R. P. Chineză la 70 de ani: Reformă și deschidere

Date:

Pentru China de azi, simbolicului Zid Chinezesc, cu valoare istorică, i se adaugă la începutul secolului XXI Visul Chinez, metaforă emblematică lansată la 29 noiembrie 2012 de către noul lider al Partidului Comunist și statului chinez, președintele Xi Jinping. La 17 martie 2013, liderul chinez sublinia că visul chinez înseamnă „realizarea obiectivului de edificare a unei societăți a bunăstării medii și a unei țări socialiste moderne, prospere, democratice, civilizate și armonioase”. În același timp, liderul de la Beijing ținea să precizeze că visul chinez este unul „de dezvoltare națională și nu un vis de hegemonie”.


La împlinirea a 70 de ani de la proclamarea Republicii populare Chineze, la 1 octombrie 1949, de către liderul istoric Mao Zedong, afirmația vizionară atribuită lui Napoleon – „Când China se va trezi, lumea se va cutremura” – dobândește semnificații contemporane și de perspectivă imprevizibile în urmă cu două secole, când a fost rostită (în 1816, după ce împăratul ar fi citit impresiile de călătorie ale unui ambasador englez).
Cu cei 1,4 miliarde locuitori ai săi, adică circa o șesime din omenire, China este cea mai populată țară de pe glob, iar cu cei 9,6 milioane kmp se află, ca mărime a teritoriului, pe locul al treilea sau al patrulea în lume. Astăzi China este a doua putere economică a lumii, primul exportator mondial, are cea mai numeroasă armată de pe glob și arme nucleare și este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.


Beijingul a ținut să marcheze acest an aniversar încă din primele zile ale lui 2019. Săptămânalul francez „Le Point” consemna: „Trimițând cu succes, la 3 ianuarie, un robot de explorare pe față ascunsă a Lunii, China a dovedit că se află în elita tehnologică mondială. Avertizând Taiwanul că va recurge la constrângere pentru reunificarea țării, a manifestat nerăbdare față de voința insulei de a rămâne independentă. Testând o bombă convențională antibunker sau experimentând o nouă rachetă nucleară intercontinentală, ea arată că dispune, în caz de necesitate, de mijloacele necesare obiectivelor sale”.
Din 1978, când a fost lansat programul de deschidere și reformă, dezvoltarea economică a Chinei Populare a fost vertiginoasă. „Trebuie să preluăm elementele pozitive ale capitalismului pentru a edifica socialismul în varianta chineză”, declara în 1992 liderul Partidului Comunist Deng Xiaoping.


Astăzi, Produsul Intern Brut (PIB) al Chinei este de peste 200 de ori mai mare decât cel din 1960, iar ponderea țării în PIB-ul mondial a crescut de la 2 la sută în 1979 la 15 la sută în 2017. Dacă în anii 1970, era, încă, una dintre cele mai sărace țări de pe glob, în ultimele trei decenii China a devenit a doua economie mondială, al doilea investitor în străinătate, primul deținător de rezerve de schimb, primul producător mondial de oțel, cărbune, ciment. China deține peste 70 la sută din producția mondială de pământuri rare.


Creșterea realizată într-un răstimp istoricește scurt este nu numai cantitativă, ci și calitativă. „Dacă ieri era atelierul lumii, China a știut să-și descopere noi vocații, mai ales tehnologice” – scrie cotidianul canadian „Le Journal du Montreal”. Performanțele tehnologice ale acestor decenii sunt ilustrate sugestiv de grupul de coloși ai tehnologiei și numericului BATHX (Baidu, Alibaba, Tencent, Huawei și Xiaomi) care tind să rivalizeze cu consacratul omolog american GAFAM (Google, Amazon, Facebook, Apple, Microsoft). Apariția acestor titani tehnologici chinezi este explicabilă prin imensa piață internă, de 1,4 miliarde beneficiari, care recurg în exclusivitate la companiile naționale. China nu s-a branșat la webul mondial, ci și-a construit un uriaș intranet național. În fiecare an, statul chinez alocă circa 4 la sută din PIB, adică o subvenție în valoare de aproape 500 miliarde de euro, pentru sprijinirea propriilor ramuri industriale.
O atenție specială este acordată ramurilor de vârf cum sunt inteligența artificială și automobilul electric (cu 2 miliarde de vehicule înmatriculate și 28 milioane exportate în 2018). Preocupare constantă, formarea de profesioniști și specialiști beneficiază de investiții considerabile din partea statului. Așa se face că anual sunt formați de patru ori mai mulți ingineri decât în toate cele 28 de state membre ale UE. După un clasament din 2018 al revistei britanice „Nature”, China este a doua țară din lume ca productivitate în domeniul științei (după Statele Unite). Academia de Științe de la Beijing se află în clasamentul amintit pe primul loc, înaintea Universității Harvard.


