DIALOGURI NECESARE

Date:

Interviu cu Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale: Stimate domnule Adrian Câciu, ați preluat demnitatea de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) în luna iunie 2023, venind în această funcție din calitatea de ministru al Finanțelor.

Vă rugăm să ne comentați dacă politicile și reglementările din România pentru absorbția fondurilor europene sunt concordante cu nevoile de finanțare a economiei românești, dar și a celorlalte domenii de activitate ale României. În context, am dori un comentariu dedicat PNRR.

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Evoluția României după anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, a fost direct influențată de implementarea Politicii de Coeziune. Finanțările europene au avut un aport semnificativ în îmbunătățirea competitivității prin creșterea investițiilor în infrastructură, educație și cercetare, reducerea birocrației și îmbunătățirea mediului de afaceri, în vederea atragerii de investiții străine.

Potențialul reprezentat de fondurile europene alocate României prin Politica de Coeziune a fost valorificat prin orientarea acestora către domenii cheie convergente și complementare și cu impact real pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială, pentru calitatea vieții și bunăstarea cetățenilor.

Investițiile finanțate din Politica de Coeziune sunt în complementaritate cu cele susținute din Planul Național de Redresare și Reziliență.

În prezent, fondurile europene au o contribuție majoră în realizarea investițiilor publice, reprezentând peste 60% din totalul acestor cheltuieli publice.

Subliniez că România este unul dintre statele aflate în poziția de beneficiar net al bugetului Uniunii Europene.
După aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră a beneficiat de o finanțare totală netă de peste
64,37 miliarde euro până la sfârșitul lunii februarie 2024, potrivit statisticilor publicate de Ministerul Finanțelor.

Această sumă reprezintă sumele totale încasate de România de la Comisia Europeană în perioadele de programare, inclusiv pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și PNRR, din care au fost deduse contribuțiile țării noastre la bugetul Uniunii.

Totodată, cifrele ne arată că finanțarea totală de care a beneficiat România este de aproximativ de 3 ori mai mare decât contribuția la bugetul UE.

Constantin Boștină: Rata de absorbție a fondurilor europene a fost în România în anul 2022 de 71%. Într-o postare pe Facebook, Nicolae Ciucă, premier al guvernului României până în luna iunie 2023, aprecia că la finalul anului 2023 rata de absorbție va fi de 95%.
Ce ne puteți spune despre atingerea acestei ținte și care sunt domeniile care au performat în atragerea de fonduri europene în anul 2023?
Dar și cele care nu au performat?

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: În prezent avem deja o rată de absorbție de 96,35% pentru perioada de programare 2014-2020, iar nivelul absorbției va crește în perioada imediat următoare. În conformitate cu prevederile regulamentelor europene,
până la mijlocul acestui an vor mai fi trimise declarații de cheltuieli Comisiei Europene, în vederea rambursării de noi sume din fonduri alocate pentru exercițiul financiar multianual 2014-2020.

Atingerea acestui rezultat a fost posibilă datorită accelerării puternice a absorbției fondurilor europene în a doua parte a anului trecut. Concret, rata de absorbție a crescut cu peste 20 de puncte procentuale față de nivelul de 76% la mijlocul anului 2023.

Dacă analizăm raportările privind implementare fonduri europene, cele mai mari sume au vizat dezvoltarea infrastructurii  rutiere, de cale ferată, navală, dar și dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare. Alte investiții din  sumele alocate au vizat dezvoltarea infrastructurii sociale, de sănătate și educaționale, finanțări pentru
mediul de afaceri, dezvoltarea urbană durabilă, creșterea competitivității mediului de afaceri, dezvoltarea capitalului uman.

Cu titlu de exemplu, la nivelul unora dintre programe au fost înregistrate rezultate remarcabile: Programul Operațional Infrastructură Mare, care a avut o alocare de peste 9 miliarde de euro, are o rată de absorbție de aproape 100%.

Constantin Boștină: S-au constituit fondurile europene atrase de la intrarea în UE și până acum într-un accelerator al dezvoltării României pentru apropierea nivelului de dezvoltare a țării noastre de țările dezvoltate din UE?

