Vom prospera sau vom dispărea

Date:

Mohamed Nasheed,
Președinte al Majlisului Poporului din Maldive

Oamenii de știință au avertizat de mult timp că oceanul crește cu câțiva milimetri în fiecare an. Pentru mulți oameni din întreaga lume, acest lucru ar putea să nu pară ca fiind cine știe ce. Dar în Maldive, efectele cumulative ale acestui fenomen apar deja sub forma unor valuri înalte care inundă insulele noastre fragile.

Pe 1 iulie, valurile, conduse de vânturi musonice puternice, au intrat în satele insulare în mai multe dintre atolurile noastre sudice, inundând case, spitale, școli și instalații electrice. Pe una dintre insule, 90% dintre case au fost inundate, iar apa sărată a afectat, de asemenea, solurile cultivate și mangrovele naturale. Locuitorii au declarat că a fost cel mai grav eveniment de inundații pe care l-au văzut vreodată.

În calitate de fost președinte și actual reprezentant al parlamentului din Maldive, am făcut din salvarea prețiosului nostru stat insular principiul meu călăuzitor. Și cu siguranță nu sunt singurul. Provocarea supraviețuirii unește nu doar oamenii noștri, ci și oamenii din statele insulare din întreaga lume. În fiecare zi, experimentăm nedreptatea de a trăi în prima linie a unei probleme pe care nu am creat-o, în timp ce țările cu emisii ridicate de carbon stau liniștiți, pe un teren mai înalt.

În ansamblu, țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice din lume au suferit o lovitură de 20% la PIB-ul nostru în ultimele două decenii, potrivit unui studiu realizat de grupul V20 de miniștri de finanțe (ce reprezintă 55 de economii). Aceasta este o distrugere a averilor echivalentă cu o jumătate de trilion de dolari de prosperitate potențială la care noi am renunțat astfel încât țările dezvoltate să poată continua să se bucure de prosperitatea lor bazată pe combustibili fosili.

Și totuși, cei mai mulți oameni din lumea bogată, cu nivel ridicat de emisii, nu-și pot da seama de rolul lor în această nedreptate. De aceea, în calitate de ambasador al Climate Vulnerable Forum (reprezentând 55 de țări și 1,5 miliarde dintre cei mai săraci oameni din lume), fac apel la instituirea imediată a unui mecanism global de finanțare dedicat „pierderilor și daunelor” legate de climă.

Conform situației actuale, insularii din Maldive trebuie să suporte costurile de fiecare dată când un val colosal se apropie, pentru că nu există nici un mecanism de compensare sau chiar recunoaștere a faptului că alții au contribuit la daune. Dar nu vă mințiți, incidente precum inundațiile din iulie anul acesta nu mai pot fi descrise ca fiind dezastre naturale. Ele sunt acte ale omului, dezastre nenaturale – mai degrabă decât naturale.

Și mai agravant este faptul că pierderile și daunele provocate de climă ne îngroapă tot mai mult în datorii. Nu este întâmplător faptul că multe dintre țările în curs de dezvoltare cel mai afectate de criza datoriilor sunt, de asemenea, cele mai vulnerabile la schimbările climatice. Infrastructura care a fost construită cu bani împrumutați este deteriorată și erodată de evenimentele induse de climă pe care lumea bogată le-a provocat, iar aceleași condiții ne împiedică dezvoltarea economică, complicând suplimentar problema, deoarece în acest context ne este cu atât mai dificil să ne acoperim datoriile.

Prin urmare, V20 analizează, de asemenea, măsurile de urgență pentru restructurarea datoriilor, care ar fi legate de investițiile în protecția naturii și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Prin intermediul schimburilor datorie pentru climă și datorie pentru natură desfășurate la scară largă, creditorii ar obține o anumită asigurare a rambursării, iar debitorii ar fi asistați în adaptarea la schimbările climatice și în respectarea planurilor de dezvoltare cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Această abordare este cu siguranță mai bună decât cea actuală, care permite nerespectarea obligațiilor și haos de genul celui care a lovit Sri Lanka.

Reducerea datoriei este mai mult decât o soluție rapidă, deoarece permite guvernelor să investească în prioritățile strategice de dezvoltare, inclusiv în sănătate, educație, digitalizare, energie ieftină și durabilă și infrastructură rezistentă la schimbările climatice. Ne permite să ne vedem printre câștigătorii viitorului. Astfel de investiții ne vor ajuta nu doar să ne asigurăm rezistența la schimbările climatice și dezvoltarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon („prosperitate climatică”); ele vor susține, de asemenea, tranziția noastră de la state în dezvoltare la state cu venituri medii și apoi cu venituri ridicate.

Mulți dintre noi, cei din țările în curs de dezvoltare cele mai vulnerabile la schimbările climatice, am arătat clar că nu dorim o dezvoltare bazată pe carbon. Acesta este motivul pentru care am anulat centralele pe cărbune și am adoptat planuri de dezvoltare care ne vor duce la emisii nete zero. Dar justiția cere ca beneficiarii istorici și actuali ai dezvoltării bazate pe carbon să ne ajute să finanțăm investițiile noastre ecologice.
Pe măsură ce nivelul mărilor continuă să crească, timpul se scurge. Timpul pentru atingerea obiectivului de încălzire de 1,5° Celsius stabilit în cadrul Acordului de la Paris aproape s-a scurs, iar bugetul de carbon rămas (cantitatea pe care o mai putem emite până la depășirea obiectivului) a fost deja alocat de multe ori. Cu atât de multe țări care nu au reușit să-și consolideze planurile de decarbonizare în conformitate cu cele mai noi dezvoltări științifice, chiar și menținerea încălzirii globale la 2°C pare acum ambițioasă.
Când eram președinte, în 2009, am organizat o cascadorie media, organizând o ședință subacvatică a cabinetului, cu toți miniștrii mei purtând echipament de scufundare, pentru a ilustra pericolele creșterii nivelului mării. Întreg evenimentul era menit să fie oarecum scandalos. Dar când am văzut valurile măturând atolurile noastre sudice în iulie, m-am trezit întrebându-mă dacă acea cascadorie n-a fost de fapt o previzualizare a realității care ne așteaptă.

Dacă nu reușim să atingem obiectivele de la Paris, Maldive și alte state insulare joase se vor confrunta cu un viitor sumbru. Vom face tot ce putem pentru a supraviețui. Dar nu putem spera să obținem prosperitate climatică dacă ne lăsăm scufundați.


Mohamed Nasheed, fost președinte al Maldivelor, este președinte al Majlisului Popular.
© Project Syndicate 2022

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate