Cercetarea științifică economică de performanță în Academia Română
Academia Română – în slujba intereselor naţiunii
Concepută de fondatorii ei nu numai ca un for de consacrare, ci şi ca un organism activ de cercetare ştiinţifică, Academia Română şi-a sărbătorit, în anul 2016, 150 de ani de rodnicie, reafirmând, cu acest prilej, misiunea de a servi interesele naţiunii române şi, în acelaşi timp, de a fi un corect mediator între tendinţele globalizării, integrării şi mondializării şi păstrarea identităţii culturale naţionale.
Conform statutului său, Academia Română, nemuritoare şi nemurindă, funcţionează în prezent pe trei coordonate: 1) este for de consacrare şi de recunoaştere a meritelor deosebite ale oamenilor de ştiinţă, de cultură şi de litere din ţară; 2) este cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România, activând deopotrivă în cercetarea aplicată şi 3) este participant activ în viaţa societăţii româneşti, afirmându-şi punctul de vedere în probleme importante pentru ţară, cum sunt învăţământul, patrimoniul naţional, identitatea românească, integrarea europeană, calitatea vieţii cetăţenilor etc.
Implicată într-o serie de programe de importanţă deosebită pentru evoluţia societăţii româneşti, Academia Română a fost liantul şi garantul promovării noului parcurs al României în tranziţie. Proiectele „Evaluarea stării economiei naţionale” (ESEN I, ESEN II și ESEN III), care au pregătit strategia de dezvoltare a României, adaptarea legislaţiei româneşti la cea a Uniunii Europene, fundamentarea strategiilor de dezvoltare şi ridicare a nivelului de competitivitate a economiei României din perspectiva integrării în Uniunea Europeană; „Evalurea stării sociale a României (ESSOR)”; „Programul privind Societatea informaţională”; „Dezvoltarea comunităţilor rurale în condiţiile integrării României în Uniunea Europeană”; „Trecerea României la sistemul monetar euro”; „Aspecte juridice de fond şi internaţionale legate de aderarea României la Uniunea Europeană cu impact asupra întregii societăţi româneşti, pe termen mediu şi lung”; „Proiectul Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani: 2018-2038”, acestora li se adaugă programele şi proiectele de cercetare realizate de cele peste 60 de institute, centre şi alte unităţi de cercetare din întreaga ţară, subordonate Academiei Române, care cuprind aspecte din toate domeniile vieţii ştiinţifice şi culturale, multe dintre ele realizate în cooperare cu instituţii similare din străinătate.
În acest context, Institutul Naţional de Cercetări Economice ”Costin C. Kiriţescu” (INCE), înfiinţat prin Decretul nr. 10/1990, revenit în Academia Română în anul 1990, este organizaţie ştiinţifică de drept public, de interes naţional, cu vocaţie de cercetare fundamentală în domeniul științei economice, care dezvoltă şi cercetări aplicative pentru economia reală şi parteneriate externe.
INCE îşi corelează strategia proprie de cercetare cu vocaţia Academiei Române, cu domeniile strategice şi direcţiile prioritare ale cercetării înscrise în „Strategia cercetării ştiinţifice în Academia Română 2014-2020”, cu strategiile şi politicile naţionale şi europene în domeniul ştiinţei şi cercetării, asumându-şi un rol inclusiv pentru dezvoltarea şi conservarea patrimoniului ştiinţific, a instituţiilor şi a identităţii naţionale, nu numai din domeniul ştiinţei economice, ci şi în celelalte domenii ale culturii şi ştiinţei naţionale, prin angajarea şi promovarea unor proiecte de interes major.
INCE urmăreşte dezvoltarea şi consolidarea competenţei ştiinţifice, a cunoaşterii şi a cunoştinţelor în domeniul cercetării ştiinţifice economice din România, oriunde se desfăşoară aceasta, în acord cu obiectivele strategiilor naţionale şi europene de dezvoltare.
Din 1990 până astăzi, în toate domeniile fundamentale ale tranziţiei economice şi sociale din România, INCE şi reţeaua sa a fost implicat pentru elaborarea unor documente strategice majore și asigurarea consensului național. Fundamentarea bine documentată a respectivului consens, sub coordonarea acad. Tudorel Postolache, validat și prin aprobarea de către Parlamentul României a programului de acțiune a primului guvern român ales democratic (iunie 1990), a avut rolul deschiderii spre ireversibilitate a acțiunii politice naționale de construcție legislativă și instituțională a României, ca stat democratic cu economie de piaţă, recunoscut ulterior ca atare de partenerii internaționali. Pe măsura concretizării oportunităților de integrare politică și economică efectivă a României în proiectul politic european, s-au realizat noi noi documente de planificare strategică naţională (în baza strategiilor cunoscute sub numele de Snagov 1995 și Snagov 2000) focalizate pe desăvârşirea opțiunii pentru aderarea României la Uniunea Europeană, nu numai ca apartenență și cu serioase angajamente politice, economice și comerciale.
Repere organizatorice ale cercetării științifice din domeniul economic
și direcțiile prioritare de cercetare
Corespunzător domeniilor de cercetare economică şi socială, în structura INCE funcţionează entităţi cu personalitate juridică şi structuri fără personalitate juridică, toate construite şi specializate pentru a acoperi, armonizat într-un program de cercetare coerent, competenţele şi capabilităţile, respectiv: la nivel global – economia naţională în întreaga sa complexitate, prognoza economică pe diferite orizonturi şi macromodelul economiei naţionale, economia mondială şi relaţiile economice internaţionale ale României, calitatea vieţii şi combaterea sărăciei, promovarea consensului în economie şi societate; şi sectorial – economia industriei şi a serviciilor, economia agrară, inclusiv economia montană şi biodiversitatea agroalimentară, problemele financiar-monetare, aspectele demografice şi demoeconomice, siguranţa şi securitatea energetică, aplicaţiile IT în cercetare şi complexitatea proceselor economice şi sociale.
Aria preocupărilor institutului se completează cu eforturile permanente de valorificare a rezultatelor cercetării prin publicare şi diseminare, programul editorial propriu cuprinzând atât periodice, cât şi neperiodice, precum şi, în regim editorial, cărţi având ca autori fie cercetători ai institutului, fie valorificări ale gândirii economice naţionale în confruntarea cu mersul ideilor economice mondiale.
Direcţiile prioritare de cercetare coordonate de INCE şi unităţile din reţeaua acestuia sunt: Dezvoltarea economică durabilă a României. Modele, scenarii, evaluări; Valorificarea eficientă a patrimoniului naţional de resurse naturale; Capitalul uman. Dezvoltarea economică bazată pe cunoaştere, inovare şi inteligenţă; Analiza dinamicii economiei naţionale. Direcţii de îmbunătăţire a structurilor economice în condiţiile creşterii competitivităţii; Noile condiţii de integrare europeană şi de globalizare. Convergenţă reală şi nominală; Instabilitate economică şi politici de stabilizare în condiţiile financiarizării economiilor si creşterii complexităţii si vulnerabilităţii proceselor economico-sociale si sistemelor instituţionale; Dezvoltarea şi perfecţionarea instrumentelor de prognoză economică şi socială. Modele, scenarii, analize numerice şi calitative; Criterii economice şi sociale ale regionalizării şi dezvoltării locale în România; Cercetări retrospective privind evaluarea experienţelor şi a gândirii economico-sociale şi politice; Calitatea vieţii şi evaluarea politicilor sociale; Cercetări demoeconomice. Echilibrul populaţiei în România; Noua Enciclopedie a României; Dezvoltarea şi crearea de instrumente de lucru – dicţionare, baze de date, arhive etc.
INCE „Costin C. Kiriţescu” dispune – în toate structurile sale – de resurse umane de calitate, respectiv un număr de 219 cercetători atestaţi, din care 205 dețin titlul de doctor, un număr de 28 dintre aceștia fiind și conducători de doctorat în cadrul Departamentului de științe economice, sociale și juridice al Școlii de Studii Avansate a Academiei Române.
Creșterea vizibilității internaționale a cercetării economice academice
În decembrie 2017, Institutul Național de Cercetări Economice – Academia Română se plasa în top 5% în clasamentul mondial al bazei de date internaționale RePEc, cea mai reprezentativă din domeniul științei economice, situându-se pe locul 243, dintr-un total de 7.556 institute și universități/departamente cu profil economic din lume. Comparativ cu ianuarie 2015, când se situa pe locul 380 în acest top și cu februarie 2016, când avansase pe locul 305, se constată că, la finele anului 2017, INCE a câștigat peste 135 locuri în numai doi ani, ceea ce reprezintă o performanță remarcabilă în contextul intensei competiții științifice la nivel mondial, ce contribuie la creșterea prestigiului Academiei Române.
