Anul 1989 era și s-a dovedit că a fost necesar și în România…
România și românii aveau nevoie în mod cert de o schimbare în 1989.
Cu această convingere a schimbării românii au ieșit masiv în stradă în decembrie 1989 pe întreg teritoriul României.
Acum, în anul 2026, la 36 de ani, se poate constata că deși românii știau ce trebuia schimbat în România începând cu 1990, putem afirma, fără a greși, că interesele grupului neautorizat de nimeni și autoinstalat la putere la finalul lui decembrie 1989, fără nicio reprezentare juridică și fără un program corespunzător schimbărilor care trebuiau făcute în România, au deturnat idealurile poporului român spre interesele grupului autoinstalat la conducerea țării, interese orientate și susținute de forțe din afara țării.
Pornirea antinațională începută cu 1990 în evoluția societății românești s-a manifestat de-a lungul celor 36 de ani și continuă mai accentuat și astăzi, prin instalarea succesivă la putere a unor partide sau grupări de partide, care nu au promovat interesele naționale ale poporului român de dezvoltare economico-socială a țării, ci interesele de partid sau ale unor grupuri de interese interne, dar și ale unor interese externe nejustificate și, în multe situații, dăunătoare dezvoltării și progresului economico-social al României.
O astfel de evoluție, periculoasă pentru interesele naționale ale poporului român, a determinat ca în prezent, în anul 2026, să constatăm că exagerarea intereselor de partid în politicile guvernamentale, unele susținute și din afara țării, a generat o criză politică majoră, astfel ca acum, de peste 120 de zile, România nu are un guvern constituțional.
Față de această situație politică din România anului 2026, s-a ajuns ca opinia poporului măsurată la nivel național prin sondaje de opinie oficiale să arate că numai 11,9% dintre români mai au încredere în Parlament, numai 18,4% dintre românii mai au încredere în Guvern, numai 25,4% mai au încredere în Justiție și numai 27,9% mai au încredere în Președinție. Într-o emisiune la Radio România Actualități, președintele României, Nicușor Dan, întrebat fiind cum comentează o asemenea opinie a poporului român, a spus: „AM ACELAȘI TIP DE NEMULȚUMIRI PE CARE OAMENII LE AU”.
Iar într-un alt context, președintele Nicușor Dan, întrebat fiind ce trebuie făcut într-o asemenea situație, a afirmat, corect și după opinia mea: STATUL TREBUIE REFORMAT.
La investirea sa ca președinte al României (pe 26 mai 2025), Nicușor DAN a declarat că instituțiile statului au nevoie de o schimbare fundamentală și i-a îndemnat pe cetățeni să mențină o presiune „pozitivă” pentru a sprijini reformarea acestora.
Iată de ce ASPES, acum, la cei 36 de ani de la evenimentele din 1989, vine și răspunde opiniei președintelui României, Nicușor DAN, cu organizarea și declanșarea MIȘCĂRII PENTRU RECONSTRUCȚIA ROMÂNIEI (MRR) ca mișcare civică, care să aducă opinia celor peste 70% din populație care nu mai au încredere în instituțiile statului și a celor peste 80% care apreciază că România se îndreaptă într-o direcție greșită într-un PROGRAM DE RECONSTRUCȚIE A ROMÂNIEI, evident într-o Uniune Europeană care și ea trebuie reformată (un studiu recent arată că 68% din respondenți – cetățeni ai UE – constată deteriorări sau pierderi de normalitate în activitatea UE) și să asigure statut de națiuni cu drepturi egale și reciproc avantajoase tuturor statelor membre ale UE, dar mai ales în cadrul ONU, care trebuie să-și reactiveze agenda prin blocarea practicilor unor state membre ale ONU bazate pe dreptul forței și nu pe forța dreptului, prin activarea spiritului Helsinki și promovarea și extinderea politicilor de cooperare și securitate europeană, la politici de securitate și cooperare mondială în care să fie antrenate și statele membre ale BRICS.
Este greu de acceptat poziția actuală a ONU, care și-a abandonat rolul pentru care a fost creată, iar generatori de conflicte și războaie sunt doi membri ai Consiliului de Securitate ONU: RUSIA ȘI SUA.