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Fondurile europene au fost motorul dezvoltării țării noastre după aderarea la Uniunea Europeană. Un instrument de modelare macroeconomică dezvoltat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză ne-a arătat un impact semnificativ al banilor europeni în dezvoltarea României.

Concret, în perioada 2008-2016, pentru care s-a aplicat respectiva simulare, majoritatea indicatorilor economici au înregistrat creșteri semnificative tocmai datorită atragerii banilor europeni: produsul intern brut real (prețuri constante 2010) a crescut cu 13,6%, volumul total al consumului privat a depășit cu 22,2% nivelul estimat în absența intervențiilor din bani europeni, creșterea cumulată a investițiilor, determinată de finanțarea europeană, a atins un nivel de 29,5% în 2016.

Beneficiile atragerii fondurilor europene au fost mult mai mari și au constat în reducerea ratei șomajului, creșterea remunerației medii per salariat, creșterea volumului exporturilor de bunuri și servicii, creșterea productivității muncii.

În ceea ce privește impactul cumulat al fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020, un raport realizat în martie 2023 care a cuantificat contractele de finanțare încheiate până la acea dată indică următoarele rezultate:

Dacă ne referim fondurile alocate României pentru perioada de programare 2014-2020, impactul cumulat al tuturor fondurilor contractate până la 31 martie 2023 a dus la o creștere reală cu 4,7%. Fondurile europene au susținut creșterea consumului, dar și a investițiilor și au contribuit inclusiv la o ușoară îmbunătățire a balanței comerciale.
Alte aspecte pozitive ale atragerii finanțărilor europene au vizat creșterea productivității muncii și a populației ocupate.

Un alt studiu a evaluat și contribuția finanțărilor UE la coeziunea teritorială: în perioada 2010-2021 s-a înregistrat creșterea continuă a PIB/locuitor, tendință manifestată și la nivelul macroregiunilor și regiunilor de dezvoltare, dar cu ritmuri și viteze diferite. Analiza ratelor de creștere a PIB/locuitor indică prezența unui proces de prindere din urmă dintre România și UE la toate nivelurile de dezagregare teritorială, însă mai pregnant la nivel de macroregiune și județe dacă ne raportăm la media UE și la nivelul minim al statelor UE, mai pregnant pentru regiuni. Deși există convergență cu media UE pentru toate tipurile de județe, acestea au viteze și timpi de convergență diferite, în funcție de criteriul „îndepărtarea față de oraș”. Factorul „distanța față de oraș” diferențiază major regiunile, iar distribuția PIB/locuitor este extrem de neomogenă între orașe și restul teritoriului. Aceasta în contextul în care la nivelul UE, modelul centru-periferie funcționează, decalajele de dezvoltare fiind mult reduse dintre locațiile urbane și cele rurale aproape de oraș.

Profilul muntos al României conferă țării noastre o caracteristică de diferențiere față de media UE, aspect prezent pentru 35,7% din total județe, cu 11 puncte procentuale mai mult decât în cazul UE. Totodată, analizele privind convergența indică faptul că județele cu peste 50% populație și peste 50% suprafață în zona montană au șanse mai mari de dezvoltare, convergența lor către media UE fiind mai evidentă.

Constantin Boștină: În opinia dvs. legislația și reglementările naționale în domeniul absorbției fondurilor europene necesită unele reconsiderări, modificări și îmbunătățiri? Ne puteți indica ce ar trebui făcut?

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Soluțiile identificate au fost deja implementate. De exemplu, la sfârșitul perioadei de implementare 2014-2020, pentru reducerea presiunii bugetare la nivelul beneficiarilor au fost luate mai multe măsuri de flexibilizare a fluxurilor financiare: amânarea achitării contribuției proprii aferente cererilor de plată până în momentul depunerii cererii de rambursare, acordarea de tranșe aferente prefinanțării cu condiția utilizării a doar 95% din prefinanțarea anterioară și, suplimentar, posibilitatea de a justifica utilizarea acestor bani inclusiv în momentul depunerii cererii de rambursare finale.