Pentru evaluarea corectă a relevanței științifice a acestei poziții, trebuie pus în evidență faptul că pe primele poziții în ierarhia mondială se găsesc: 1) Department of Economics – Harvard University; 2) National Bureau of Economic Research (Cambridge, Massachusetts, USA); 3) London School of Economics; 4) World Bank Group; 5) Economics Department – Massachusetts Institute of Technology. Pe locuri apropiate de INCE, se regăsesc instituții de înalt prestigiu științific, respectiv pe locul 232, Financial Institutions Center, Wharton School of Business – University of Pennsylvania; pe locul 233, Department of Economics – University of Huston; pe locul 235, Department of Economics, Faculty of Business and Economics – University of Melbourne; pe locul 236 Department of Economics – Tufts University (Medford, Massachusetts, USA).
Este important de menționat că, între cele 34 criterii (indicatori) în funcție de care se construiește indexul general al locului în această ierarhie, la numărul de „Abstract views” și de „Downloads”, ponderate cu numărul de autori, INCE ocupa poziții mult mai avansate pe plan mondial, respectiv locurile 48 și 69 în luna decembrie 2017.
Comparativ cu instituțiile din Uniunea Europeană, clasamentul pe luna decembrie 2017 al bazei de date internaționale RePEc, arată că INCE se situa pe locul 99, dintr-un total de 3.488 institute și universități/departamente din domeniul economic.
În topul național alcătuit de RePEc, INCE (cu 134 autori cotați) se situează pe locul 2, după Academia de Studii Economice (cu 296 autori cotați). Calitatea resuselor umane din INCE este relevată și de faptul că un număr de 19 cercetători din cadrul rețelei sale de institute și centre figurează în top 5% din totalul ceilor 1073 autori cotați din România.
Progresele semnificative în clasamentul internațional al cercetării științifice din domeniul economic, sunt rezultatul concertării eforturilor întregii rețele de cercetare a INCE, precum și al preocupării permanente a cercetătorilor din INCE pentru creșterea calității și vizibilității lucrărilor publicate.
În topul celor mai buni 15 autori români cotați în RePEc, 8 sunt cercetători din INCE, activitatea publicistică a cercetătorilor din reţeaua INCE concretizându-se, în anul 2017, în 141 de articole în reviste indexate ISI Thomson şi ISI Proceedings, din care 121 de articole în străinătate (30 în reviste ISI și 91 în reviste ISI Proceedings) și 20 de articole în reviste ISI din România. Se adaugă aici 482 articole publicate în reviste naţionale cotate B+ CNCSIS.
Creșterea vizibilității internaționale a activităţii cercetătorilor din reţeaua INCE este demonstrată și de sporirea cu peste 20% a numărului de citări în reviste cotate ISI Thomson şi alte reviste cotate în prestigioase baze de date internaţionale, respectiv de la 1.563 în anul 2016 la 1.881 în anul 2017. Numărul total de cărţi publicate în anul 2017 (inclusiv capitole din cărţi) a fost de 193 (din care 78 cărți și 115 capitole în cărți; din care 48 în străinătate, 69 în Editura Academiei Române şi 76 la alte edituri din ţară). Multe dintre volumele editoriale au fost publicate la edituri de cel mai înalt prestigiu științific cum sunt Palgrave Macmillan, Springer, Academic Press-Elsevier, cu o distribuție și vizibilitate la scară mondială. De asemenea, este de remarcat că, la finele anului 2017, Academia Română a premiat patru volume publicate în 2015 de către autori din cadrul INCE.
Pe parcursul anului 2017 s-au consemnat 868 de prezenţe ale cercetătorilor din reţeaua INCE la conferinţe şi alte manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Institutele de cercetare au organizat, de sine stătător sau în parteneriat, un număr de 166 conferințe și manifestări științifice, majoritatea cu participare internațională.
Activitatea de cercetare economică s-a concretizat și în elaborarea unui număr de 142 rapoarte și studii de interes public, comparativ cu un număr de 130 în anul 2016.
Recunoaşterea capacităţii instituţionale în domeniul pregătirii tinerilor cercetători este atestată şi de faptul că începând cu anul 2010, INCE şi institutele componente organizează pregătire doctorală şi cercetări postdoctorale finanţate din Fondul Social European/POSDRU.