LUMEA ESTE ÎN SCHIMBARE EVIDENTĂ.
Programul MRR își propune să mobilizeze mediul de afaceri: IMM-uri, camerele de industrie și comerț, antreprenori români de succes, instituții financiar-bancare, mediul academic și universitar, tineretul și studenții, cetățenii de vârsta a treia, sindicatele, românii de pretutindeni, biserica ortodoxă, biserica greco-catolică și biserica catolică, care să participe în mod interesat la REFORMAREA STATULUI ȘI A ÎNTREGII ORGANIZĂRII ECONOMICO-SOCIALE, EDUCATIVE, CULTURALE, DE JUSTIȚIE ȘI POZIȚIE DIPLOMATICĂ INTERNAȚIONALĂ A ROMÂNIEI cu elaborarea de propuneri și soluții radicale de schimbare pentru reconstrucția României prin realizarea următoarelor 10 obiective:
■ I. SCHIMBĂRI INSTITUȚIONALE, inclusiv cu modificări constituționale, în consens cu situația actuală și de viitor din lume, când este evident că omenirea se află într-o profundă și rapidă schimbare:
1. România să fie prevăzută în Constituție ca REPUBLICĂ PARLAMENTARĂ, pentru că statutul de republică semiprezidențială din ultimii 36 de ani nu a demonstrat că este o soluție viabilă pentru voința poporului.
Președinții României de după 1989 (fiind emanații unor partide politice) în timpul mandatului lor sau la încheierea acestuia au avut niște aprecieri sau concluzii care nu au onorat statutul de republică semiprezidențială:
Ion ILIESCU: „În România se construiește un capitalism de cumetrie”.
Emil CONSTANTINESCU: „M-au dovedit serviciile”. Notă: Domnia Sa susține că nu a spus, dar presa susține că da.
Traian BĂSESCU: „România, stat mafiot”.
Klaus Werner IOHANNIS: „România a eșuat în protejarea cetățenilor ei”.
Nicușor DAN, la începutul mandatului său: „Statul trebuie reformat”.
Iată în sfârșit o concluzie corectă a președintelui României, Nicușor Dan, numai că el nu spune și cum.
De aceea o spune ASPES și sperăm ca Președintele Nicușor DAN să fie de acord:
În viitor, ROMÂNIA – REPUBLICĂ PARLAMENTARĂ cu un președinte, personalitate puternică a societății civile, nemembru al vreunui partid, numit de Parlament, cu rol de protocol național și reprezentarea instituției prezidențiale în țară și în străinătate în baza hotărârilor Parlamentului. Numirea de către Parlament, în locul alegerii directe, elimină bătăliile electorale care au polarizat societatea românească pe criterii de partid și au transformat instituția prezidențială într-un instrument de putere concurent Guvernului, permițând în schimb desemnarea unei personalități de consens național, cu autoritate morală recunoscută, dar fără putere executivă proprie, ceea ce reduce riscul blocajelor instituționale dintre președinție și guvernele parlamentare.
2. REFORMA ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE, prin reorganizarea departamentelor funcționale axate pe problemele actuale și de viitor ale României și încadrarea acestora cu consilieri și specialiști fără de partid, care să conducă departamente de reprezentare și protocol, dar și de analize și propuneri către Parlament.
Ar trebui aduși și consilieri din rândul românilor de pretutindeni care activează cu rezultate remarcabile în universități și instituții de cercetare politică sau economico-sociale din străinătate, dar și reprezentanți de seamă ai vârstei a treia care să lucreze împreună cu consilierii din Administrația Prezidențială.
3. PARLAMENTUL REFORMAT, să rămână bicameral, dar cu limitarea la 300 parlamentari, așa cum poporul s-a pronunțat deja prin referundum. Este necesară și grija pentru componenta umană a parlamentarilor, astfel ca în parlament să nu fie numai susținători ai partidelor parlamentare, ci și reprezentanți de succes ai mediului de afaceri, ai mediului financiar bancar, ai mediului academic și universitar, ai tineretului și studenților ai românilor de pretutindeni, ai generației de vârsta a treia, ai bisericii ortodoxe, bisericii greco-catolice și bisericii catolice.
