colaborări interculturale și management financiar. În acest fel, poate partaja și crea stocare de date financiare pentru națiunile asiatice, îmbunătățește fluxurile de tranzacții și posibilitățile de inovare.
Mai simplu spus, așa cum a anunțat președintele Xi Jinping la Forumul de Colaborare Internațional BRI, întrucât China este cel de-al doilea organism economic din lume ca mărime, intenționează să înțeleagă pe deplin și pro activ tendințele de dezvoltare globală. China intenționează, de asemenea, să aprofundeze și să extindă fuziunea economică și interacțiunile culturale cu națiunile lumii. Se preconizează că, cu ajutorul BRI, China poate aprecia și înțelege aspirațiile oamenilor din toate națiunile, precum și nevoile economiei globale. În acest fel, China poate și își va asuma responsabilitățile pentru îmbunătățirea calității vieții tuturor oamenilor. În cele din urmă, se speră că, prin astfel de acțiuni, va apărea o economie globală și un sistem de management financiar echitabile, juste și rezonabile.


Credința noastră fermă este că atâta timp cât națiunile de-a lungul rutei BRI pot participa pe baza cunoștințelor reciproce, a beneficiului reciproc și a respectului reciproc, împreună cu modelul de dezvoltare și înțelepciunea chineză, precum și pe înțelepciunea și munca destoinică a oamenilor din toate națiunile, nu există niciun motiv să ne îndoim că cooperarea bazată pe economie omniprezentă pe care am prezentat-o aici nu pot aduce lumii un viitor mai bun și mai luminos.

AUTORI: Feng Da Hsuan, președintele Consiliului Internațional Consultativ al Universității Hainan
Liang Hai Ming, decanul Institutului
de Cercetare Belt and Road al Universității Hainan,
președintele institutului de cercetare din China Silk Road iValley

1Discursurile președintelui Xi Jinping au avut loc la data de 7 septembrie 2013 la Universitatea Nazarbayev din Kazahstan, http://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng/topics_665678/xjpfwzysiesgjtfhshzzfh_665686/t1076334.shtml, și în Parlamentul Indoneziei în data de 3 octombrie 2013
2http://www.asean-china-center.org/english/2013-10/03/c_133062675.htm
3Haiming Liang, „One Belt One Road Economics”, Editura Universității Southwestern de Finanțe și Economie, ianuarie 2016, pag.178
4Da Hsuan Feng și Haiming Liang, „How the US can work with China on Belt-and-Road”, Straits Times, Singapore, May 12, 2017
5Da Hsuan Feng și Haiming Liang, „Thailand can be the smart-city flagship for Belt and Road”, The Nation, Bangkok, September 28, 2017

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Restart Energy a finalizat două proiecte fotovoltaice pentru compania Com Divers, în valoare totală de peste 300.000 de euro

Armand Domuța, CEO & Founder Restart Energy: „Proiectele fotovoltaice...

Proiecte de tehnologie digitală privind moneda digitală CBDC

| de Elena Dobre, membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – filiala Dobrogea

Ungaria über alles…

| de Laurențiu Mironescu președintele Ligii Navale Române

Țările în curs de dezvoltare… se dezvoltă

Transformările structurale care au loc în lume, pe multiple...