Război rece tot mai fierbinte

Date:

Corneliu Vlad
analist de politică externă, ECONOMISTUL

Președintele rus, vladimir putin, a declarat că Occidentul încearcă să „transforme Ucraina într-o anti-Rusie” și vrea „să termine cu ea odată pentru totdeauna”. El a anunțat suspendarea participării Rusiei la New Start, cel mai recent tratat ruso-american de control al armelor nucleare.

Puțin mai târziu, președintele american, Joe Biden, a replicat, la Varșovia: „Statele Unite au adunat o coaliție mondială de peste 50 de națiuni pentru a furniza arme și provizii esențiale pentru curajoșii luptători ucraineni de pe linia frontului. Sisteme de apărare aeriană, artilerie, muniție, tancuri și vehicule blindate”.

O zi de „Marți Neagră” pentru omenire. Un nou război mondial? Sau un nou război rece, mai imprevizibil, mai necruțător?

Războiul rece – țin să sublinieze analiștii internaționali – a avut codurile sale, regulile sale și cele două superputeri care le-au aplicat. Războiul rece nu a fost unul haotic, a fost guvernat de o ordine internațională, chiar dacă ea s-a întemeiat pe doctrina distrugerii reciproc asigurate: dacă tu mă ataci nuclear, eu ripostez la fel, ne anihilăm reciproc și aruncăm în aer planeta. La 21 februarie 2023, pe fundalul războiului din Ucraina, președinții rus și american s-au confruntat necruțător de la distanță.

Un singur element, dar esențial, a fost comun celor două discursuri: duritatea tonului celor doi lideri. „Președinții rus și american au vrut să arate că sunt pregătiți să facă față unui conflict prelungit în Ucraina, chiar dacă, în ciuda retoricii, ambii rămân atenți la o escaladare măsurată” („Le Monde”).

Situație ambiguă, imprevizibilă, acum complicată și de emergența Chinei ca o a treia superputere și de posibilitatea susținerii Beijingului pentru Moscova.

Ziua de mâine a omenirii va fi una de pace precară sau de război total atotpustiitor?

Orizontul de securitate internațională este dominat, de câțiva ani, de intensificarea confruntărilor dintre Rusia și Ucraina (plus SUA și aliați ai lor), dar și dintre China și Statele Unite. Deși niciuna dintre confruntări nu a explodat în război în 2021, războiul din Ucraina declanșat la 24 februarie 2022 a administrat un șoc sistemului internațional, care depășește cu mult reverberațiile altor crize similare, prin avertismentele repetate ale Rusiei că folosirea armelor nucleare nu este exclusă dacă Occidentul potențează ajutorul militar acordat Ucrainei și sancțiunile economice împotriva Rusiei.

Consecințele războiului vor fi de anvergură, inclusiv un impact sever asupra securității alimentare globale, deoarece și Rusia, și Ucraina sunt producători majori de alimente. Aranjamentele europene de securitate, alineamentele politice globale și prioritățile strategice vor fi, de asemenea, tot mai amenințate.

Reacția la operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina reflectă scindarea comunității internaționale. Zeci de state se abțin, la ONU, de la adoptarea unor documente în Adunarea Generală a ONU care critică Rusia și multe state contestă asumarea de către Occident a temeiului moral de a gestiona criza, iar China își reafirmă prietenia strânsă cu Rusia.

La scară globală, pe lângă războiul pe scară largă din Ucraina, există conflicte armate în alte 55 de țări, după datele Institutului SIPRI de la Stockholm. Tensiunile geopolitice se intensifică atât la nivel global, cât și în regiuni cheie ale globului. În plus, presiunile schimbărilor climatice cresc, criza insecurității alimentare se acutizează și recuperarea prelungită după pandemia de COVID-19 se adaugă la dilemele de dezvoltare persistente.
Iar guvernanța globală în paradigmă occidentală este intens solicitată de tot mai multe sfidări.

