Restabilirea încrederii în leadershipul global

Date:

_________________

de Sri Mulyani Indrawati, Ministrul de finanțe al Indoneziei

Leadershipul global a lipsit în mod jalnic în urma crizei COVID-19, care nu a lăsat nicio țară nevătămată. În 2021, am observat că forma și ritmul redresării economice postpandemie au depins în mare măsură de cooperarea multilaterală. Acest lucru rămâne valabil și astăzi, deoarece economia globală, care încă nu și-a revenit complet din pandemie, se confruntă cu o nouă sursă de risc: proliferarea conflictelor geopolitice. În ultimii doi ani, războiul din Ucraina, războiul Israel-Hamas și șapte lovituri de stat militare din Africa Subsahariană au crescut fragilitatea și au strămutat un număr imens de oameni.

și totuși, în pofida condițiilor care necesită consolidarea acțiunii colective, cooperarea multilaterală pare să fie în declin. Nu suntem pe cale să îndeplinim obiectivul de dezvoltare durabilă de a pune capăt sărăciei extreme până în 2030; se estimează că 7% din populația lumii va trăi în continuare în sărăcie, dacă tendințele actuale vor continua. În plus, dezastrele climatice devin din ce în ce mai frecvente – o tendință periculoasă și agravată. În mod descurajator, leadershipul global este absent în abordarea acestor amenințări existențiale la adresa umanității. Ne-ar face bine să recunoaștem această realitate și apoi să decidem cum să o schimbăm.

Chiar și pe fondul crizelor care se suprapun, există vești bune. Economia mondială a dat dovadă de rezistență în 2023, în ciuda redresării lente și inegale de la pandemie. Lupta împotriva inflației globale extrem de ridicate pare să funcționeze: se preconizează că inflația va scădea constant de la 8,7% în 2022 la 6,9% în 2023 și 5,8% în 2024. Acest lucru poate fi atribuit creșterii ratelor dobânzilor și scăderii prețurilor internaționale la mărfuri, deși înăsprirea prelungită a politicii monetare va încetini activitatea economică globală. Între timp, creșterea PIB-ului pe unele piețe emergente și economii în curs de dezvoltare, în special în Asia de Est și Pacific, a depășit nivelurile de dinaintea pandemiei, China, Vietnam și Indonezia fiind printre cele mai performante.

Mai mult, la întâlnirile anuale ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale de la Marrakech din octombrie, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale au convenit asupra a opt provocări globale care să fie abordate împreună și au susținut noua viziune și misiune a Băncii Mondiale de a crea o lume fără sărăcie și de a stimula prosperitatea comună pe o planetă locuibilă. Acest obiectiv stă la baza noului ghid al Băncii pentru Dezvoltare, precum și a modelului său de finanțare îmbunătățit, asigurând că efortul nostru colectiv de a combate provocările globale este fezabil și solid din punct de vedere strategic.

Creșterea, în pericol

Există trei amenințări principale la adresa perspectivelor de creștere globală pe termen mediu: escaladarea tensiunilor geopolitice, care ar putea duce la fragmentarea economică; decuplarea tehnologică, care ar putea împiedica răspândirea noilor tehnologii digitale pentru a spori productivitatea; și schimbările climatice, în special impactul acestora asupra agriculturii. Din păcate, multe țări au spațiu limitat de politică pentru a sprijini creșterea economică. Politica monetară a devenit în mare măsură restrictivă pentru a limita presiunile inflaționiste, în timp ce politica fiscală este din ce în ce mai constrânsă, în special în țările în curs de dezvoltare cu venituri mici, care se confruntă cu crize în deservirea datoriilor și cu provocările gemene ale insecurității alimentare și energetice.

Concurența și conflictul geopolitic amenință să anuleze câștigurile globalizării. În ultimii 30 de ani, comerțul și investițiile transfrontaliere au triplat dimensiunea economiei globale și au scos 1,3 miliarde de oameni din sărăcie. Însă astăzi, noile războaie și tensiuni mocnite ar putea să desfacă lanțurile de aprovizionare, să oprească fluxurile de investiții, să dea naștere la mai multe standarde internaționale concurente pentru tehnologiile digitale critice și emergente și să conducă la inegalități mai mari în termeni de venituri și bunăstare.

Pentru a contracara amenințarea geopoliticii, trebuie să subliniem importanța cooperării multilaterale bazate pe reguli, care prețuiește transparența, certitudinea și prosperitatea partajată. Este necesar un efort colectiv concertat pentru a rezista fragmentării pe toate fronturile. La urma urmei, o întrerupere a integrării ar putea duce la o creștere susținută a volatilității prețurilor, ar putea împiedica fluxul transfrontalier de mărfuri și ar putea să ne lase cu mai puține instrumente pentru a face creșterea economică globală mai incluzivă.

