Momentul de reformă al Africii

Date:

_________________

MALADO KABA
Director general
al Falémé Conseil

Demonstrând că schimbarea rapidă și sistemică este posibilă, pandemia de COVID-19 a creat un impuls pentru guvernele africane pentru a duce la bun sfârșit reformele din sectorul public, necesare de mult timp. Numai cu o guvernare îmbunătățită și o nouă gândire poate continentul african să exploateze masivul potențial latent al populației sale.

în ciuda diferitelor dezavantaje percepute, africa nu a fost zona crepusculară de care mulți se temeau că va fi în timpul pandemiei de COVID-19. Continentul s-a bucurat de anumite avantaje naturale, cum ar fi o populație tânără, care este relativ mai puțin vulnerabilă la virus. Și datorită experienței sale cu focare anterioare, cum ar fi Ebola în 2014-16, multe guverne africane au acționat rapid, instituind carantine și închizând granițele pentru a limita transmiterea.

Cea mai mare provocare a fost de ordin economic, mulți analiști avertizând că pandemia a extins nivelul de sărăcie extremă și a produs daune sociale și economice de lungă durată în multe țări. Pentru a face față acestor provocări – și pentru a sfida previziunile sumbre – guvernele africane trebuie să profite de această oportunitate fără precedent de a reforma sectorul public pe care criza din ultimii doi ani a creat-o.

Pandemia a dat naștere unor practici care ar fi părut imposibile înainte, cum ar fi adoptarea pe scară largă a muncii și educației la distanță, și a stimulat noi metode de furnizare a serviciilor medicale și dezvoltarea fără precedent de rapidă a vaccinurilor. Dintr-o dată, posibilitățile promițătoare au devenit noi realități pe întreg continentul african. Acum este necesar ca același lucru să se întâmple și cu procesele de guvernare.

Simplificarea sistemelor de guvernare trebuie să devină noua regulă a Africii. Sectoarele publice rigide, lipsite de reacție și corupte au blocat creșterea și progresul continentului nostru suficient de mult timp. Pandemia a arătat că transformările sistemice sunt posibile. Țările africane trebuie să se concentreze pe a face serviciile publice mai receptive, mai transparente și mai competente. Ele trebuie să facă mai mult pentru a debloca potențialul populațiilor lor, valorificând forța de muncă reprezentată de femei și talentul acestora, și să valorifice spiritul antreprenorial, în special în sectorul informal. De asemenea, trebuie să valorifice sursele abundente de energie regenerabilă din regiune.

Această nouă oportunitate pentru o transformare a sectorului public reflectă trei evoluții recente. În primul rând, țările africane începuseră deja să își îmbunătățească performanța și implicarea digitală, și s-ar părea că pandemia a accelerat această tendință în anumite țări. Indicele Dezvoltării E-guvernamentale al Națiunilor Unite a arătat că între 2018 și 2020 – perioadă care a inclus primele nouă luni ale pandemiei – scorul mediu pentru un guvern african a crescut de la 0,34 la 0,4. Treisprezece țări africane au urcat la un nivel superior în index, iar 11 au raportat că au introdus răspunsuri rapide la situația pandemică, precum portaluri de partajare a informațiilor și platforme de urmărire a virusului.

De exemplu, guvernul provinciei Western Cape din Africa de Sud a implementat o platformă online pentru a consolida practicile de predare și învățare la distanță. Guvernul din Burkina Faso a coorganizat un hackathon pentru generarea ideilor care să răspundă provocărilor prezentate de COVID-19. În propria mea țară, Guineea, guvernul și-a finalizat sistemul de e-impozitare, permițând tuturor firmelor să depună și să plătească taxele online. Iar în Rwanda, s-au folosit roboți pentru a stimula capacitatea de testare în unitățile medicale, iar dronele au fost folosite pentru a livra echipamente de protecție personală și alte provizii de maximă importanță centrelor medicale.

A fost necesară o criză sanitară majoră pentru ca aceste schimbări să aibă loc. Pe vremea când eram ministrul de finanțe al Guineei, din 2016 până în 2018, am făcut presiuni pentru ca operațiunile și serviciile guvernamentale să fie digitalizate, însă, ca și miniștrii altor țări, m-am confruntat cu rezistență. Reticența împotriva digitalizării poate fi, în general, explicată printr-un amestec de inerție și corupție. Dat fiind faptul că digitizarea face procesele guvernamentale mai transparente, limitează sever posibilitățile de manipulare sau tăinuire a documentelor și de a cere mită. Faptul că anumiți funcționari publici se opun dovedește de ce aceasta este un factor cheie în îmbunătățirea performanței sectorului public.