Zece previziuni

În primele zile ale lui 2023, Richard Haass, președintele influentului Consiliu pentru Probleme Externe ale SUA, a făcut zece previziuni pentru lumea acestui an.

  1. Războiul din Ucraina, problema dominantă a anului 2022, va continua, deși la un nivel mai puțin intens. Nicio parte nu va putea obține o victorie militară completă, dacă victoria înseamnă deplasarea celeilalte părți și impunerea condițiilor unei reglementări teritoriale sau politice postbelice.

Nici diplomația nu are deocamdată șanse să obțină victoria, dacă victoria este definită ca un aranjament acceptabil pentru Kiev și Moscova. Pacea necesită lideri dispuși și capabili să facă compromisuri, elemente care lipsesc (din motive foarte diferite) de ambele părți.

  1. Un război pentru Taiwan pare foarte puțin probabil în 2023. China nu și-a abandonat obiectivul de a realipi Taiwanul, dar probabil va amâna acțiunile dure pentru cel puțin câțiva ani.
  2. Apariția Japoniei ca actor geopolitic major. Creșterea economică din a treia economie a lumii va fi de 1,5%, iar cheltuielile pentru apărare vor ajunge la 2% din PIB. Japonia, cu una dintre cele mai puternice armate din regiune, se va alinia mai strâns cu SUA pentru a face față crizei Taiwanului.
  3. Coreea de Nord va efectua aproape sigur un al șaptelea test nuclear și alte teste cu rachete, iar Coreea de Sud și SUA nu vor putea preveni astfel de acțiuni.
  4. Relațiile transatlantice, mai puternice deocamdată datorită implicării în Ucraina, vor suferi din cauza nemulțumirii europenilor față de protecționismul economic al SUA și a nemulțumirii americanilor cu privire la dependența economică a continentului de China. În plus, europenii se simt împovărați și de amploarea sprijinului militar, economic, diplomatic pentru Ucraina și de marile cheltuieli pentru apărare.
  5. Economia globală se va extinde mai lent decât se prevedea. FMI prezice o creștere globală de 2,7%, dar ea ar putea fi mai scăzută, din cauza efectelor secundare ale gestionării proaste a COVID-19 și a traiectoriei Rezervei Federale a SUA, care va ridica probabil ratele dobânzii pentru a reduce inflația.
  6. Conferința ONU privind schimbările climatice va continua să dezamăgească. Preocupările economice pe termen scurt depășesc considerentele climatice pe termen mediu și lung, iar efectele încălzirii globale probabil se vor înrăutăți.
  7. Relațiile israelo-palestiniene vor deveni mai violente pe măsură ce colonizarea israeliană se extinde, iar diplomația nu arată perspective de a crea un stat palestinian în condiții pe care atât israelienii, cât și palestinienii le-ar accepta. Dar un viitor cu o „nonsoluție cu un singur stat” se va apropia mai mult de realitate.
  8. India va continua să cumpere arme și petrol de la Rusia și să continue postura de nealiniere chiar dacă va căuta un ajutor mai mare din partea Occidentului împotriva Chinei.
  9. Iranul va fi probabil o problemă dominantă în 2023. Teheranul își va continua programul de arme nucleare ori va declanșa o lovitură împotrivă Israelului, ceea ce i-ar permite să cheme la unitate națională în fața unui atac extern. Analiștii occidentali prevăd mari încercări pentru Republica Islamică.

„Toate acestea s-ar putea să nu creeze un an fericit, dar vor asigura unul interesant”, își încheia Richard Haass previziunile.

Previziuni ponderat optimiste și precaute, căci lumea se întreabă mai mult ca oricând în postbelic dacă lumea trăiește în pace sau război și, mai ales, dacă balanța nu înclină tot mai mult pe talerul războiului.

 

Război rece 2.0 sau război mondial 3.0?

