Inflația la mâncare – România, poziție bună în context regional

Date:

de Dan Pălăngean
expert principal, Direcția Comunicare
și relații cu publicul a BNR

În condițiile în care scumpirea alimentelor a fost, atât în 2022, cât și în prima treime a lui 2023, principalul factor care a alimentat creșterea indicelui prețurilor de consum, am considerat utilă poziționarea țării noastre în context regional. Unde, potrivit datelor statistice oficiale ale Eurostat și INS, România a avut anul trecut unele dintre cele mai mici creșteri de prețuri, cu plecare de la cea mai mică bază de referință, constituită de anul 2021.

Țara Consumul final al populației Alimente și băuturi nealcoolice
România 55 70
Bulgaria 56 80
Polonia 60 73
Ungaria 68 86
Croația 71 98
Cehia 79 90
Slovenia 88 100
Slovacia 90 90

 

Sursa: Indicii nivelului prețurilor față de media UE, din lucrarea PUTEREA DE CUMPĂRARE ÎN ROMÂNIA COMPARATIV CU STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE, ÎN ANUL 2021.

Pentru că o imagine face cât o mie de cuvinte, am selectat câteva grupe importante din baza de date a Eurostat pe partea de mâncare și am făcut o comparație cu state din fostul bloc estic ce au aderat la Uniunea Europeană, fie ele deja în Zona Euro sau nu. Astfel, oarecum surprinzător, România se poziționează doar pe locul 7 din cele 8 state analizate și foarte aproape de media UE la pâine, carne și grupa „lapte, brânză, ouă”.

Cu alte cuvinte, în pofida unui ritm de circa 22% consemnat anul trecut la „inflația alimentară” ne-am poziționat cât se poate de onorabil într-un context internațional dificil. Mai mult, statul care apare de 6 ori în cele 8 grafice cu cele mai mici scumpiri, Slovenia, era deja la media UE, ceea ce arată că, pur și simplu, mai avea un spațiu îngustat pentru alte majorări încă din start.

România a rămas doar pe locul 6 în materie de inflație de-abia la băuturi nonalcoolice și pe locul 5 în ceea ce privește fructele. Până și la grăsimi, unde uleiul s-a scumpit cu peste 37%, am ocupat locul patru, în pofida unei baza reduse de raportare, ceea ce face diferența între percepția publică în abstract și cea cu termen de comparație.

S-ar putea spune că, de pildă, Ungaria a avut o rată mai mică de creștere a prețului la uleiuri, dar atenție la ce a pățit în materie de pâine, carne, lactate și ouă, proteine esențiale pentru consumul populației. Nemaivorbind de prima poziție a vecinilor de la vest în topul regional inflației, atât la fructe cât și la legume.

Desigur, România nu a mers relativ bine la toate produsele, dar măcar a „ratat” primele două locuri la toate grupe de alimente. Pe podium, figurăm numai la legume (22%, în ton cu creșterea generală de la produse alimentare la nivel național) și, atenție la cifre, la zahăr, unde am înregistrat, de departe, cea mai mare scumpire pe anul 2022: 63%.

La zahăr chiar ar fi ceva de îmbunătățit, mai ales că după prima treime din 2023, inflația anuală nu scăzuse decât până la 58%. Ceea ce ar merita o analiză mult mai atentă și măsuri luate cu celeritate din partea factorilor de decizie.

De altfel, acestea ar trebui să fie preocupate, cu precădere, de grupele care au luat startul anului curent peste media națională, redusă oricum destul de puțin, cu doar două puncte procentuale față de cinci puncte procentuale pe indicele general de prețuri.

Una peste alta, însă, contrar clișeelor larg propagate către populație, deocamdată cifrele oficiale ne spun că nu prea ne putem plânge. Nici de nivelul prețurilor la alimente atunci când ne comparăm cu alte țări din regiune (atenție, în acest sens, la Bulgaria) și nici de faptul că am avea creșteri prea substanțiale pe drumul alinierii inevitabile la practica europeană.

 

Dan Pălăngean
Dan Pălăngean
Dan Pălăngean este consultant strategie BNR

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Biocodex, compania franceză care comercializează probiotice, intră pe piața din România

Compania farmaceutică de familie Biocodex anunță consolidarea prezenței sale...

Studiu Coface: numărul insolvențelor din România în 2023 la același nivel cu cel din anul precedent

Insolvențele companiilor cu venituri peste 0,5 mil. EUR, în...