Un alt palier de acţiune pentru creşterea vizibilităţii şi a prestigiului naţional şi internaţional al cercetării ştiinţifice economice şi al cercetătorilor îl va reprezenta consolidarea rolului de partener al INCE în reţelele şi parteneriatele naţionale şi internaţionale deja existente, dar şi integrarea în noi astfel de acţiuni care asigură fundamentul unor colaborări ştiinţifice viitoare.
INCE a fost cooptat în anul 2013, ca membru fondator în Asociaţia Măgurele High-Tech Cluster, constituită în jurul mega-proiectului european Eli Nuclear Physics de la Măgurele, alături de prestigioase institute din domeniul fizicii atomice şi al cercetării şi dezvoltării tehnologice, care ne deschid noi oportunităţi de colaborare.
Pentru asigurarea unei mai bune şi active prezenţe în viaţa comunităţii, demersurile realizate au condus în luna octombrie 2013, la cooptarea INCE ca membru al Secretariatului Tehnic Permanent al Pactului Regional pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială Bucureşti Ilfov, organism din care fac parte autorităţile locale din regiune, reprezentanţi ai inspectoratelor teritoriale de muncă, ai agenţiilor de ocupare şi camerelor de comerţ, ai partenerilor sociali. Pe lângă o apropiere şi un contact permanent cu problemele economico-sociale ale actorilor din regiunea Bucureşti – Ilfov, parteneriatul ne-a deschis şi oportunitatea identificării unor bune practici de colaborare instituţională între actori pentru anticiparea şi managementul schimbării în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene derulat de INCE sub coordonarea ITC-ILO, dar şi posibilitatea răspunsului la viitoare propuneri de colaborare pentru elaborarea şi depunerea în comun de proiecte cu finanţare europeană.
În luna aprilie 2015, INCE a devenit partener strategic al Reţelei United Nations Global Compact din România, organism a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care pornind de la 10 principii ce decurg din drepturile universale ale omului, dreptul muncii, dreptul mediului şi legislaţia de prevenire şi combatere a corupţiei, urmăreşte promovarea responsabilităţii sociale a companiilor şi instituţiilor, într-un climat economic şi de afaceri sănătos. Pe lângă cerinţele ce decurg din această calitate a INCE din perspectivă instituţională, institutul va avea oportunitatea de a se implica atât în evaluarea rapoartelor anuale ale diferitelor companii din România în domeniu responsabilităţii sociale şi promovarea de bune practici, cât şi în schimbul permanent de informaţii cu membrii reţelelor din alte ţări.
Începând cu finele anului 2017, INCE a devenit membru al Asociației Facultății de Economie din România (AFER). Avem convingerea că învățământul superior economic românesc și cercetarea științifică economică românească au soluții pentru multe din problemele cu care se confruntă astăzi societatea și că împreună vom reuși ca vocea noastră să fie mai bine auzită.
În plus faţă de eforturile de a asigură participarea institutului la un nivel adecvat în aceste structuri au fost încheiate numeroase noi parteneriate cu instituţiile de învăţământ superior şi de cercetare, din ţară şi din străinătate.
Sub semnul excelenței
Cercetătorii din reţeaua INCE „Costin C. Kiriţescu” au avut şi au un rol important în toate proiectele prioritare ale Academiei Române. Cel mai recent –„Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, coordonator acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române –, a fost remarcabil şi a permis constituirea unor echipe interdisciplinare şi interinstitute, stimulând dezbaterile ştiinţifice pe subiecte de importanţă practică pentru viitorul economiei şi societăţii româneşti. Este vorba despre implicarea INCE „Costin C. Kiriţescu” şi a institutelor şi centrelor din reţeaua acestuia, în calitate de coordonatori, la: Proiect 3 ‒ Securitate şi eficienţă energetică; Proiect 6 ‒ Economie şi calitatea vieţii, coordonatori: acad. Lucian-Liviu Albu, director, Institutul de Prognoză Economică; Proiect 10 ‒ România – societate bazată pe cunoaştere; Proiect 2 – „Resursele naturale – rezerve strategice. Ce folosim şi ce lăsăm generaţiilor viitoare”, Proiect 5 ‒ „Securitate şi siguranţă alimentară”.