Am intrat într-un al doilea război rece sau într-un al treilea război mondial? Suntem într-un nou război rece sau într-un război rece/fierbinte? – se întreabă politicienii, politologii, dar și oamenii obișnuiți de pretutindeni.

Răspunsurile sunt la fel de diverse pe cât de complexă și complicată este lumea de azi.

La modul tranșant, lumea se întreabă dacă marea criză, devenită conflict deschis, din Ucraina nu este un al treilea război mondial nedeclarat. Războiul din spațiul slavilor de Răsărit nu mai este oricum doar un conflict militar Rusia-Ucraina, ci un război prin procură, dar tot mai evident, între Rusia și SUA plus aliații lor.

Washingtonul este de departe cel mai mare furnizor de arme al Ucrainei, deși Casa Albă ține să sublinieze repetat că nu a dat un cec în alb pentru Kiev, deoarece nu dorește ca Ucraina să escaladeze conflictul până la riscul unui de-al treilea război mondial. Dar, spun mulți comentatori, inclusiv occidentali, al treilea război mondial a început de fapt în 2022 și el se poartă între Rusia și Occidentul Colectiv.

Brett Bruen, un fost director de implicare globală la Casa Albă, declara că „există în mod clar un război mondial purtat pe o serie de fronturi între democrații și regimuri autoritare. Deși s-ar putea să nu lupte pe câmpul de luptă, cu siguranță se luptă online și prin conflicte regionale precum cele din Ucraina și Afganistan”.

Bryan Clark, cercetător al Institutului Hudson, spune: „Nu este începutul celui de-al treilea război mondial, cel puțin în ce privește modul în care s-au desfășurat războaiele mondiale precedente. Rusia își poate gestiona operațiunile din Ucraina pentru a împiedica escaladarea conflictului scăpată de sub control, iar SUA, NATO și UE se abțin să intervină militar”. Dar ar putea fi, totuși, vorba de „începutul unei confruntări globale pe termen lung, cu mișcare lentă, între Rusia și vecinii săi occidentali, care ar putea fi completată de un conflict între China și vecinii săi estici”, spune Clark.

Primul și al doilea război mondial s-au întins pe mai multe continente, iar conflictul dintre Ucraina și Rusia a depășit arealul celor două țări. Rusia și China vor ca ordinea mondială postbelică să fie remodelată, prin reducerea influenței SUA și a lumii occidentale.

Într-un sondaj US News & World Report Best Countries, trei sferturi dintre respondenți au subscris la afirmația: „Mă tem că ne apropiem de al treilea război mondial”. Ponderea celor care cred că ne îndreptăm către un război global a crescut peste 80% în cinci țări, între care și Statele Unite.

Prim-ministrul, polonez Mateusz Morawiecki, declara la 17 ianuarie 2023: „Înfrângerea Ucrainei poate deveni un preludiu al celui de-al treilea război mondial”. Al doilea război rece ar putea deveni al treilea război mondial în 2023, „cu China ca arsenal al autocrației”, potrivit politologului Niall Ferguson.

După un an de război ruso-ucrainean, o mare parte a lumii nu l-a numit al treilea război mondial, ci un război proxy Rusia-NATO. Definiția convențională a unui război mondial implică participarea mai multor puteri majore la un conflict global. Aproape 50 de țări au trimis Ucrainei ajutor militar sau umanitar, ceea ce sună a război mondial. Aliații NATO par ferm în spatele Statelor Unite, dar lumea în curs de dezvoltare, aproximativ 70% din populația lumii, nu este.

Te poți îndoi de expresii precum „al treilea război mondial”, dar ar fi naiv să nu consideri că Occidentul s-a angajat într-un război global. Rusia și China au un interes comun în diminuarea hegemoniei SUA. Succesul Rusiei în Ucraina poate încuraja China să realipească Taiwanul. India cumpără masiv petrol rusesc, în ciuda embargoului impus de americani.

