Prin Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, România și-a asumat, ca Obiectiv pentru Dezvoltare Durabilă nr. 8, promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți. În cadrul acestui obiectiv, reținem două ținte esențiale pentru 2030: 1) promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul prin startup, creativitatea și inovația, și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare; și 2) atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivității prin diversificare, modernizarea tehnologică și inovație, inclusiv prin accent pe sectoarele cu valoare adăugată sporită și utilizarea intensivă a forței de muncă.
Această scurtă analiză – realizată în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 – caută să aducă un plus de cunoaștere în legătură cu aceste două ținte prin investigarea determinanților antreprenoriatului, inovării și modernizării tehnologice. Abordarea aleasă va fi una comparativă, bazată atât pe date obiective, cât și subiective. Din perspectivă obiectivă, vom opera cu date proprii, dar și ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), pentru a surprinde evoluții legate de: numărul de firme înființate anual; numărul firmelor inovatoare. Sub aspect subiectiv, vom utiliza datele culese în cadrul proiectului România Durabilă. Mai exact, vom folosi datele barometrului RD13[1].
Datele obiective
O evaluare a spiritului antreprenorial din România poate fi făcută și prin prisma numărului de firme înființate anual. Pentru aceasta, am utilizat datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului[2]. Ținând cont de datele disponibile și de momentul în care a fost realizată analiza, distingem între două perioade, pentru fiecare an începând cu 2009 (primul pentru care avem date disponibile): ianuarie – aprilie și ianuarie – decembrie. Evoluția poate fi văzută în Figura 1. Atunci când ne referim doar la primele patru luni ale anului, distingem două concluzii importante:
1) în 2010 și 2020, anii măsurilor de austeritate și pandemiei, numărul de firme înființate se reduce consistent;
2) în ciuda acestor puncte de minim, tendința în ultimul deceniu este una de creștere a numărului de firme înființate în fiecare an. Variațiile sunt mai consistente atunci când privim către întregul an; surprinde scăderea numărului de firme nou înființate între 2014 și 2016.
În Figura 2, avem evoluția numărului de firme inovatoare din România pentru perioada 2002 – 2018, distingând între total firme inovatoare și firme din industrie și din servicii. Potrivit INS, „întreprinderi inovatoare sunt întreprinderile care au lansat produse (bunuri sau servicii) noi sau semnificativ îmbunătățite pe piață sau au introdus procese noi sau semnificativ îmbunătățite sau noi metode de organizare sau de marketing. Termenul acoperă toate tipurile de inovatori, inovatori de produs, de proces, de metode de organizare sau de metode de marketing, precum și întreprinderile cu inovații nefinalizate sau abandonate și se referă la întreprinderile active”.
Așa cum se poate vedea, numărul firmelor inovatoare din economie crește evident între 2002 și 2008. Acest lucru este vizibil atât la nivel total, dar și pentru firmele din industrie și din servicii. După 2008, tendința este una contrară: numărul de firme inovatoare scade accelerat, pentru ca în 2016 să fie chiar sub nivelul din 2002. Anul 2018 sugerează o inversare a trendului negativ și rămâne de văzut în ce măsură această evoluție pozitivă va continua în anii post-pandemie.
Datele subiective
Dincolo de datele obiective discutate până acum, este important să analizăm felul în care românii se raportează la antreprenoriat, inovare și modernizare tehnologică. Vom face în continuare acest lucru pe baza datelor de opinie publică colectate în cadrul sondajului România Durabilă (barometru de opinie publică RD13).
Rezultatele evaluărilor pot fi observate în Figura 3. În primul rând, putem vedea că românii au o părere foarte bună despre apetența lor către antreprenoriat: 82% afirmă că românii au spirit întreprinzător. Cu toate acestea, în Indexul Global al Antreprenoriatului (GEI) 2019, România este pe locul 46, cu un scor de 38,2, față de 83,6 cât are primul loc, Statele Unite ale Americii. Metodologia GEI se bazează pe date despre atitudinile antreprenoriale, abilitățile și aspirațiile populației și apoi le analizează în raport cu infrastructura socială și economică (aceasta include aspecte precum conectivitatea broadband și conexiunile de transport către piețele externe)[3]. În 2019, ne clasam pe locul 23 în UE la acest capitol, în fața Greciei (48), Ungariei (50), Croației (54) și Bulgariei (69). Potrivit unei anchete a CEO World, în clasamentul țărilor cele mai prietenoase pentru start-upuri, România era în 2021 pe locul 30, fiind trasă în jos de investiția în capitalul uman și de dinamica deciziilor de politică publică[4]. Ținând cont de soliditatea ecosistemului său de
start-upuri, România era pe locul 45 în lume, conform StartUpBlink Ecosystem Report 2020[5].