4. REFORMA GUVERNULUI: să fie un guvern suplu, eficient și rezilient cu maximum 14 ministere construite pe nevoile reale ale guvernării României, nu pentru anumite persoane sau partide, cu regrupări funcționale reale, cu maximum 2-3 secretari de stat pentru fiecare minister (Germania are 16 ministere, iar Franța are 17 ministere).
Miniștrii să fie desemnați de către partidele parlamentare, dar persoane cu expertiză și experiență recunoscute în domeniu, nu politicieni, iar prim-ministrul să fie desemnat din partea partidului cu cei mai mulți reprezentanți în Parlament.
Situația actuală a României cere ca pentru o perioadă de cel puțin două legislaturi parlamentare (2028-2032; 2032-2036) România să funcționeze cu guverne de uniune națională, cu participare proporțională în funcție de procentele obținute în Parlament, pentru a evita luptele politice din Guvern și concentrarea Parlamentului pe programe de dezvoltare economico-socială, de ordonare a puterii judecătorești etc. și a asigura stabilitate guvernamentală.
Aceasta ar permite și afirmarea și consolidarea în planul construcției și activității guvernamentale și a altor partide politice mai puternice și dedicate progresului României.
5. REORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ, cu maximum 15 județe, cu noile sedii județene după așezarea în teritoriu a CURȚILOR DE APEL ale României, cetățenii fiind deja obișnuiți cu un asemenea circuit în teritoriu.
NOTĂ: Paralel cu înfăptuirea acestor reforme trebuie construit tot sistemul informatic modern care să funcționeze corelat de la Președinție, Parlament, Guvern, ministere, agenții centrale, consilii județene, prefecturi, consilii municipale, orășenești și comunale.
Consecința realizării acestor reforme instituționale va fi realizarea unei REFORME PROFUNDE A STATULUI ROMÂN, crearea posibilității de a răspunde schimbărilor care se produc în lume și nevoilor de progres ale României, se va realiza o reducere a aparatului funcționăresc la toate nivelurile: central și teritorial cu cca 40% și astfel se vor reduce masiv cheltuielile cu funcționărimea și respectiv reducerea deficitului bugetar.
Odată cu noua reorganizare administrativ-teritorială trebuie introduse și noi criterii după care se va putea lucra în aparatul funcționăresc, de la nivel parlamentar până la comună. SNSPA ar trebui să treacă la organizarea unor cursuri de scurtă durată, pe niveluri administrative, de 6 luni sau 1 an, la zi sau la fără frecvență, fără de absolvirea cărora să nu poată nimeni să lucreze la orice nivel în aparatul administrativ funcționăresc.
Totodată, SNSPA să elaboreze PROCEDURI-ÎNDRUMĂRI pe categorii de funcționari angajați ai statului la toate nivelele de la Parlament, Guvern, agenții centrale, consilii județene, municipale, orășenești, comunale.
ATENȚIE !
NIMIC sau mai nimic NU SE VA PUTEA SCHIMBA ÎN ROMÂNIA DACĂ NU SE VOR ÎNCEPE ȘI NU SE VOR ÎNFĂPTUI ACESTE REFORME INSTITUȚIONALE.
■ II. RECONSTRUCȚIA ECONOMIEI NAȚIONALE ROMÂNEȘTI, prin:
1. Înființarea AUTORITĂȚII NAȚIONALE DE PROGNOZĂ ȘI PLANIFICARE ECONOMICO-SOCIALĂ, ÎN SUBORDINEA PARLAMENTULUI, cu trecerea la elaborarea de STRATEGII de programe de investiții pe o perioadă de 5 ani și perioade de finanțare de 7 ani, așa cum se practică în UE.
2. Promovarea consecventă, ca politică de stat, prin politici stimulative și a grijii pentru a crește ponderea capitalului productiv românesc, în primul rând capitalul privat românesc, în economia productivă din România, astfel încât să se ajungă într-un interval de 10-15 ani ca ponderea capitalului productiv românesc (privat și de stat) în producția totală din România să treacă de 50%.