O victorie rusească în Ucraina ar evidenția limitele puterii americane.

O bătălie existențială

Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a avertizat că probabil suntem în pragul unui nou război mondial, căci tensiunile nucleare cresc și preocupările legate de schimbările climatice se intensifică. „Lumea este bolnavă și probabil că se află în pragul unui nou război mondial”, a declarat Medvedev.

„Ne aflăm la o frontieră istorică. Viitorul este probabil cel mai periculos și mai imprevizibil, dar în același timp, în cel mai important deceniu de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a subliniat și președintele Putin în octombrie 2022. Președintele rus prezintă războiul din Ucraina drept o bătălie existențială cu Occidentul și a avertizat că Rusia va folosi toate mijloacele disponibile pentru a se proteja.

El a anunțat că Rusia se vă retrage dintr-un tratat nuclear cu Statele Unite și a spus că Rusia va amplasa arme nucleare tactice în Belarus, care se învecinează cu țări NATO și Ucraina. Ceea ce s-a și întâmplat.

Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, a declarat: „Ne-am îngrijorat că Vladimir Putin va folosi ceea ce el consideră o armă nucleară tactică nestrategică sau va folosi vreo demonstrație care să escaladeze, dar într-o escaladare a riscului gestionată. Este foarte important să fim atenți la acest lucru”.

Iar politologul american Robert Farley aprecia că în 2022 lumea s-a apropiat mai mult de un război al marilor puteri decât oricând după sfârșitul războiului rece și enumera „cinci locuri în care al treilea război mondial ar putea începe în 2023”: Taiwan, Grecia-Turcia (deși e puțin probabil că un aliat al NATO ar ataca în mod deschis un alt aliat al NATO), Peninsula Coreeană, China-India și, bineînțeles, Ucraina. Conflicte posibile, iar unele „cu aspecte de război al marilor puteri, dar e puțin probabil ca vreuna dintre aceste dispute să se dezvolte în conflict global”.

 

Ordinea mondială postbelică e contestată

Pentru alți analiști occidentali, într-un fel, al treilea război mondial a și început, afirma la 19 octombrie 2022 economistul american Nouriel Roubini. El spunea că o escaladare nucleară a acestui conflict ar putea marca începutul unei bătălii globale.

„Într-un fel, al treilea război mondial a început deja în Ucraina, deoarece acest conflict are implicații mai largi, care depășesc cu mult Rusia și Ucraina. Este începutul a altceva”, a mai spus Roubini. Lumea ar putea vedea și un conflict nuclear în Iran, dar, cel mai îngrijorător pentru SUA, lupta Chinei pentru Taiwan.

Occidentul, spune el, se confruntă cu puteri „revizioniste”, precum Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Pakistan, care „contestă în esență ordinea economică, socială și geopolitică pe care SUA, Europa și Occidentul au creat-o după al doilea război mondial”.

În 2022, antropologul și istoricul francez Emmanuel Todd a publicat o carte intitulată „Al treilea război mondial a început”. El susține că războiul proxy din Ucraina este începutul unui al treilea război mondial care este „existențial” și pentru Rusia, și pentru „sistemul imperial” al SUA, care a restrâns suveranitatea Europei, transformând Bruxelles-ul în „protectorat” al Washingtonului.

„Sistemul imperial” american slăbește în mare parte din lume, observă el, iar acest lucru obligă Washingtonul „să-și întărească stăpânirea asupra protectoratelor sale inițiale”: Europa și Japonia. „Germania și Franța au devenit parteneri minori în NATO”, spune Todd, iar NATO devine un adevărat bloc Washington-Londra-Varșovia-Kiev. Sancțiunile SUA și UE nu reușesc să zdrobească Rusia, așa cum au sperat capitalele occidentale, iar „rezistența economiei ruse împinge sistemul imperial american spre prăpastie”.

