De unde vine prăpastia dintre creșterea economică și pesimismul microeconomic

Date:

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale și economist cu binecunoscute vederi de stânga, analizează în cadrul unei prezentări recente o temă care frământă de câțiva ani buni societatea românească: paradoxul definit prin rezultatele bune la nivel macroeconomic și dezamăgirile accentuate sau chiar tensiunile de la nivel microeconomic. Cu alte cuvinte, Florin Georgescu se întreabă, la fel ca o pleiadă de alți economiști: de ce rezultatele bune macroeconomice nu se transmit la nivelul economiei reale? Profesorul și oficialul BNR vine cu o analiză economică pentru a-și susține argumentele. De la început, este interesant de remarcat că analiza și concluziile studiului sunt trecute prin filtrul viziunii economice de stânga a autorului. Dincolo, însă, de acest lucru, datele și abordarea analizei dlui Florin Georgescu merită remarcate în contextul în care tot mai mulți oameni de afaceri sau cetățeni își pun întrebarea: de ce creșterea economică nu se transmite la nivel micro, în rândul companiilor și populației.

Iată datele macro: în ultimii 15 ani, produsul intern brut (PIB) a crescut de patru ori, de la 41 miliarde de euro, în anul 2000, la 160 miliarde euro, în anul 2015. PIB-ul pe cap de locuitor în raport cu media europeană a crescut în ultimii 15 ani de 2,3 ori, până la 53%. Prognozele arată că o creștere cu un punct și jumătate peste media zonei euro ar conduce economia românească, în următorii șase-șapte ani, la un nivel al PIB pe locuitor de 65% din media europeană.

Dar, constată studiul realizat de Florin Georgescu, indicatorul produs intern brut nu mai este suficient pentru a arăta efectiv cât de bine trăiesc oamenii și care este calitatea mediului înconjurător. Florin Georgescu aduce în atenția publicului indicele de dezvoltare umană, un indicator mai cuprinzător decât produsul intern brut și care include și date privind speranța de viață, nivelul educațional sau venitul pe locuitor. De altfel, trebuie spus, Florin Georgescu nu este primul economist care pledează pentru concentrarea atenției asupra indicelui de dezvoltare umană. Cu ceva timp în urmă, profesorul și cercetătorul Cezar Mereuță propunea ca România să își mute atenția de la indicatorul de produs intern brut către indicele de dezvoltare umană. Argumentul dlui Mereuță era acela că indicele este mai cuprinzător în ceea ce privește complexitatea economiei și societății. Iată că și Florin Georgescu subscrie astăzi acestei idei. Din păcate, nici la acest capitol, al indicelui de dezvoltare umană, România nu stă deloc bine, respectiv se află, dintre țările Uniunii Europene, pe penultimul loc, înaintea Bulgariei.

Autorul studiului arată și care sunt cauzele pentru care este blocată transmiterea creșterii economice spre dezvoltarea societății. În primul rând, este vorba despre indisciplină financiară care creează învingători și învinși, privilegiați și năpăstuiți. Cei care se supun regulilor sunt dezavantajați față de cei care le încalcă, fără să fie pedepsiți.

Cum se blochează transmiterea creșterii economice 

Apoi, spune Florin Georgescu, este vorba despre raportul dintre muncă și capital. În țările dezvoltate, capitalului îi revine 40% din venitul național, iar restul de 60% se distribuie către muncă. În România, raportul este invers. Fără a intra în demonstrația tehnică, studiul arată că, în România, capitalul, adică investitorul, este privilegiat în raport cu munca, adică salariatul. De la obligația legală de capitalizare a companiilor, care însă este încălcată, până la circuitul prin care banii sunt scoși din firme prin „inginerii financiare” și se întorc eventual prin împrumuturi acordate de acționari. Este un mecanism care însă nu ține seama de faptul că întreprinderile mici au un pronunțat rol social, chiar dacă poate multe dintre ele sunt prinse într-un astfel de circuit.

În plus, arată studiul, salariile bugetare, în ciuda creșterii din ultimii ani, nu s-au întors, ca și cifră nominală și globală, la nivelul anului 2012, anul în care s-au operat reducerile salariale din sectorul bugetar. În fine, distribuția economisirii populației în bănci arată prăpastia care s-a creat în societatea românească în materie de venituri și câștiguri. Aceasta este realitatea care explică diferențele dintre indicatorii macroeconomici și viața reală.