3. Actualizarea datelor privind toate resursele naturale, minerale, energetice din România și aplicarea fermă a prevederilor art. 135 alin. 2 lit. d din Constituție: „Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național”.
În concordanță cu această prevedere constituțională se va interzice, prin lege, orice export de materii prime (țiței, gaze, cărbune, minereuri, cereale, lemn etc.), cerând Guvernului să declanșeze un program masiv de investiții pentru prelucrarea în țară de către investitori români sau prin societăți mixte cu investitori străini, în care partea română să fie majoritară. Această interdicție se va înfăptui pe măsura reformării Uniunii Europene cerute prin prezentul program, astfel ca România să respecte, până atunci, regulile pieței unice europene, folosind în această etapă intermediară pârghiile permise de acestea, stimulente fiscale, condiționalități la autorizare și parteneriatul public-privat, pentru a crește prelucrarea internă a materiilor prime.
Pentru a ușura efortul financiar al statului în finanțarea investițiilor și totodată pentru a sprijini dezvoltarea capitalului privat românesc, să se aplice ferm parteneriatul public-privat (PPP) reglementat prin Legea 7 din 05.01.2024.
4. RESTRUCTURAREA ȘI REORGANIZAREA COMPLEXULUI ECONOMIC NAȚIONAL AL ROMÂNIEI, bazat pe 4 piloni:
a. Industrii inovative cu tehnologii ale prezentului și viitorului (robotică, IA, biotehnologii, nanotehnologii, industrii marine și submarine, industrii cosmice etc.)
Tipurile de industrii care se vor dezvolta în România să se bazeze în principal pe resursele de materii prime și energetice existente în țară.
b. Agricultura și industria alimentară bazată pe prelucrarea în țară a materiilor prime agricole, legumicole, pomicole etc.
Susținerea fermierilor români și condiții egale de finanțare cu ale fermierilor din țările UE.
Promovarea, ca politică de stat, a asocierilor de tip cooperatist în agricultură și interzicerea vânzărilor de terenuri agricole către persoane fizice sau juridice străine.
c. Turismul și cu deosebire turismul balnear, care are mari resurse naturale în România.
d. Prestările de servicii pentru populație și activități socio-economice.
e. O POLITICĂ SPECIALĂ PENTRU IMM-uri – coloana vertebrală a economiei românești – generatoare a dezvoltării capitalismului românesc și a capitaliștilor români.
■ III. FINANȚAREA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI
1. În următorii 10-15 ani ponderea băncilor cu capital românesc în finanțarea economiei naționale să treacă de 50%, față de circa 38% în prezent.
2. Să crească ponderea finanțării economiei naționale de stat și privată prin piața de capital, inclusiv stimularea deținătorilor de depozite bancare pentru a participa la investiții în economia românească.
3. Reducerea cât mai urgent posibil a dobânzilor bancare pentru finanțarea economiei românești de către toate băncile cu capital românesc sau capital străin.
■ IV. SISTEM EDUCATIV ȘI DE ÎNVĂȚĂMÂNT, care să asigure cuprinderea tuturor copiilor de vârsta școlară în procesul de învățământ, să asigure un învățământ profesional, dual și universitar la nivelul cerințelor prezentului și viitorului.
În România să crească procentul din PIB alocat învățământului, de numai 2,97% (cel mai scăzut din UE), până la nivelul mediu din UE de 4,7%.
O atenție specială trebuie acordată educării și formării copiilor și a tinerei generații în spirit patriotic (nu naționalist), prin:
– susținerea mult mai puternică, cu fonduri de la bugetul statului, a activității Consiliului Național al Elevilor, a Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România, a Consiliului Tineretului Român și antrenarea acestora ca parteneri sociali în toate problemele privind prezentul și viitorul României, care de fapt este viitorul lor.
■ V. REORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ LA NIVEL NAȚIONAL, prin creșterea rolului Academiei Române și a institutelor sale de cercetare, antrenarea academiei, oamenilor de știință, dezvoltarea puternică a cercetării în institutele de învățământ superior, dar și stimularea cercetării aplicative din mediul privat.
