Impactul pandemiei de COVID-19 asupra Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

Date:

Pandemia de COVID-19 a schimbat fundamental reperele lumii în care trăim. Omenirea a intrat într-o nouă dimensiune, pe care nu a mai experimentat-o. Noi considerăm că soluția pentru actuala criză, pentru reconstrucția care urmează, dar și pentru prevenirea unor situații similare în viitor rezidă în principiile dezvoltării durabile statuate de Agenda 2030 încă din 2015. Reziliența, solidaritatea, nevoia de a nu lăsa pe nimeni în urmă sunt mai actuale ca niciodată. Acțiunile Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă au avut în ultimii trei ani rolul de a cultiva acest spirit.

Este aproape unanim acceptat la nivelul experților care activează în domeniul dezvoltării durabile faptul că în mod inevitabil pandemia va avea impact semnificativ asupra implementării Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă. Într-un raport publicat de Comitetul Economic și Social al ONU se face vorbire despre trei posibile scenarii: accelerarea tranziției către dezvoltare durabilă, păstrarea ritmului dinaintea pandemiei sau înrăutățirea situației. Dincolo de detaliile tehnice, dezideratul care ar trebui să ne ghideze acțiunile din perioada următoare este transformarea crizei într-o oportunitate pentru o reconstrucție socio-economică solidă și durabilă.

În continuare vă prezentăm succint modul în care pandemia de COVID-19 influențează implementarea unora dintre cele mai importante Obiective pentru Dezvoltare Durabilă din strategia națională de dezvoltare durabilă. Menționăm că, în momentul de față, putem avea doar o viziune de ansamblu. Efectele nu se opresc cu siguranță la cele expuse în acest articol. Va fi nevoie să treacă o perioadă de timp pentru a putea analiza în amănunt adevăratele schimbări provocate de pandemie.

FĂRĂ SĂRĂCIE

Criza sanitară cauzată de coronavirus va produce, după cum preconizează majoritatea experților, o amplă criză economică. Pentru prima oară în ultimele trei decenii gradul de sărăcie la nivel global ar putea crește, iar peste jumătate de miliard de cetățeni vor trece sub pragul sărăciei, după cum arată o analiză recent publicată de experții de la Universitatea Națiunilor Unite – Institutul pentru Dezvoltarea Cercetării Economice. În aceste condiții implementarea ODD 1 până în 2030 va deveni o misiune mult mai grea, atât la nivel mondial cât și în România. Pentru a contracara o parte dintre aceste efecte negative este necesară o abordare durabilă, cu politici publice care să aibă în vedere impactul asupra categoriilor vulnerabile. În anii următori, pe lângă sectorul public, vor trebui să acționeze complementar atât sectorul privat, cât și cel nonprofit. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă coordonează în acest moment elaborarea planului de acțiune pentru implementarea strategiei care va ține cont de noile realități socio-economice.

FOAMETE „ZERO”

Pandemia de COVID-19 a readus în atenție rolul vital pe care agricultura și industria alimentară îl au în buna funcționare a unei societăți. În momentele de creștere economică se văd mai puțin eforturile care stau în spatele asigurării alimentelor. Lecția pe care ar trebui să o învățăm este că avem nevoie de un sector agricol competitiv care să ofere cetățenilor posibilitatea să se aprovizioneze din producția autohtonă.

SĂNĂTATE ȘI BUNĂSTARE

Sănătatea publică a devenit indiscutabil principala preocupare a societății în care trăim. Este foarte important ca atunci când vom învinge definitv noul tip de coronavirus să nu uităm efectele dezastruoase pe care le-a avut. Statele trebuie să fie mult mai pregătite pentru a face față unor astfel de fenomene. Prin urmare sunt esențiale consolidarea sistemelor de sănătate, susținerea cercetării medicale și întărirea capacității de prevenție și de răspuns la pandemii sau alte probleme ample de sănătate publică. O parte dintre instrumentele necesare acestor demersuri stau în consolidarea organizațiilor internaționale.