Este însă la fel de adevărat că deși China este înalt performantă în numeroase sectoare, inclusiv de vârf, ea rămâne în urmă în multe altele. În plus, creșterea economică susținută riscă să ducă la supraproducție și la excedente de stocuri (mai ales la vehiculele electrice, panourile solare). Iar pe fondul dificultăților crescânde din economia mondială, dar și al “războiului comercial” cu Statele Unite, ritmul de creștere economică al Chinei manifestă tendințe de încetinire. Fondul Monetar Internațional previzionează pentru acest an un ritm de creștere de 6,2 la sută, iar pentru 2020 de 6 la sută – cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, dar – în același timp – unul dintre cele mai ridicate la nivel mondial, pe o perioadă de mai mulți ani.


O sfidare majoră este și poluarea, căci după datele Agenției Internaționale pentru Energie, China „contribuie” cu 28 la sută la emisiile de CO2 ale planetei (față de 4,9 la sută – SUA). În anul 2014, premierul Li Keqiang a declarat oficial „războiul împotriva poluării”, iar în 2015, în cadrul Acordului de la Paris asupra climei, China s-a angajat să reducă considerabil, până în 2030, emisiile de carbon. Societatea Bloomberg New Energy Finance apreciază că în 2017 China a investit 118 miliarde euro în energii curate, adică 40 la sută din investițiile mondiale în acest domeniu. Preocuparea pentru ecologie a intrat ca o componentă firească în cotidian. În 2017, agenția chineză pentru protecția mediului a determinat aproape 4 milioane de cămine să abandoneze încălzirea cu cărbune și să recurgă la electricitate și gaze naturale. Shenzen, megalopolisul de 12 milioane de locuitori apărut pe țărmul Pacificului, a abolit motoarele cu ardere internă de pe arterele de circulație, unde și-au făcut apariția, deocamdată, 16.000 de autobuze și 12.000 de taxiuri electrice. „Conversiunea verde” se desfășoară în ritm alert și în industrii.


La jumătatea acestui an aniversar, Biroul național de statistică al Chinei a publicat un amplu bilanț al evoluțiilor economice și sociale ale țării în cei 70 de ani ai noii sale istorii. Progresele sunt considerabile, uneori de-a dreptul spectaculoase, în sectoare esențiale. Dacă la proclamarea Republicii, baza economică a Chinei era extrem de slabă (în 1952, PIB-ul era de 67,9 miliarde yuani), după reforma și deschiderea din 1978, economia chineză s-a dezvoltat rapid, producția economică totală depășind în 1986 1.000 miliarde yuani. În 2000 era depășit pragul de 10.000 yuani, în 2010, cu 41,212 miliarde yuani, China devansa Japonia pentru a urca pe locul al doilea în lume, iar în 2018 atingea un PIB de peste 90.000 miliarde yuani.
Concomitent a crescut și nivelul de urbanizare a țării. În 1949 populația urbană reprezenta doar 10,6 la sută din total, iar în 1978 17,9 la sută. Ca urmare a reformei și deschiderii, procesul de urbanizare s-a accelerat și populația urbană s-a ridicat în 2018 la 51,6 la sută din total.
Și comerțul exterior a consemnat creșteri impresionante. În 1950 volumul total al importurilor-exporturilor era de 1,13 miliarde dolari, iar după aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului, în 2001, comerțul exterior al țării s-a dezvoltat rapid – 4.600 miliarde dolari în 2018, adică de 223 de ori mai mare față de 1978 și primul loc mondial.
În paralel au crescut și veniturile, și nivelul de consum ale populației. De la un venit mediu pe locuitor de 98 yuani și cheltuieli de consum de 88 yuani în 1956 s-a ajuns în 2018 la cifre corespunzătoare de 28.228 yuani și 19.853 yuani, respectiv creșteri de 24,3 ori și 19,2 ori, în 40 de ani.


Pe fundamental acestor ample transformări economice și sociale, prezența și acțiunea Chinei în lume au devenit tot mai evidente și mai influente, iar prestigiul și autoritatea internațională a țării au sporit considerabil. „Dacă până în urmă cu câteva decenii China impresiona prin ponderea sa demografică și preocupa prin puterea sa militară, remarca o publicație universitară vesteuropeană cu câtva timp în urmă, astăzi China atrage atenția prin puterea sa economică”. Autorul francez Yann Meus se întreba, într-un titlu, în publicația „Alternatives Economiques”: „Va deveni China stăpânul lumii?” și răspundea: „China vizează primul loc în lume în 2050. Pentru a ajunge aici, ea investește mai mult în prezent pe terenul economiei și al tehnologiilor decât pe cel al puterii militare”.
În 2013, președintele Xi Jinping anunță lansarea proiectului „Noilor Drumuri ale Mătăsii”, în ideea de a potența căile terestre, maritime dar și numerice care leagă China de restul lumii. Acest „proiect al secolului”, cum este el numit la Beijing sau „O Centură, Un Drum”, cum este cunoscut și consacrat pe plan internațional, se întemeiază pe un vast plan de investiții, de noi infrastructuri, precum și pe multiplicarea acordurilor politice și comerciale ale Chinei cu alte state ale lumii.