Todd avertizează că Occidentul pierde contactul cu restul lumii. „Ziarele occidentale sunt tragic de amuzante. Ele spun mereu: „Rusia este izolată, Rusia este izolată”. Dar când ne uităm la voturile de la ONU, vedem că 75% din lume nu urmează Occidentul, care atunci pare foarte mic”, observă Todd.

Se mai credea, continuă ironic Todd, că Ucraina va fi zdrobită militar iar Rusia va fi zdrobită economic. Dar s-a întâmplat invers. Ucraina nu a fost zdrobită militar deși a pierdut 16% din teritoriu, iar Rusia nu a fost zdrobită economic. „În timp ce vă vorbesc, rubla a câștigat cu 8% față de dolar și cu 18% față de euro cu o zi înainte de începerea războiului. Iar noi, europenii, suntem mai presus de toate angajați din punct de vedere economic. Simțim adevărata noastră intrare în război prin inflație și penurie”.

 

Un război prelungit, cu miză mare

„The New York Times” recunoaște că CIA și forțe de operațiuni speciale din multe țări europene se află pe teren în Ucraina. Iar politologul american John Mearsheimer spune că Ucraina, a cărei armată a fost preluată de militarii NATO (americani, britanici și polonezi), este deci membră de facto a NATO și că rușii au anunțat că nu vor tolera niciodată Ucraina ca membru al NATO. Mearsheimer consideră că pentru ruși războiul din Ucraina este existențial, iar pentru americani doar un „joc” de putere printre altele.

Axioma de bază a geopoliticii americane, revine Olivier Todd, este că „putem face orice vrem pentru că suntem adăpostiți, departe, între două oceane, nu ni se va întâmpla nimic” și nimic nu ar fi existențial pentru America. Dar insuficiența de analiză îl îndeamnă pe Biden la o serie de acțiuni nesăbuite, ceea ce afectează statutul SUA de emitent al monedei de rezervă globale, care îi conferă capacitatea de a menține un „deficit comercial uriaș”.

Dacă economia rusă, susținută de China, va rezista sancțiunilor și va reuși să epuizeze economia europeană, controlul monetar și financiar american ale lumii s-ar prăbuși și, odată cu el, posibilitatea ca SUA să-și finanțeze uriașul deficit comercial. Acest război a devenit așadar existențial și pentru SUA. Ca și Rusia, nici ele nu se pot retrage din conflict. De aceea ne aflăm acum într-un război nesfârșit, într-o confruntare al cărei rezultat trebuie să fie prăbușirea unuia sau a celuilalt, conchide, poate prea tranșant, Olivier Todd.

Asupra întrebării existențiale dacă războiul rece se va transforma într-unul fierbinte s-a pronunțat și venerabilul politolog Henry Kissinger într-un eseu despre „Cum să eviți un alt război mondial”.

Când a împlinit vârstă de 100 de ani, Kissinger a avertizat despre două amenințări la adresa unei lumi din ce în ce mai instabile: blocajul dintre America și China și puterea în creștere a inteligenței artificiale.

Și, mai important, la Forumul de la Davos a declarat că Rusiei trebuie să i se ofere oportunitatea de a se alătura la sistemul internațional în urma oricărui acord de pace în Ucraina.

Kissinger a spus că, pentru a evita o escaladare a conflictului cu puterea nucleară, Occidentul trebuie să poarte discuții cu Rusia și să nu o lase să simtă că a existat un război împotriva statului rus însuși.

Deocamdată, războiul pare să se prelungească până la impas. Un impas care, până una-alta oferă lumii o pace precară.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului Forumul Energiei

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului...

Profitul net ajustat al Xiaomi se dublează în primul trimestru și ajunge la 6,5 miliarde RMB

Traiectorie robustă de creștere, catalizată de multipli factori  Corporația...

ASF aprobă începerea ofertei publice inițiale pentru listarea a 28,5% din capitalul JT Grup Oil la Bursa de Valori București

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat în ședința...