67% dintre cetățeni consideră că mediul de afaceri este favorabil inovării și modernizării tehnologice. În ciuda unei reduceri importante a ponderii investițiilor private, două treimi dintre români cred că mediul de afaceri este favorabil inovării și modernizării. Realitatea factuală ridică semne de întrebare asupra acestei opinii, dacă privim către datele furnizate de către Institutul Național de Statistică: după 2008, numărul firmelor inovatoare s-a redus consistent. Așa cum discutam, în 2018 s-au văzut tendințe de îmbunătățire, dar rămâne ca ele să fie confirmate după ameliorarea situației pandemice.
Cetățenii sunt la fel de optimiști în ceea ce privește funcționarea mediului de afaceri în favoarea firmelor. Astfel, conform Figurii 3, 3,67% spun că mediul de afaceri este favorabil funcționării firmelor, iar 66% afirmă că mediul de afaceri românesc este favorabil deschiderii de noi firme. Pe baza datelor ONRC (Figura 1), avem o stagnare a numărului de firme înființate anual. În 2020, anul pandemiei, numărul de firme nou înființate a fost sub cel din 2015, dar, dacă este să dăm la o parte acest an, evoluțiile din 2017 – 2019 nu sunt decât puțin peste cele din 2011. Cel puțin prin prisma acestui indicator, nu avem confirmarea că situația mediului de afaceri ar fi una favorabilă noilor firme.
55% dintre cetățeni cred că firmele din țara noastră sunt eficiente. Această opinie trebuie pusă în contextul mai larg al productivității resurselor pentru România. Ţara noastră nu se caracterizează printr-o utilizare eficientă a resurselor: din contră, în ultimii 20 ani, eficiența în România a scăzut, în timp ce în UE28, Germania sau Polonia, productivitatea a crescut.
Cât despre situația firmelor inovatoare, 42% dintre respondenți sunt de părere că firmele din țara noastră au această caracteristică. După 2008 avem tot mai puține firme inovatoare, tot mai puțin angajați în firmele considerate inovatoare, iar cifra de afaceri a acestor firme se reduce consistent. Există deci o lipsă de aliniere între datele obiective și cele subiective pe această temă.
Românii sunt critici față de felul în care statul sprijină modernizarea tehnologică: doar un sfert dintre ei, 25%, împărtășesc această opinie. De asemenea, deși românii cred despre ei că au spirit întreprinzător, doar 25% afirmă că vor să-și deschidă o afacere. În plus, doar 20% dintre români spun că se deschid suficiente firme, ceea este coerent cu ce aflăm din Figura 1, potrivit căreia avem o stagnare și chiar o scădere a numărului de firme înființate anual.
Scurte concluzii
În urma analizei, putem distinge două tipuri de concluzii despre situația antreprenoriatului, inovării și modernizării tehnologice din România.
Sub aspect obiectiv, observăm, în ultimii ani, evoluții care nu sunt în măsură să ne dea încredere: o plafonare și chiar o scădere a numărului de firme care se înființează anual; o scădere a numărului de firme inovatoare. Reiese de aici nevoia de a interveni și a încerca corectarea unor tendințe care nu sunt încurajatoare pentru situația antreprenoriatului din România Sub aspect subiectiv, românii tind să aibă evaluări despre antreprenoriat, inovare și modernizare tehnologică care sunt mai optimiste decât datele obiective.
[1] Sondaj de opinie reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, realizat pe un eșantion de 1,131 persoane, în perioada 30 decembrie 2020 – 20 ianuarie 2021. Eșantion stratificat bistadial cu selecție probabilistică a persoanelor. Datele au fost culese prin interviuri telefonice (CATI). Eroarea maximă de eșantionare, la un nivel de 95%, este de ± 3,1%. S-a realizat ponderarea proporțională iterativă (Raking/Rim) a datelor pentru corectarea probabilităților inegale de selecție și pentru ajustarea ratelor neuniforme de non-răspuns. Criteriile de ponderare: sex, vârstă, educație, etnie, ocupație, regiune și mărimea localității
[2] https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici (Accesat: 31/05/2021).
[3] https://thegedi.org/global-entrepreneurship-and-development-index/
[4] https://ceoworld.biz/2021/04/26/most-startup-friendly-countries-in-the-world-2021/
[5] https://www.startupblink.com/startups/romania