România este și la cercetare-dezvoltare pe ultimul loc în UE, numai cu 0,09% din PIB, față de media UE de circa 2%.
Elevii și tinerii din România câștigă permanent medalii de aur, argint sau bronz la olimpiade și alte concursuri internaționale, sunt mulți inventatori români premiați internațional, dar neglijați în țară.
Ar trebui ca potențialul creativ al poporului român să devină o componentă a politicii de stat în grija Academiei Române și Ministerului Învățământului.
■ VI. SISTEM DE SĂNĂTATE PUBLIC ȘI PRIVAT, reorientat spre organizarea activității medicale preventive, creșterea rolului medicinii de familie în medicina preventivă și aducerea tratamentului din unitățile spitalicești la nivelul tehnicilor internaționale de vârf.
Antrenarea în acest proces a Academiei de Științe Medicale. Regândită politica de investiții de stat în noi unități sanitare și spitalicești corelat cu noua reorganizare administrativ-teritorială.
■ VII. O NOUĂ LEGE A SALARIZĂRII ȘI A PENSIILOR ÎN ROMÂNIA:
– Salarizarea să fie bazată pe pregătirea profesională și performanță la locul de muncă (productivitatea muncii), inclusiv în societățile economice de stat;
– Reducerea taxării muncii de la 41,5% (primul loc în UE) la 29,1%, media UE;
– Sistemul de pensii să fie bazat numai pe vechimea în muncă și contributivitate, fără niciun fel de privilegii, pentru nicio categorie de pensionari.
Pentru ocupațiile speciale (armată, poliție, servicii speciale, judecători, procurori, diplomație etc.) pensiile să fie calculate în baza salariilor, salarii care însă vor trebui să reflecte ca nivel specificitatea domeniilor respective.
■ VIII. RECONSTRUCȚIA, ÎMPREUNĂ CU CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, ACADEMIA DE ȘTIINȚE JURIDICE DIN ROMÂNIA ȘI INSTITUTUL DE CERCETĂRI JURIDICE, A ÎNTREGULUI SISTEM JURIDIC DIN ROMÂNIA ȘI INTRODUCEREA RĂSPUNDERII PERSONALE JURIDICE A JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR DIN ROMÂNIA.
Toate instituțiile justiției din România împreună cu AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (ANI) să manifeste fermitate și corectitudine profesională în combaterea corupției din România.
Pentru toate persoanele publice, ANI și justiția să aplice ferm legea și ce nu se justifică legal să fie trecut în proprietatea statului.
NOTĂ: Pentru viitor în România să se aibă în vedere respectarea independenței reale a justiției, fără implicări ale politicilor de partid sau din partea serviciilor speciale: SRI, SIE, DIA etc., iar la Curtea Constituțională a României numirile să se facă numai de Parlamentul României, din rândul judecătorilor cu cel puțin 20 de ani activitate de judecător, nu în activități asimilate. SRI, SIE, DIA, DGPI să acționeze strict în limitele constituționale.
■ IX. ELABORAREA UNOR POLITICI SPECIALE PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI.
■ X. PROMOVAREA UNEI POLITICI DIPLOMATICE EXTERNE ACTIVE ȘI DE COLABORARE PE BAZE EGALE ȘI RECIPROC AVANTAJOASE CU TOATE STATELE LUMII ȘI MAI ALES O POZIȚIE DE STAT EGAL ÎN CADRUL UE.
1. Lărgirea colaborării cu statele din afara UE: Orientul Apropiat și Mijlociu, Africa, America Latină, Asia: China, India, Japonia.
2. Inițierea, acum când pericolul celui de al treilea război mondial este în creștere, de către diplomația din România a reînvierii SPIRITULUI HELSINKI PENTRU PACE ȘI COOPERARE ȘI EVITAREA DE RĂZBOAIE, la care să fie atrase și CHINA, INDIA, JAPONIA și alte state din Africa și America Latină.
3. Relansarea diplomației economice românești, slăbită în ultima perioadă.
4. Spațiu economic comun România – Republica Moldova.
Iniţiator