Concomitent, pentru asigurarea fluxului financiar care să permită implementarea la timp a proiectelor finanțate în actuala perioadă de programare, 2021-2027, a fost adoptat din timp cadrul legislativ aferent. Astfel, sunt reglementate fluxurile financiare dintre beneficiari și autoritățile cu competențe în gestionarea programelor, sunt instituite mecanisme de simplificare precum mecanismul prefinanțării și mecanismul cererilor de plată, iar ambele facilitează implementarea proiectelor la timp și în bune condiții.

Suplimentar, au fost adoptate măsuri de simplificare și digitalizare pentru atragerea fondurilor europene aferente acestei perioade de programare: proceduri de accesare a fondurilor adaptate la nevoile reale ale beneficiarilor pentru a asigura accesul facil și flexibil al acestora la banii europeni.

De asemenea, pentru a asigura complementaritatea fondurilor europene și a finanțărilor de la bugetul de stat, prin legea bugetară anuală și prin reglementări specifice exercițiului bugetar sunt asigurate resursele financiare necesare implementării în condiții optime a proiectelor europene.

Constantin Boștină: Anul 2024, an cu patru rânduri de alegeri, va fi un an performant în absorbția de fonduri europene? Care ar fi obiectivele mai importante cu finanțare europeană care se vor finaliza în anul 2024?

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Țintele pe care România și le-a asumat și trebuie să le respecte în atragerea și utilizarea fondurilor europene nu sunt corelate cu anii electorali. La fel de important, utilizarea acestor fonduri se traduce prin creștere economică și îmbunătățirea vieții fiecăruia dintre noi.

Însă, fără a avea legătură cu anul electoral, avem deja rezultate în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Până în prezent România a încasat fonduri în valoare de 9,4 miliarde euro din PNRR, sumă ce reprezintă prefinanțarea (inclusiv pentru ultimul capitol renegociat – REPowerEU) și primele două cereri de plată. În condițiile în care alocarea PNRR revizuit este de 28,5 miliarde de euro, România a ajuns deja la o absorbție de 33,1%.

Așa cum știm, fondurile alocate României prin PNRR trebuie utilizate până la mijlocul anului 2026 și la nivel guvernamental, context în care toți coordonatorii de reforme și investiții implicați în implementarea PNRR trebuie să accelereze implementarea.

Concomitent, implementăm și programele finanțate în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, pentru care dispunem de fonduri europene în valoare de aproximativ 31 miliarde de euro.

Pentru a veni întâmpinarea potențialilor beneficiari, implicit și a mediului de afaceri, asigurăm predictibilitatea oportunităților de finanțare, prin publicarea calendarului apelurilor care urmează să fie lansate. În acest an autoritățile de management vor lansa apeluri de proiecte în valoare totală de aproximativ 9,5 de miliarde de euro, din care peste 7,4 miliarde de euro reprezintă fonduri europene.

Până în prezent au fost publicate ghidurile finale pentru lansarea de apeluri de proiecte în valoare totală de aproximativ 23,3 miliarde euro, din care aproximativ 14,3 miliarde euro reprezintă contribuția UE. Raportat la alocare, prin aceste apeluri punem la dispoziția potențialilor beneficiari peste 46% din banii europeni.

La final de an, rezultatul apelurilor de proiecte lansate, al contractelor de finanțare semnate și al eforturilor depuse de beneficiari în implementarea fiecărui proiect în parte se vor traduce prin transmiterea către Comisia Europeană de cereri de plată în valoarea cumulată de aproximativ 3 miliarde de euro, adică 9,7% din alocarea de care beneficiază țara noastră.

Constantin Boștină
Constantin Boștină
Domnul dr. ec. Constantin Boştină este preşedinte al Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi director al revistei Economistul.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Restart Energy a finalizat două proiecte fotovoltaice pentru compania Com Divers, în valoare totală de peste 300.000 de euro

Armand Domuța, CEO & Founder Restart Energy: „Proiectele fotovoltaice...

Proiecte de tehnologie digitală privind moneda digitală CBDC

| de Elena Dobre, membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – filiala Dobrogea

Ungaria über alles…

| de Laurențiu Mironescu președintele Ligii Navale Române

Țările în curs de dezvoltare… se dezvoltă

Transformările structurale care au loc în lume, pe multiple...