De asemenea, analiza arată elementele care compun, în România, diferențele majore de nivel de trai și de venituri. Dezvoltarea inegală a regiunilor țării este deja cunoscută. Studii autohtone sau europene arată care sunt regiunile cele mai puțin dezvoltate din România, unele dintre ele aflându-se pe lista celor mai sărace zone din Europa.

Și în materie de polarizare socială există date, dar analiza oficialului BNR aduce noi informații. Astfel, studiul pleacă de la constatarea că în mediul de afaceri există un număr aproape egal de companii cu pierderi cu cele care înregistrează profit. Respectiv, aproximativ 268.000 de companii au profit și alte 245.000 înregistrează pierderi. Per total, atât sectorul de stat, cât și cel privat au un sold pozitiv, adică au profituri mai mari decât pierderile, cu un avantaj în favoarea companiilor private. Faptul surprinzător este aceea că sectorul privat are pierderi mult mai mari decât cel de stat, 39 miliarde lei față de numai 3 miliarde lei. Ceea ce este surprinzător, dacă ne gândim că firmele cu capital de stat sunt constant în atenția publică în ceea ce privește pierderile. Morala acestor cifre este aceea că indisciplina fiscală și managerială conduce la dezvoltarea și adâncirea disparităților sociale.

Și totuși, datele studiului trebuie trecute prin filtrul realității. Este bine să existe o analiză separată a pierderilor înregistrate de companiile cu capital privat. Unele dintre ele au realizat investiții importante și se află în perioada de recuperare a acestora. Alte companii mici înregistrează pierderi din cauza dificultăților prin care trece economia. În fine, există o serie de companii care sunt utilizate ca o cochilie pentru tranzacții aflate dincolo de lege. De aceea, o analiză a companiilor private care au pierderi trebuie făcută separat, dincolo de cifrele și judecățile de valoare globale.

De la mediul antreprenorial, analiza dlui Florin Georgescu se mută către cheltuielile bugetare. Astfel, putem descoperi încă o surpriză: în ciuda avansului salarial care a început cu anul 2012, cheltuielile bugetare cu salariile sunt încă mai mici decât cele din anul 2008. Este vorba despre 11,7 miliarde euro, în anul 2015, în comparație cu 12,4 miliarde euro, în anul 2008. Desigur, cifrele trebuie puse în context. Anul 2008 a fost totuși cel în care boomul economic a creat „exuberanța irațională” care a dus la majorări substanțiale ale salariilor publice, dar și a aparatului administrativ. De asemenea, dacă privim cifrele studiului vom observa că investițiile au rămas în perioada 2008-2015, la același nivel de aproximativ 9 miliarde euro. Capitolul la care au crescut semnificativ cheltuielile bugetare este cel al asistenței sociale. Așadar, dacă salariile au recuperat parțial nivelul de dinainte de criză, investițiile au rămas constante, iar cheltuielile de asistență socială au crescut. Încă un indicator care arată inechitățile ce există în distribuția veniturilor populației: 10% din gospodăriile cele mai bogate obțin venituri de 13 ori mai mari decât 10% din cele mai sărace gospodării.

94 de persoane au depozite de peste 10 milioane lei 

Studiul realizat de Florin Georgescu prezintă și date bancare privind economisirea populației. Diferențele sunt și aici majore. Astfel, la sfârșitul anului trecut, persoanele fizice dețineau 14,4 milioane de conturi, cu un total al depunerilor de 130 miliarde lei. 66% din deponenți dețin numai 1% din totalul depozitelor, având în conturi sume de până la 1.000 lei pe persoană. 4% din persoanele cu depozite mari, de peste 50.000 lei, dețin 67% din totalul depozitelor în bănci. Persoanele cu depozite de peste 500.000 lei dețin 13% din volumul depozitelor. Și, în fine, 94 de persoane care au depozite de peste 10 milioane lei fiecare dețin 2% din totalul economisirii.

Acestea sunt cifrele. Propunerile de reducere a polarizării sociale făcute de dl Florin Georgescu sunt acordarea de deduceri fiscale și declarații de venit individual globalizat. În concluzie, există o problemă, avem câteva propuneri, dezbaterile pe marginea temei pot să înceapă.

Constantin Rudnițchi
Constantin Rudnițchi
Constantin Rudnițchi este jurnalist, realizator RFI România.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Bitcoin revine la 60.000 de dolari

Prețul Bitcoin a înregistrat o scădere de 5% săptămâna...

Încălzirea globală va afecta economia mondială, dar nu și turismul din această vară

Incendii de vegetație în Grecia și în Statele Unite,...

Reglementarea activităților casnice: Avantaje și provocări practice

de Claudia Sofianu (foto), Partener, liderul departamentului Impozit pe...