În anul 2017, cercetători din cadrul INCE „Costin C. Kiriţescu” au elaborat și/sau colaborat la realizarea unor importante studii, rapoarte, strategii, între care: „Analize și puncte de vedere în Comitetul de coordonare al POAT”; „Principii, criterii, probleme și provocări ale actualizării Strategiei Naționale a Dezvoltării Durabile a României 2013-2020-2030”; „Fundamentarea salariului minim în România” – Ministerul Muncii și Justiției Sociale, CE- DG Employment; „Strategia energetică naţională pentru perioada 2017-2030 şi orizont de timp 2050”, în cadrul Grupului de lucru acreditat la Ministerul Energiei; Realizarea bazei de date GIS a ecosistemelor degradate la nivel național și a hărților aferente; Realizarea unei proceduri de monitorizare a proiectelor de refacere a ecosistemelor degradate la nivel național și de includere a acestor informații in baza de date GIS; Revizuirea SNPACB în acord cu obligatiile internaționale și europene și realizarea unei proceduri de monitorizare a SNPACB și a indicatorilor acesteia; Cartarea ecosistemelor naturale și seminaturale degradate la nivel național; Modernizarea și simplificarea politicii agricole comune în Grupul de lucru tehnic pentru pregătirea sectorului agricol românesc în contextul modernizării și simplificării politicii agricole comune (PAC); „Starea socială a României. Calitatea vieții: situația actuală și perspective pentru 2038”; Raport „Platforma de dezastre naturale și antropice”, Ministerul Cercetarii și Inovării; „Program de conformare pentru rezervațiile Biosferei Rodna și Retezat la prevederile cadrului statutar al rezervatiilor BIOSFEREI”; Strategia multianuală pentru protecția și dezvoltarea durabilă a zonelor montane din România. Schiță de program pentru punerea în aplicare a strategiei multianuale – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice); Metodologie de evaluare a sărăciei, baze de date la nivel național și local și transpunerea în hărți a indicatorilor de sărăcie (în derulare); Metodologie de evaluare a sărăciei, baze de date la nivel național și local și transpunerea în hărți a indicatorilor de sărăcie în muncă (în derulare); Metodologie de estimare a serviciilor sociale existente și necesare, baze de date la nivel național și local și transpunerea acestora în hărți (în derulare); Metodologie de evaluare a infrastructurii sociale existente și necesare, baze de date la nivel național și local și transpunerea acestora în hărți (în derulare) etc.
Cercetători din cadrul INCE „Costin C. Kiriţescu” sunt implicați în realizarea, în parteneriat cu instituții/ministere, a unor importante proiecte de interes național, finanțate din fonduri europene, astfel:
– Dezvoltarea capacităţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice de monitorizare şi prognoză a evoluţiei învăţământului superior în raport cu piaţa muncii – cod SIPOCA 3;
– Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul incluziunii sociale la nivelul Ministerul Muncii și Justiției Sociale – cod SIPOCA 4;
– Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului de a implementa politica în domeniul biodiversității – cod SIPOCA 22.
Prin proiectul POSCCE „Dezvoltarea infrastructurii de cercetare a Institutului Naţional de Cercetări Economice «Costin C. Kiriţescu» prin crearea şi dezvoltarea unui Centru de Economie Montană «CE-MONT» (perioadă de derulare: 21.12.2012 – 30.11.2015), patrimoniul INCE s-a îmbogățit cu un centru modern, cu 12 laboratoare, cu o suprafaţă totală de 3.500 mp, inaugurat la Vatra Dornei, în data de 9 decembrie 2015 şi 2 autolaboratoare, precum și dotări de înalt nivel. Este singurul Centru de Economie Montană din Europa de Est și cel de-al patrulea din Europa, în vestul continentului existând doar trei astfel de centre, în Portugalia, Franța și Italia. Prin prezenţa CE-MONT la Vatra Dornei se intenţionează dinamizarea activităţii celorlalte instituţii sau organizaţii din zonă, împreună cu care va fi creat un „pol de excelenţă montan” naţional, regional şi internaţional pentru zona montană carpato-balcanică.
Să reamintim, în context, conferirea de către Academia Română, în ultimii ani, a celei mai înalte distincţii – „Meritul Academic” – Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” pentru 25 ani de activitate fructuoasă şi eficientă în domeniul ştiinţelor economice şi sociale, Institutului de Prognoză Economică pentru 45 de ani de cercetare știinţifică academică în domeniul prognozei economice și Institutului de Economie Mondială, pentru contribuţia sa la cercetarea economică fundamentală şi la argumentarea unor decizii majore de politică internă şi externă de integrare a economiei naţionale în cea mondială, prin specialiştii de înalt prestigiu care au profesat în acest institut.