În 2015, Beijingul a lansat programul „Made in China 2025”, care urmărește să asigure leadershipul țării în zece sectoare cheie de viitor, între care cele privind „vehiculele curate”, biotehnologiile și aeronautica. Potrivit datelor oficiale, China ar putea consacra echivalentul a până la 199 miliarde euro acestui program prin care se are în vedere ca industria chineză să se substituie celor străine în cele zece sectoare de vârf.
În anul 2017, la congresul partidului, președintele Xi Jinping declara că pentru 2050, China și-a stabilit ca obiectiv să ajungă „în primul rând pe plan mondial în materie de putere globală și că influență internațională”. Președintele R.P. Chineze a fixat obiectivul ca în 2049, anul centenar al creării Republicii Populare, această să devină „o țară socialistă modernă”, care să-și afle locul „de prim rang în lume”, cu „deosebită mândrie” în concertul națiunilor.


Obiectivul creării unei „societăți a bunăstării medii pe toate planurile”, fixat pentru anul 2021, când este celebrat centenarul P. C. Chinez, presupune ca economia țării să devină cu 40 la sută mai importantă decât cea a SUA, evaluată în termenii puterii de cumpărare, potrivit estimației FMI. Potrivit FMI, dacă China atinge obiectivele stabilite pentru 2019, economia sa va fi de trei ori mai mare decât aceea a SUA. Publicația „China Magazine” scrie că astăzi economia chineză contribuie cu peste 30 la sută la creșterea economică mondială.


Noile turbulențe din economia mondială și din ansamblul vieții internaționale, marcate de „războiul comercial” chino-american și de iminența unei noi crize economice mondiale au un impact negativ evident și asupra ritmului de dezvoltare a Chinei. Dar, așa cum afirma într-un comunicat din august a.c. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reforma și Ministerul de Finanțe, „în ciuda vânturilor potrivnice și a presiunii de descreștere, China și-a menținut elanul de dezvoltare economică de înaltă calitate de la începutul lui 2019”. Cu o creștere a PIB-ului de 6,3 la sută, China a creat 7,37 milioane de noi locuri de muncă în mediul urban în primul semestru al anului, șomajul a fost menținut la 5 la sută, prețurile de consum au crescut cu 2,2 la sută, iar rezervele de devize străine continuă să fie superioare nivelului de 3.000 miliarde dolari.


În același timp, autoritățile chineze subliniază că „în ciuda avântului economic prodigios și a progresului tehnologic remarcabil, inegalitățile economice și sociale se mențin. Disparitățile sunt considerabile, determinând guvernul să reformeze sistemul, dar amploarea acestei sarcini riscă să pună numeroase probleme politice, economice și sociale. Numeroase sfidări economice și sociale așteaptă China”, scria în iulie a.c. „China Magazine”. În această situație, continuă publicația, „guvernul de la Beijing se străduiește de câțiva ani să soluționeze principalele probleme: corupția, imigrația, sistemul de sănătate, creșterea salariilor, reforma pensiilor, protecția socială”. Într-o viziune optimistă, Beijingul este încrezător în înfăptuirea „noii renașteri a națiunii chineze”. Viceministrul de externe, Zhai Jun declara că „dezvoltarea economică realizată de China în ultimele trei decenii arată că suntem pe calea cea bună. Urmăm cu convingere această cale, în ciuda hărțuielilor, dificultăților și criticilor”.
La summitul G20 de la Osaka, președintele Xi Jinping enunța cinci inițiative majore pentru extinderea deschiderii Chinei spre lume: „accentuarea deschiderii pieței chineze, creșterea activă a importurilor, continuarea ameliorării mediului de afaceri, realizarea integrală a egalității de tratament și promovarea viguroasă a negocierilor economice și comerciale”. „Ziarul Poporului” din 7 august 2019 aprecia dezvoltarea la o înaltă calitate a economiei chineze ca o contribuție importantă la creșterea economiei mondiale de calitate și „China nu poate să se dezvolte fără lume, iar lumea nu poate prospera fără China”.

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...