Economia s-a oprit pentru o perioadă și efectele sunt negative, dar fără măsurile de izolare este greu de imaginat de câte ori ar fi crescut numărul îmbolnăvirilor și cât de mare ar fi devenit amplitudinea crizei. Această perioadă poate impulsiona o rearanjare a prioritățiilor societății și punerea sănătății cetățeniilor în centrul preocupărilor. Criza generată de coronavirus ne-a arătat că sănătatea este motorul vital al societății în care trăim.

Îmbunătățirea serviciilor și accesului la asistența medicală de calitate este esențială pentru funcționarea unei societăți durabile centrate pe pacient și prevenție. Trebuie asigurat un cadru adecvat pentru promovarea unui mod de viață sănătos și proactiv, prevenția și educația medicală.

EDUCAȚIE DE CALITATE

Închiderea școlilor în perioada pandemiei a scos la lumină una dintre cele mai semnificative probleme ale învățământului românesc, inechitatea. Lecțiile online au reprezentat o soluție doar pentru elevii care au avut acces la tehnologie. Cu toate că cel mai probabil nu putem vorbi despre un sistem de învățământ care să se deruleze în exclusivitate online, prezența fizică a copiilor și profesoriilor în școli având un rol semnficativ în procesul de învățare, această perioadă ne-a arătat că reprezintă o prioritate creșterea accesului la instrumentele digitale educaționale.

Strategia pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 stabilește printre țintele pentru 2030: învățământ axat pe competenţe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu; organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate; creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor; modernizarea sistemului de învățământ prin adaptarea metodologiilor de predare-învățare la folosirea tehnologiilor informaționale și creșterea calității actului educațional.

ENERGIE CURATĂ

Este extrem de important ca prioritățile Comisiei Europene privind decarbonizarea să rămână de actualitate chiar și în contextul pandemiei. O parte dintre statele membre ale UE, printre care și România, s-au exprimat în favoarea folosirii Pactului Ecologic European ca principal motor pentru reconstrucția economică. Instrumentele financiare europene trebuie folosite cu maximă eficiență pentru că au un potențial uriaș de a transforma sectorul energetic din România într-unul mai prietenos cu mediul înconjurător și să producă în același timp efecte pozitive la nivel social.

Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat și mai flexibil din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant.

MUNCĂ DECENTĂ

Dacă în ultimii ani în România exista un deficit de forță de muncă, criza economică generată de pandemie poate conduce la creșterea șomajului. Piața muncii va fi cel mai probabil afectată puternic, însă efectele negative pot fi combătute prin investiții în pregătirea forței de muncă și reconversie profesională.

Provocările naționale pentru 2030 sunt reprezentat de menținerea ritmului creșterii economice astfel încât să fie redus decalajul față de celelalte state ale UE; atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivității prin diversificare, modernizarea tehnologică și inovație; consolidarea capacității instituțiilor financiare interne pentru a încuraja și a extinde accesul la servicii bancare.

În viziunea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, consecințele pandemiei trag un puternic semnal de alarmă pentru întreaga societate. În primul rând, instituțiile statului ar trebui să formuleze propuneri de politici și să ia acele decizii care pe lângă diminuarea efectelor să asigure și o dezvoltare sustenabilă pe termen mediu și lung. Suntem datori să avem curajul să proiectăm o societate după reconstrucție în care calitatea vieții să fie la un nivel chiar mai ridicat decât înainte de izbucnirea pandemiei. Pe lângă acțiunea autorităților publice, va fi însă nevoie și de implicarea mediului privat, a experților din societatea civilă, mediul academic, institute de cercetare, ONG-uri. Toate aceste eforturi nu vor avea impactul dorit, dacă nu reușim să formăm o masă critică de cetățeni care cred în principiile dezvoltării durabile și care le pun în practică în viața lor de zi cu zi.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Provocările Fiscale în Sectorul Petrolului și Gazelor Naturale din România

de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...