Din anul 2013, INCE şi-a asigurat un loc bine apreciat în calendarul internaţional al reuniunilor academice prin conferinţa sa anuală. Conferinţa ştiinţifică internaţională a INCE „Cercetarea ştiinţifică economică – abordări teoretice, empirice şi practice/Economic Scientific Research – Theoretical, Empirical and Practical Approaches” – ESPERA, având ca obiectiv prezentarea şi evaluarea portofoliului cercetării ştiinţifice academice din domeniul ştiinţelor economice, destinat argumentării şi fundamentării – inclusiv prin bune practici europene şi mondiale – a strategiilor de dezvoltare economică şi socială a României, a ajuns, în anul 2018, la cea de-a cincea ediție, consacrându-se ca un eveniment important în calendarul manifestărilor științifice internaționale.
Permanentizarea conferinţei ESPERA ţine de convingerea organizatorilor că România are nevoie de propria cercetare economică, de propriile interpretări şi argumente ştiinţifice în afirmarea intereselor naţionale.
În fiecare an, cele mai bune 100 de comunicări ale edițiilor, 2013 și 2014 s-au publicat în Procedia – Economics and Finance, ELSEVIER, indexată Science Direct, SCOPUS şi ISI Proceedings, iar pentru ediția 2015, au fost cuprinse în volumul ”Economic Dynamics and Sustainable Development – Resources, Factors, Structures and Policies, Peter Lang International Academic Publishing Group, Frankfurt, 2016, consacrat aniversării Academiei Române la 150 ani de la fondare, indexat EBSCO și transmis spre evaluare în vederea indexării ISI Thomson Proceedings. Lucrările ediției 2016 sunt cuprinse în volumul ”Issues and Innovative Trends in Sustainable Growth – Strategy Challenges for Economic and Social Policies”, în curs de apariţie sub egida aceleiași prestigioase edituri, dedicat unei personalități marcante a institutului, care a plecat dintre noi în anul 2017, regretatul profesor Constantin Ciutacu.
Ediția 2018 a Conferinței internaționale ESPERA „Economia României. Un secol de transformări (1918-2018)”, programată a se derula în zilele de 24-25 mai 2018, se dorește a se înscrie în calendarul evenimentelor aniversare „100 de ani de la Marea Unire” – sub coordonarea Academiei Române.
Evenimentul, în care vor fi implicați zeci de cercetători din practic toate institutele şi centrele INCE, dar și invitați din academii, universități și institute de cercetări din țară și străinătate, își propune să fie o platformă de dezbateri atât pentru abordările din punct de vedere istoric ale aspectelor specifice tranziției României la economia de piață, integrării în Uniunea Europeană, convergenței macroeconomice și regionale, cât și pentru abordările sectoriale trans-etape privind evoluția economiei României, în ultimii o sută de ani, în context european și mondial. Cele mai bune învățăminte din trecut și lecții pentru viitor, rezultate ale acestor dezbateri, vor fi reunite și diseminate într-un volum publicat sub egida Peter Lang International Academic Publishing Group.
Cu ocazia conferinței ESPERA 2018, va fi lansat și „Ciclului de dezbateri INCE dedicate Centenarului Marii Uniri” pe parcursul cărora vor fi prezentate și supuse atenție capitolele privind aspectele specifice tranzitiei României la economia de piață, integrarea în Uniunea Europeană și convergența macroeconomică și regională, cât și studiile sectoriale transetape privind evoluția economiei României în ultimii o sută de ani din conținutul volumului „Economia României. Un secol de transformări (1918-2018)”, care se va derula în perioada iunie – decembrie 2018.
Diseminarea rezultatelor cercetării, o prioritate
O amplă activitate publicistică şi editorială se desfăşoară neîntrerupr, din 1990 până în prezent în INCE „Costin C. Kiriţescu” având ca obiectiv principal valorificarea prin publicare a rezultatelor cercetărilor economice de înalt nivel academic. Încredinţată Centrului de Informare şi Documentare Economică, această responsabilitate s-a concretizat în serii de publicaţii periodice şi neperiodice, la care, pe parcursul anilor, s-a alăturat efortul institutelor din structura INCE care şi-au dezvoltat propriile publicaţii.