Cea de-a doua evoluție recentă este faptul că pandemia a lăsat sectoarele publice și private mai dependente unul de celălalt decât oricând înainte. Întreprinderile au realizat că, în vremuri de criză, interesele private și publice sunt strâns legate. Deși competitive prin natura lor, firmele au înțeles că totuși cooperarea ar putea fi un lucru bun și că abilitatea guvernelor de a convoca părți interesate din diferite sectoare poate da rezultate pozitive pe care le vedem rar în sectorul privat.

În același timp, guvernele și-au dat seama că sectorul privat le-ar putea ajuta să-și atingă obiectivele, în special în domeniul sănătății, al comunicațiilor și în alte sectoare care au fost esențiale pentru lupta împotriva pandemiei. În Uganda, guvernul a lucrat cu operatorii de telefonie mobilă pentru a face serviciile mai accesibile pentru consumatori. În Guineea, am ajutat la conectarea tinerilor dezvoltatori de tehnologie prin furnizarea finanțării pentru o aplicație care a servit anchetei epidemiologice pentru COVID-19. La nivel regional, patru operatori de rețele mobile din Africa au colaborat cu 36 de guverne africane pentru a lansa Platforma africană de comunicare și informare, un instrument mobil care oferă consultanță în domeniul sănătății publice pentru mai mult de 600 de milioane de utilizatori.

Cea de a treia evoluție a fost faptul că sectorul informal s-a dovedit mai rezistent și mai adaptabil decât se așteptau mulți. Atunci când criza a devenit acută, economiile informale s-au redus dramatic și multe tipuri de activități economice s-au oprit cu totul. Dar și aceste sectoare au dat naștere unor inovații. În Guineea, o firmă semiformală care anterior fusese specializată în repararea telefoanelor mobile și-a mărit semnificativ veniturile trecând la producția de măști, generând locuri de muncă și venituri în acest proces. Exemple similare pot fi identificate pe întreg continentul.

Mai recent, războiul Rusiei în Ucraina a prezentat noi provocări, în principal prin perturbarea lanțurilor de aprovizionare pentru făină de grâu, petrol și gaze și alte mărfuri de maximă importanță. Cu toate acestea, sectorul informal al Africii a rămas adaptabil, producătorii de pâine din Douala și Camerun folosind făină din surse locale – din banane plantain, manioc și cartofi dulci – pentru a compensa lipsa de grâu.

Funcționarii publici, politicienii și mulți experți au înțeles greșit sectorul informal, aplicând o abordare de tip top-down care nu ia în considerare nevoile sectorului. Având în vedere că sectorul reprezintă 80% din totalul ocupării forței de muncă în Africa, operatorii informali ar trebui să informeze factorii de decizie de ce au nevoie, mai degrabă decât să fie informați cu privire la ceea ce ar fi bine pentru ei. Guvernele trebuie să se gândească cu rigurozitate la modul în care să valorifice reziliența și creativitatea sectorului, mai degrabă decât să-l considere o problemă care trebuie gestionată prin programe sociale.

Cu alte cuvinte, liderii africani trebuie să-și dea seama cum să-și transforme sectoarele publice, astfel încât să poată debloca potențialul latent al populațiilor lor. Numai atunci sectorul public, care reprezintă un obstacol în calea creșterii și progresului în Africa, va putea începe să-și revendice locul ca un factor ce stimulează creșterea continentului.


Malado Kaba, director general al Falémé Conseil și membru al grupului care a inaugurat Amujae Initiative, a fost prima femeie ministru al economiei și finanțelor din Republica Guineea.

©Project Syndicate, 2022. www.project-syndicate.org

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

O nouă provocare pentru Green Deal  

| de Laurențiu Stan, consultant financiar (foto)

Studiu: 38% din românii care își împart cheltuielile cu partenerul sau familia nu își monitorizează plățile

38% dintre românii care își împart cheltuielile cu partenerul...

Consolidarea rețelei electrice: O prioritate pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale României pentru 2030

Energy Policy Group a publicat un raport numit „Consolidarea...