KLAUS SCHWAB
Fondatorul și președintele executiv al Forumului Economic Mondial
Anul ce urmează ar putea fi unul istoric, în sens pozitiv. La șaptezeci și cinci de ani după inițialul „An Zero”, care a urmat celui de-al II-lea Război Mondial, avem din nou ocazia de a reconstrui. Procesul de după 1945 a fost unul literal: reconstrucția distrugerilor provocate de război. De data aceasta, atenția este pe lumea materială, dar și pe multe altele. Trebuie să țintim spre un grad mai înalt de sofisticare societală și să creăm o bază solidă pentru bunăstarea tuturor oamenilor și a planetei.
După cel de-al ii-lea război mondial am dezvoltat o nouă filozofie economică, bazată pe colaborare și integrare, având ca obiectiv principal bunăstarea materială. Acest proiect a dus la nașterea organizațiilor internaționale precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și a aranjamentelor care urmau să evolueze în Organizația Mondială a Comerțului și în Uniunea Europeană. Neoliberalismul, un angajament ferm de liberalizare a piețelor și de limitare a guvernului, stăpânea vestul, unde a generat decade de prosperitate și progres.
Dar acest model s-a defectat. După ce COVID-19 a lansat lovitura finală, era deja clar de două decenii că modelul postbelic nu mai este sustenabil, nici din punct de vedere ecologic, nici din punct de vedere social (din cauza nivelurilor extreme ale inegalității din prezent). Istoricul englez Thomas Fuller a afirmat că „ora cea mai întunecată a nopții este cea de dinaintea răsăritului”. Și totuși, nu putem presupune pur și simplu că un an mai bun va urma acestui annus horibilis care a adus cu el cea mai mare criză din domeniul sănătății publice, precum și cea mai profundă recesiune din ultimul secol. Trebuie să acționăm pentru ca acest lucru să se întâmple.
Eu disting trei stâlpi pe care trebuie construit. În primul rând, 2021 ar putea fi anul în care aducem COVID-19 sub control. Dacă predicțiile se adeveresc, vor fi disponibile mai multe vaccinuri. Dacă acestea ne vor permite să combatem pandemia, ar trebui să facem un bilanț al lucrurilor pe care le-am învățat din această criză. Deși vaccinurile pot aduce stabilitatea, ele nu sunt un panaceu. La fel ca un acord de pace care pune punct, dar nu reface distrugerea produsă de război, oprirea pandemiei este doar primul pas. Cea mai mare provocare va fi aceea de a repara defectele structurale ale sistemelor și instituțiilor noastre, dintre care multe nu au reușit să acorde asistența și serviciile necesare tuturor celor care aveau nevoie de ele.
Va depinde de noi să ne asigurăm că bunăstarea noastră socială și sistemele de sănătate devin mai puternice pentru viitoarea generație. Pandemia ne-a reamintit că nu putem doar urmări PIB-uri mai mari și profituri, presupunând că maximizarea acestor indicatori se va răsfrânge asupra beneficiului societății. Acest lucru nu se întâmplă, de aceea, anul ce va urma trebuie să aducă o „Mare Resetare” în ceea ce privește modul de abordare al creșterii economice și al guvernării.
În al doilea rând, 2021 va fi anul în care fiecare guvern major, precum și coalițiile largi din sectorul privat, își vor asuma un obiectiv de atingere a valorii nete zero în ceea ce privește emisiile de gaze de seră. Asta înseamnă că, în loc să fim blocați într-o cursă către fundul prăpastiei și să ne temem de o continuă problemă a „pasagerului clandestin”, lumea va putea beneficia de un ciclu cinstit de stopare a emisiilor de carbon.
Uniunea Europeană a fost deja de acord să „consacre anul 2050 neutralității ecologice în legislație”, China s-a angajat să devină „ecologic neutră până în 2060”, iar Japonia și-a asumat un angajament similar pentru 2050. Odată cu alegerea lui Joe Biden ca președinte, se așteaptă ca Statele Unite să se realăture Acordului de la Paris privind schimbările climatice și să țintească spre energie verde 100% și valori nete zero ale emisiilor până în 2050.
Aceste angajamente au atins un progres istoric. China, Japonia, Statele Unite și Europa sunt responsabile, împreună, pentru mai bine de jumătate din cantitatea de gaze de seră emise și pentru mai bine de jumătate din PIB global. Obiectivele subliniate prin Acordul de la Paris sunt acum eminamente realizabile la nivel național și global. Mai mult, o serie de angajamente industriale și corporatiste completează eforturile guvernului. Niciodată până acum mișcarea ecologică globală nu a avut o asemenea amploare și nu a fost atât de concretă.
În final, 2021 va fi anul în care companiile se vor reorienta de la obținerea profitului pe termen scurt spre strategii care se concentrează mai mult pe fiabilitatea pe termen lung a afacerilor lor, precum și pe interesele și contribuțiile tuturor acționarilor lor. Cu siguranță liderii afacerilor au îmbrățișat conceptul de capitalism al acționarilor încă din 2019, odată cu angajamentul Mesei Rotunde pentru Afaceri și, mai apoi, cu Manifestul Davos din 2020. Dar aceștia nu au avut mijloacele de a transforma respectivele angajamente bazate pe principii în obiective măsurabile și rapoarte nonfinanciare. În prezent nu se mai pune această problemă. Odată cu dezvoltarea indicatorilor clari ai capitalismului pe baza acționariatului, în 2020, toate companiile au uneltele necesare pentru a transforma angajamentele ecologice, sociale și guvernamentale în acțiuni măsurabile.
Din nou, aceasta reprezintă o realizare istorică, ce va avea ramificații globale. Cele patru mari companii financiare – Deloitte, EY, KPMG și PwC – au contribuit împreună elaborarea noilor indicatori și îi pot încorpora acum în rapoartele de început de an privind rezultatele companiei. Iar acestora li s-au alăturat mari instituții financiare, pornind de la Banca Americii la BlackRock, care au susținut fervent și tot mai mult capitalismul bazat pe acționariat.
Aceste trei realizări majore, o concentrare reînnoită asupra sănătății publice și a rezistenței, angajamente de atingere a valorilor nete zero și elaborarea indicilor capitalismului bazat pe acționariat, aproape că asigură ca anul 2021 să fie un nou An Zero. Așa cum s-a întâmplat după cel de-al II-lea Război Mondial, cărămizile sunt deja poziționate, asigurând un fundament pe care se poate construi o nouă eră de bunăstare îmbunătățită, care să includă creșterea economică și acțiunile ecologice.
Klaus Schwab este fondatorul și președintele executiv al Forumului Economic Mondial. El este autorul cărții „Stakeholder Capitalism: A Global Economy that Works for Progress, People and Planet” (se va publica în februarie 2021).