Institutul de Prognoză Economică publică propria revistă, în limba engleză, – “Romanian Journal of Economic Forecasting” (http:www.ipe.ro/rjef.htm) –, care este editată din anul 2000 şi, din 2007 este cotată ISI şi face parte din “ISI – Thomson Scientific Master Journal List” –, fiind indexată în următoarele baze de date: Social Sciences Citation Index, Social Scisearch, Journal Citation Reports/ Social Sciences Edition, SCOPUS EconLIT EBSCO Cabell Publishing. Vizibilitatea internaţională a revistei este asigurată şi prin includerea sa în cea mai mare bază bibliografică din domeniul economic, RePEc (htpp://ideas.repec.org/s/rjr/romjrf.html).
Programele editoriale ale institutului, încredinţate încă din 1990 Centrului de Informare şi Documentare Economică (CIDE) cuprind seriile de publicaţii Probleme economice şi Studii şi cercetări economice, care se alătură revistelor proprii ale institutelor, toate cotate în baze de date internaţionale şi în sistemul publicaţiilor CNCSIS, dintre care amintim: Calitatea vieţii, Revista română de economie / Romanian Journal of Economics, Studii financiare, Conjunctura economică înternaţională, Global Economic Observer, Journal of Financial and Monetary Economics.
Remarcabilă este preocuparea INCE pentru restituirea valorilor perene ale cercetării economice prin construirea şi publicarea seriei „Tezaur INCE”, ajunsă la al 60-lea volum şi care cuprinde o prezentare exhaustivă a textelor apărute în ultimul deceniu al secolului XX, referitoare la economia românească în tranziţie, avându-i ca autori cercetători ai institutului.
Pentru anul 2018, anul Reîntregirii naţionale, sunt în curs de apariţie cercetări bibliografice retrospective de amploare, respectiv „Publicistica economică românească 1918-1947”, „Bibliografia economică românească 1918-1947”, „Cercetarea doctorală – teze de doctorat susţinute la INCE” şi „Economişti români membri ai Academiei Române”.
Perspective ale cercetării economice academice pentru anul 2018
Elaborat în conformitate cu domeniile strategice şi direcţiile prioritare incluse în „Strategia cercetării ştiinţifice în Academia Română 2014-2020”, Programul de cercetări al INCE „Costin C. Kiriţescu” și entităților din rețeaua acestuia pentru anul 2018, disponibil pe site-ul institutului (http://www.ince.ro/Activitati/PLAN_INCE_2018.pdf), cuprinde 150 teme de cercetare, subsumate Domeniului strategic 6 „Cercetări pentru dezvoltarea durabilă a ţării” (economic, social, juridic, mediu) și structurate pe 13 direcții prioritare:
– „Direcţii ale dezvoltării economice durabile a României. Modele, scenarii, evaluări” (10 teme);
– „Valorificarea eficientă a patrimoniului naţional de resurse naturale și bioresurse montane”
(15 teme);
– „Capitalul uman. Dezvoltarea economică bazată pe cunoaştere, inovare şi inteligenţă” (5 teme);
– „Dinamica economiei naționale. Direcții de îmbunătățire a structurilor economice în scopul creșterii competitivității (5 teme);
– „Noile condiţii de integrare europeană şi de globalizare. Convergenţă reală şi nominală (15 teme);
– „Instabilitatea economică şi politici de stabilizare în condiţiile financiarizării economiilor și creșterii complexității și vulnerabilității proceselor economico-sociale și sistemelor instituționale”
(15 teme);
– „Dezvoltarea şi perfecţionarea instrumentelor de prognoză economică şi socială. Modele, scenarii, analize numerice şi calitative” (20 teme);
– „Criterii economice şi sociale ale regionalizării şi dezvoltării locale în România” (8 teme);
– „Cercetări retrospective privind evaluarea experienţelor şi a gândirii economico-sociale şi politice. Dezvoltarea economică şi socială a României în perioada 1918-2018” (12 teme);
– „Calitatea vieţii şi evaluarea politicilor sociale” (8 teme);
– „Cercetări demo-economice. Echilibrul populației în România” (8 teme);
– „Noua Enciclopedie a României (7 teme);
– „Dezvoltarea şi crearea de instrumente de lucru – dicţionare, baze de date, arhive etc. Pomovarea, diseminarea şi valorificarea rezultatelor cercetărilor institutelor din reţeaua INCE” (23 baze de date, arhive, programe editoriale.
