Victoria lui Biden ar putea reseta relațiile transatlantice

Date:

_________________

Alex Soros

NEW YORK – În discursul său de deschidere de la întrunirea anuală a Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), ministrul german de externe, Heiko Maas, a susținut că, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale americane din luna noiembrie, europenii „vor trebui să se gândească cum să limiteze mai bine conflictele din vecinătatea Europei, chiar și fără SUA.”

Modul său de a privi lucrurile este unul popular. Mulți comentatori politici europeni, cum ar fi Janan Ganesh și Wolfgang Münchau de la Financial Times, sunt de părere că relațiile SUA-UE nu se vor modifica semnificativ, chiar dacă un democrat l-ar învinge pe președintele american Donald Trump. Un președinte democrat, susțin ei, va fi în continuare protecționist în privința comerțului, solidar cu presupusele instincte izolaționiste ale publicului american și, în aceeași măsură, nedispus să scrie cecuri pentru apărarea Europei. Această descriere le-a fost inițial aplicată senatorilor Elizabeth Warren din Massachusetts și Bernie Sanders din Vermont, în ciuda sprijinului lor puternic pentru cooperarea internațională și drepturile omului. Acum, unii europeni extind această descriere și asupra lui Joe Biden.

Însă ideea că Biden nu ar aduce vreo schimbare reală asupra politicii SUA referitoare la Europa este greu de crezut. Biden a fost întotdeauna un susținător ferm al proiectului transatlantic, iar pe parcursul carierei sale politice de câteva decenii, acesta a clădit relații apropiate cu lideri europeni cheie, inclusiv cu cancelarul german Angela Merkel. Din poziția sa de vicepreședinte în anii 2009 – 2017, Biden a fost întotdeauna dispus să asigure o diplomație personală atunci când președintele Barack Obama nu a făcut acest lucru.

Deși comentatorii politici europeni au dreptate atunci când se îndoiesc că fosta alianță transatlantică va reveni pur și simplu la starea sa de dinainte de Trump, aceștia subestimează ceea ce o victorie a lui Biden ar putea însemna pentru politica externă a Statelor Unite. Partidul Democrat este în continuare un partid al valorilor, iar o administrație Biden ar putea urmări o resetare completă după patru ani cu Trump, restaurând dedicarea istorică a Americii față de o conducere responsabilă pe scena mondială.

În timp ce Trump și-a petrecut mandatul stârnind neînțelegeri cu Europa cu privire la modificările climatice, comerț și drepturile omului, Biden ar aduce America înapoi la masa diplomației. Statele Unite s-ar alătura din nou Acordului de la Paris privind schimbările climatice, ar urmări noi acorduri comerciale și ar participa la eforturi de cooperare pentru a se asigura că inovarea tehnologică respectă standardele drepturilor omului.

În Uniunea Europeană, imaginea Americii este la un nivel extrem de scăzut din cauza răspunsului întârziat, incoerent și ineficient al administrației Trump la criza COVID-19, o parte importantă a acestuia rezumându-se la învinuirea altor țări, nu la o cooperare cu acestea. În loc să combată criza prin utilizarea resurselor Organizației Mondiale a Sănătății și altor organizații multilaterale, SUA a interzis fără niciun avertisment prealabil intrarea în țară a persoanelor din Europa și a anunțat că își va retrage sprijinul financiar pentru OMS. Unul dintre primele obiective de politică externă ale lui Biden va fi cu siguranță să repare această situație și să trateze COVID-19 ca pe o adevărată criză globală. Acest lucru presupune angrenarea cooperării internaționale pentru a-i proteja pe americani de pandemie (și de devastarea economică inerentă), dar și conducerea eforturilor globale pentru combaterea acestei amenințări.

Cu Biden la Casa Albă, operatori de telecomunicații ca Nokia și Ericsson ar fi recunoscuți și susținuți drept campioni 5G ai alianței transatlantice, iar SUA ar ajuta Europa să nu mai depindă de gazul rusesc în timp ce depune eforturi pentru o tranziție la o energie curată. Administrația Biden ar recunoaște, de asemenea, înțelepciunea de a negocia o reînnoire a tratatului New START privind armele nucleare strategice cu Rusia, atunci când acesta va expira în 2021. În plus, ar urmări și alte forme de control asupra armelor pentru a promova interesele de securitate europene și americane în scopul prevenirii unei noi curse a înarmării.