La fel de îngrijorătoare este tendința recentă de decuplare tehnologică, în special între Statele Unite și China în ceea ce privește domeniile critice precum inteligența artificială și semiconductorii. Acest lucru augmentează spectrul fragmentării mai ample, care ar putea duce la pierderi de ordinul a 5% din PIB pentru multe economii.

În același timp, posibilitatea ca schimbarea tehnologică să contribuie la dezvoltare rămâne uriașă. Concentrându-se pe servicii și dezvoltare în țările din Asia de Est și Pacific,un raport recent al Băncii Mondiale a constatat că firmele de servicii care folosesc mai multe tehnologii digitale își măresc productivitatea, deși adoptarea acestora necesită adesea schimbări organizaționale substanțiale și investiții complementare. În plus, difuzarea platformelor digitale, care oferă clienților noi modalități de conectare cu furnizorii, ar putea conduce la o creștere explozivă în comerțul cu ridicata și cu amănuntul online, așa cum a făcut-o în Filipine.

Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale, dacă este gestionată corespunzător, ar putea fi astfel un avantaj pentru redresarea economică susținută. Ne putem uni în jurul unei strategii comune pentru a crește adoptarea acestora și a preveni fragmentarea, asigurându-ne că luăm în considerare factori complementari, cum ar fi competențele, problemele de reglementare și nivelurile de concurență.

În cele din urmă, a devenit clar că impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii va agrava inegalitățile globale. În prima jumătate a anului 2022, am asistat la unul dintre cele mai mari șocuri asupra piețelor alimentare globale din ultimele decenii, parțial din cauza recoltelor slabe cauzate de fenomenele meteorologice extreme. Aproximativ 80% dintre cei mai expuși riscurilor de eșec al culturilor legat de climă și foamete se află în Africa Subsahariană, Asia de Sud și Asia de Sud-Est, unde familiile de agricultori tind să fie sărace și vulnerabile. O secetă severă, fie că este cauzată de încălzirea globală sau de un tipar meteorologic El Niño, ar putea sărăci milioane de oameni, chiar și în țările cu venituri relativ mari, cum ar fi Filipine și Vietnam.

În calitate de lideri mondiali, putem susține politici care să contribuie la creșterea rezistenței agriculturii la schimbările climatice (cum ar fi utilizarea mai eficientă a apei), gestionarea cererii, încurajarea trecerii la culturi cu consum mai mic de apă și îmbunătățirea sănătății solului. În același timp, aceste eforturi se aliniază obiectivelor de sustenabilitate și ar putea, de asemenea, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar, despre care estimările recente arată că este responsabil pentru aproximativ o treime din emisiile de GES și este cea mai mare sursă de metan creată de om, precum și principalul determinant al pierderii biodiversității.


Cooperare sau nimic

Având în vedere rupturile și disparitățile cu care se confruntă comunitatea internațională astăzi, consolidarea cooperării multilaterale este mai importantă ca niciodată. Într-o notă pozitivă, o lecție pe care liderii globali aparent au învățat-o din pandemie – un eveniment extraordinar și fără precedent – este importanța dezvoltării unei mai mari rezistențe.

Pe baza acelei lecții, trebuie să ne axăm pe patru priorități. Trebuie să întărim spiritul de solidaritate, multilateralism și colaborare pentru a deschide calea către soluționarea pașnică a conflictelor și cooperarea economică. Trebuie să oferim sprijin fiscal bine direcționat și mecanisme mai solide de gestionare a datoriei, în special țărilor vulnerabile. Trebuie să elaborăm răspunsuri politice la mediul actual al ratelor dobânzilor ridicate, care să echilibreze stabilitatea cu creșterea. Și trebuie să asigurăm sustenabilitatea creșterii pe termen lung prin reforme structurale cuprinzătoare și investiții într-o economie globală verde.

Monitorizarea și atenuarea potențialelor amenințări sistemice sunt cruciale pentru stabilitatea economică. Acum și în următorii ani, acțiunile pe care le întreprindem – atât la nivel global, cât și local – vor stabili dacă vom face față provocărilor internaționale stringente sau le vom cădea victime. Cooperarea multilaterală este prea importantă pentru a fi lăsată deoparte.  

Articolul precedent
Articolul următor

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Protejarea expresiei creativității: o incursiune în sfera proprietății intelectuale aplicate cinematografiei

de Bianca Chera, senior associate , Marius Gheldiu, associate–...

Eurobarometru: Situația geopolitică face ca votul la alegerile europene să fie și mai important

Peste opt din zece europeni (81%) consideră că votul...

Crește contrabanda cu țigarete

Piața neagră a țigaretelor crește în martie 2024 până...