Mai precis, o administrație Biden ar respecta partea sa din orice înțelegere și s-ar bucura de încredere în menținerea angajamentelor Americii față de parteneri și aliați din toată lumea. Singura întrebare este dacă și Europa va fi pregătită să facă alegerile dificile necesare pentru revigorarea alianței.

Trump i-a permis Europei să evite astfel de alegeri deoarece comportamentul său exagerat a distras atenția de la majoritatea altor probleme. De exemplu, cu toată atenția concentrată asupra conflictului sino-american ce continuă să escaladeze, UE a devenit mai înțelegătoare față de China. La începutul lunii iunie, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, a declarat că Europa nu o vede pe China ca pe o amenințare militară. Și în timp ce liderii politici din ambele partide au condamnat vehement impunerea de către China a unei noi legi de securitate în Hong Kong, reacția UE a fost relativ slabă.

Trebuie reamintit că UE este cel mai mare bloc comercial al lumii. Cu suficientă motivare, Europa, lucrând îndeaproape cu SUA, ar putea avea o influență considerabilă atunci când vine vorba de susținerea unui sistem multilateral bazat pe legi. Însă pentru a face acest lucru, va trebui să cheltuiască un capital politic și diplomatic.

Același lucru se aplică și unor probleme mai aproape de casă. Europa are mult de câștigat din cooperarea apropiată cu SUA pentru întărirea independenței și rezistenței Ucrainei în fața agresiunii Kremlinului, mai ales prin menținerea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei, recent reînnoit. De asemenea, UE are un interes și în eliberarea unei căi de aderare pentru țările din Balcanii de Vest și pentru încetarea blocajului care a fost mult timp în avantajul Rusiei, Chinei, Turciei și altor puteri. Prin aducerea Balcanilor de Vest în comunitatea transatlantică, Europa ar putea conta pe susținerea unei majorități bipartizane în Congresul SUA.

Urmărirea oricăror dintre aceste obiective ar presupune ca UE să-și plaseze valorile deasupra oportunității politice și diplomatice. În acest fel, publicul american ar vedea că Europa nu este profitorul pe care Trump l-a descris, ci mai degrabă un partener sigur pe sine și de încredere. De fapt, americanii se inspiră adesea din ideile de politică ale Europei, de la confruntarea cu companiile Big Tech pentru protejarea confidențialității, la asigurarea de servicii de sănătate și alte elemente critice ale sistemului de securitate socială. O relație transatlantică renăscută ar putea să impulsioneze transferul de idei europene către SUA.

Cu siguranță, o resetare transatlantică ar necesita și ca America să apere drepturile omului și democrația, ceea ce ar însemna abordarea unei poziții mai dure în privința actualului guvern turc. Din fericire, acest lucru nu ar avea de ce să fie dificil. Sondajele realizate de National Security Action au arătat în mod repetat că majoritatea americanilor sunt îngrijorați de proasta gestionare de către Trump a relațiilor SUA cu alte țări și ar prefera să vadă că guvernul SUA susține valorile proclamate ale Americii, inclusiv drepturile omului.

În ultimii ani, tiradele televizate ale lui Trump împotriva alianței transatlantice i-au dat Europei toate motivele de a se interioriza și de a clădi bariere protecționiste. Însă rezultatele sondajelor efectuate de ECFR arată că mulți dintre acei europeni care acum susțin protecționismul sunt foști susținători dezamăgiți ai alianței transatlantice. Cu o schimbare la conducerea SUA și o abordare mult mai familiară de la Washington, dezamăgirea lor ar putea să înceapă să se disperseze.

Bineînțeles, comentatorii politici europeni pot continua să denatureze faptele legate de Biden, democrați și modurile în care americanii văd politica externă. Prin scăderea așteptărilor, aceștia vor face ca o viitoare administrație Biden să aibă performanțe mai bune în ochii publicului european. Relațiile și alianțele depind cel mai mult de percepție.

_________________

Alexander Soros este vicepreședinte al Fundației pentru o Societate Deschisă.

Copyright: Project Syndicate, 2020.
www.project-syndicate.org

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Cometex inaugurează cel de-al 11-lea parc comercial din rețeaua sa în orașul  Hunedoara 

Cometex, companie dezvoltatoare de parcuri comerciale deschide pe 28...

Prelungirea plafonării primelor RCA nu este un „medicament minune”

Industria de asigurări a luat nota cu profunda...

Digitalizarea raportărilor fiscale – etapele anului 2024. Ce schimbări apar la e-Factura?

de Victoria Dobre, Senior Manager și Ștefan Machidon,...

Costul proprietății – mai scump din 2025 pentru toți. De ce și cum?

de Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și...